Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Ce câştigăm şi ce pierdem de pe urma coplăţii la medic

7 aprilie 2010

Limitarea accesului la servicii medicale şi încurajarea birocraţiei. Sunt două efecte imediate ale sistemului prin care medicii de familie vor pune taxe pentru consultaţii.

Proiectul de introducere a co plăţii, aflat de două săptămâni în dezbatere publică, a stârnit puternice reacţii negative atât în rândul medicilor şi pacienţilor, cât şi în cel al consultanţilor din mediul privat. Corelat cu noul contract-cadru, aprobat de Guvern săptămâna trecută, acesta a provocat un protest spontan al medicilor de familie, care au refuzat să mai prescrie pacienţilor reţete compensate şi gratuite. Nimeni nu contestă necesitatea introducerii coplăţii, însă toţi reprezentanţii industriei sunt de acord că forma propusă de Ministerul Sănătăţii nu este cea mai potrivită. De ce? Din cauza încurajării birocraţiei, mulţi pacienţi ar plăti în final mai mult de 600 de lei pe an, plafonul maxim al sumelor cumulate din tichetele eliberate de medic pentru fiecare coplată. În plus, există voci care afirmă că nu este etic ca statul să transfere responsabilitatea socială asupra cetăţenilor, exact ceea ce se va întâmpla dacă CNAS nu va mai deconta anumite servicii. Ne place sau nu, România este singurul stat european care nu a introdus un sistem de coplată a serviciilor medicale.

5 lei este valoarea propusă pentru coplata unei consultaţii la medicul de familie

260 milioane euro este bugetul alocat, anul acesta, asistenţei medicale primare, de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

1.500 de lei este nivelul la care ajunge, cel mai adesea, venitul net lunar al unui medic de familie

11.798 de medici de familie au contract cu casele de asigurări de sănătate, pe listele lor fiind înscrise 18.860.179 de persoane

Accentuarea inechităţilor sociale şi creşterea birocraţiei sunt principalele critici aduse de furnizorii servicii medicale sistemului de coplată, aflat în dezbatere publică. Colac peste pupăză, noile prevederi ale contractului-cadru ridică tensiunea medicilor de familie.

«Toate argumentele în favoarea introducerii mecanismului de coplată sunt adevărate, dar forţa lor într-un sistem subfinanţat este cea a unei picături de apă pe care o dai unui om aflat în deşert şi care de trei zile nu a băut lichide», spune, tranşant, Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). El reuşeşte să sintetizeze, într-o exprimare plastică, discuţiile pe care sectorul sănătăţii şi autorităţile le poartă de peste două săptămâni pe marginea proiectului.

România este singura ţară din Uniunea Europeană în care nu s-a implementat un astfel de sistem. Cum va funcţiona el? Pacienţilor li se cere să achite sume modice pentru serviciile solicitate, chiar dacă sunt asiguraţi. Banii astfel obţinuţi rămân la furnizorul de servicii medicale şi ar fi folosiţi pentru îmbunătăţirea serviciului medical. Pacientul semnează un tichet (dovada plăţii) în trei exemplare: unul rămâne la unitatea medicală, al doilea este trimis la casa de asigurări şi va fi folosit pentru decontarea serviciilor pres tate, iar al treilea tichet rămâne la pacient. Deşi acest lucru nu este deocamdată clarificat, în lipsa unui sistem informatic care să centralizeze informaţiile de la toate unităţile medicale, pacientul strânge toate tichetele şi, când acestea cumulează 600 de lei, merge la casa de asigurări pentru a i se elibera o adeverinţă ce îl scuteşte de alte coplăţi pentru restul anului. „Sunt convins că nu toţi sunt ordonaţi, nu toţi îşi păstrează cu conştiinciozitate chitanţele, mai ales că oamenii nu prea au fost stresaţi de fisc, aşa că mulţi vor ajunge să plătească mai mult de 600 de lei“, explică Dragoş Dinu, partener la firma de consultanţă Link Resource. Opinia sa este însă împărtăşită şi de Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor. „Văd că, declarativ, se spune că aceste sume rămân la furnizorul de servicii medicale. Asta mută discuţia într-o arie de management financiar, mai ales că, pentru spitalele mari, înseamnă nişte milioane în plus la venituri: dacă managerul va decide că trebuie să mărească salariile subordonaţilor, pacientul nu va simţi nicio îmbunătăţire a serviciilor medicale“, mai spune Dragoş Dinu.

Nu este clară nici chestiunea suprapunerii plăţilor pacienţilor şi a decontărilor făcute de CNAS: acestea vor dispărea în timp, întreaga responsabilitate a achitării serviciului fiind transferată pacienţilor.

Problema sistemului subfinanţat rămâne nerezolvată

Însă scopul coplăţii, aşa cum este explicat de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, este de a „duce la o mai bună adresabilitate a populaţiei către sistemul de asistenţă primară, la îmbunătăţirea finanţării sistemului de sănătate şi la realizarea unui control în ceea ce priveşte neefectuarea serviciilor, asigurându-se astfel creşterea calităţii asistenţei medicale“. Numai că, în condiţiile în care sistemul are circa 4,5 de milioane de contributori şi 21 de milioane de beneficiari, specialiştii spun că este imposibil ca cele 700 de milioane de lei care, conform ministerului, vor fi obţinute din coplată, să rezolve problemele sistemului. „Înainte de a vorbi de coplată, trebuie să vorbim de plată. Nu vorbeşte nimeni de abuzuri care privează sistemul de fonduri extrem de importante“, spune Gabriel Biriş, partener la casa de avocatură Biriş Goran. În plus, a fost dată uitării o altă prevedere introdusă anul trecut: sistemul clawback, care trebuia să aducă la buget, de la producătorii de medicamente, circa 100 de milioane de lei. Deşi reglementarea este în vigoare, ea nu a fost aplicată până acum pentru că nu are norme metodologice. „Trebuie să ne uităm în paralel la două măsuri: introducerea coplăţii şi evaporarea clawback. Acum vedem un «push» pe coplată şi o atitudine mult mai evazivă a autorităţilor pe clawback“, spune Nic Voiculescu, managing partner la Link Resource.

Dacă intenţia autorităţilor de a introduce coplata este acceptată, ca principiu, de către industrie, felul în care se doreşte implementarea sa a stârnit reacţii vehemente. Şi asta pentru că nu se face nicio diferenţiere între persoanele care contribuie la sistemul de sănătate şi cele care beneficiază de el fără a contribui şi care sunt, de altfel, şi cei care solicită cele mai multe servicii medicale. „Nu avem nimic împotriva coplăţii, dar ea trebuie făcută pe principii etice şi trebuie să existe echilibru între responsabilitatea socială a statului, să nu pună totul pe seama cetăţeanului, şi atunci sunt de acord că trebuie să existe şi o responsabilitate individuală“, mai spune Vasile Astărăstoae. În plus, Vasile Barbu crede că, deşi peste nouă milioane de persoane sunt scutite de achitarea coplăţii, se va bloca accesul la sănătate al pensionarilor care câştigă puţin peste 700 de lei lunar.

Dacă introducerea coplăţii ar trebui să fie o veste bună pentru medicii de familie, care obţin astfel o sursă de venit rapidă, fără să fie nevoiţi să aştepte banii de la casele de asigurări, contractul-cadru pentru anul 2010, aprobat de Guvern săptămâna trecută, aduce schimbări importante în felul în care aceştia vor fi plătiţi. Astfel, dacă până în prezent procentajul din buget alocat plăţii per capita (în funcţie de numărul de pacienţi al fiecărui medic) era de 90%, iar pentru serviciile pres tate 10%, începând din acest an medicii de familie vor primi din fondul asistenţei medicale primare 70% per capita şi 30% per servicii. Totodată, actul stipulează că pot încheia contracte cu casele de asigurări medicii care au liste de minimum 1.000 de persoane, maximum 2.200. „Acest fapt va duce la o redistribuire a fondurilor în sistem, care va avea influenţe asupra veniturilor unor cabinete. Astfel, cele cu capitaţie mare, formată din pacienţi sănătoşi, care nu solicită multe servicii, vor avea uşoare influenţe negative, iar cele cu pacienţi aflaţi la extremele de vârstă (mulţi copii mici sau persoane în vârstă, sau pensionari de boală), care de obicei şi solicită mai intens servicii medicale, vor avea încasări mai mari“, explică Dorin Gabor, vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei. Reprezen tanţii CNAS spun însă că se urmăreşte „apropierea medicilor de familie de persoanele înscrise în listele lor, prin cointeresare în acordarea serviciilor şi îmbunătăţirea supravegherii stării de sănătate a populaţiei“.

Asta nu este însă tot. Cum până la sfârşitul săptămânii trecute normele de aplicare ale contractului-cadru nu au fost aprobate, nu se ştie valoarea minim garantată a punctelor folosite pentru plata medicilor şi care pot schimba situaţia în mod fundamental. „În piaţă circulă nişte informaţii care spun că valoarea va fi de 4,5 lei per capita şi 3,29 lei per serviciu, dar, de fapt, este invers. Noul raport ar schimba valoarea punctului per capita de la 4,5 lei la 3,29 lei şi de la 1,5 lei la 4,5 lei per serviciu. Când se trage linie la sfârşitul lunii, venitul cabinetului se micşorează“, spune Viorel Rădulescu, secretar general la CMR.

La o medie de 20 de consultaţii pe zi şi cinci vizite la domiciliu pe săptămână, presupunând că jumătate din pacienţi achită coplata (ceilalţi fiind copii sau pensionari cu venituri numai din pensii de până la 700 lei/lună), un cabinet medical ar avea venituri suplimentare de 1.200 de lei. Un cabinet mai încasează de la pacienţi, în medie, 10% din veniturile totale, reprezentând servicii nedecontate de casele de asigurări: eliberarea anumitor documente medicale sau serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale.

De menţionat că toate aceste schimbări vin într-o perioadă în care au început să expire şi contractele de concesionare a spaţiilor în care majoritatea cabinetelor îşi desfăşoară activitatea, contracte semnate în urmă cu aproximativ cinci ani la tarife simbolice (un euro/mp/an). „Mai puţin de 5% din cabinete au fost vândute medicilor. Spaţiile sunt concesionate, iar tarifele nu sunt negociate, ci stabilite de consiliile locale. Aşa că majoritatea medicilor plătesc acum de 4-12 ori mai mult“, explică Viorel Rădulescu.

Ce reacţii au reprezentanţii clinicilor private din piaţă? Atitudinea lor este pozitivă, mai ales că ar putea avea de câştigat, deoarece este mai uşor de făcut o trecere de la plata a 10-20 de lei la un medic din sistemul de stat la 70-100 de lei în sistemul privat. În plus, ele reprezintă o deschidere spre introducerea asigurărilor private de sănătate. Pe de altă parte, şi specialiştii din mediul privat admit că sistemul reduce accesul pacienţilor la servicii medicale, ceea ce poate duce la o creştere a numărului de pacienţi care vor ajunge la spital în situaţii de urgenţă.

Ca în faţa oricărei taxe suplimentare, mai mult ca sigur pacienţii vor avea o reacţie de respingere.
Mihail Marcu, preşedinte, MedLife

Tarife propuse

- 5 lei Consultaţia la medicul de familie
- 15 lei Vizita medicului de familie la domicliu, în afara orelor de program
- 10 lei Consultaţia la medicul specialist din ambulatoriu
- 100 lei RMN fără substanţă de contrast
- 25 lei CT fără substanţă de contrast

Ce este coplata

- Coplata reprezintă contribuţia personală a pacienţilor la plata serviciilor medicale pe care le solicită

- Va aduce fonduri suplimentare, directe, unităţilor medicale, care pot fi folosite pentru îmbunătăţirea calităţii actului medical

- Tichetul moderator, semnat de pacient, ar trebui să fie şi o formă de control al medicilor, care nu vor putea să raporteze consultaţii neefectuate pentru a deconta sume cât mai mari, diminuându-se astfel posibilitatea de fraudare.

Acolo unde plăţile informale nu sunt cerute explicit, ci doar «subînţelese» după prestarea serviciului, am putea asista la o diminuare a acestora.
Sergiu Neguţ, director executiv, CMU

CRITICILE ADUSE SISTEMULUI DE COPLATĂ

Noi considerăm că introducerea coplăţii va fi un element perturbator pentru pacient şi va crea un mare haos în rândul furnizorilor de servicii de sănătate, din cauza birocraţiei.
Vasile Barbu, Asociaţia pentru Protecţia Pacienţilor

Suntem împotriva acestui proiect şi avem şi propuneri: să se aleagă opt judeţe în care să implementeze un program-pilot pentru a fi testate reacţiile pacienţilor: ce sume vor plăti? vor merge direct la spital pentru a economisi cinci lei?
Dan Pereţianu, Camera Federativă a Medicilor din România

11.798 de medici de familie aveau, la sfârşitul anului 2009, contract cu casele de asigurări de sănătate, pe listele lor fiind înscrise 18.860.179 de persoane

Considerăm introducerea coplăţii un început pentru apariţia asigurărilor private de sănătate.
Doris Andronescu, director general, Sanador

Coplata în alte ţări

Franţa 30% coasigurare pentru serviciile ambulatorii, un euro pe consultaţie, limitate la un plafon de 50 de euro pe an 40% coasigurare pentru serviciile de laborator.

Germania 10 euro/consultaţie în ambulatoriu, per trimestru sau pentru consultaţiile consecutive fără trimitere, 10 euro/ziua de spitalizare, până la un nivel maxim de 28 zile pe an.

Bulgaria Taxă fixă de 1% din salariul minim pe economie pentru consultaţii în ambulatoriu şi 2% pentru ziua de spitalizare, pentru maximum 10 zile.

Evoluţia Fondului de Asigurări Sociale de Sănătate (milioane lei)

* În anul 2008 sunt cuprinse în realizări şi fondurile aferente analizelor medicale din cadrul Programului de evaluare a stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară şi cele pentru dozarea hemoglobinei glicozilate din cadrul subprogramului de diabet zaharat.
sursa http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one