Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Vitamine si minerale

Vitamine si minerale


Ce sunt vitaminele?

Vitaminele sunt compusi organici necesari cresterii si bunei functionari a organismului. Vitaminele sunt necesare in cantitati mici (de aceea sunt numite si micronutrienti) deoarece organismul le utilizeaza fara a le descompune, asa cum se intampla cu glucidele si cu alti macronutrienti. 

Exista 13 compusi considerati drept vitamine, dintre care 4 sunt solubile in grasimi (vitamine liposolubile) si 9 sunt solubile in apa (vitamine hidrosolubile). Vitaminele liposolubile: A, D, E si K sunt stocate in cantitati mici in organism. Vitamina C si complexul de vitaminele B - tiamina, riboflavina, niacina, acidul pantotenic,  piridoxina, biotina, acidul folic, cianocobalamina - sunt solubile in apa, astfel incat cantitatile in exces sunt excretate.

 

Fosfor

 

·                                 Introducere

·                                 Sursele de fosfor

·                                 Carenta-Lipsa de fosfor

·                                 Necesarul de fosfor

 

Introducere

 

 

Fosforul este un mineral important, care intervine in aproape toate reactiile chimice din interiorul celulelor. In organism, fosforul se gaseste in proportie de 80% in oase si dinti sub forma de fosfat de calciu. De altfel, fosforul si calciul sunt responsabile in egala masura pentru cresterea si mentinerea oaselor. 
In plus, fosforul indeplineste alte functii, fiind mineralul cu cele mai multe roluri in organism. Fosforul este implicat in producerea de colagen, necesar pentru oase, articulatii, tendoane, ligamente, cartilaje, ochi si piele.


Fosfolipidele, formate din fosfor si acizi grasi, se gasesc in membranele celulare. Fiind solubile atat in apa cat si in grasimi, fosfolipidele permit nutrientilor sa treaca prin membranele celulare, pentru a hrani celulele. Fosforul este vital pentru producerea energiei necesare celulelor, fiind principalul component al ATP (adenozin trifosfat).


Fosforul intervine si in producerea de lecitina, care la randul ei, contribuie la fabricarea bilei. Vitaminele liposolubile - A , D, E si K - nu si-ar putea indeplini functiile in absenta fosforului.


Fosforul este absorbit prin intestinul subtire, absorbtia sa fiind reglata de calciu si este excretat prin rinichi, in functie de nivelul de fosfor din serul sangvin. Absorbtia fosforului este redusa de medicamentele antiacide pe baza de hidroxid de aluminiu.

 

 

Sursele de fosfor

 

 

Fosforul se gaseste in alimentele bogate in calciu, cele mai bune surse fiind laptele si produsele lactate (branza, iaurt). Carnea, ouale, fructele uscate sau oleaginoase (nuci, migdale), semintele de dovleac si cerealele sunt de asemenea bogate in fosfor.

 

 

Alimente bogate in fosfor (in mg pentru o portie)

Branza

340

Cereale integrale

340

Muschi de vita

340

Iaurt

247

Lapte integral

228

Carne de pui

216

Fulgi de cereale

11

 

 

Carenta-Lipsa de fosfor

 

 

Din fericire, deficienta de fosfor este foarte rara, deoarece numeroase alimente, chiar si cele prelucrate, contin acest mineral. Lipsa de fosfor poate sa apara in conditiile unui regim alimentar dezechilibrat, unei malabsorbtii digestive sau a luarii excesive de medicamente antiacide.


Hipofosforemia, sau nivelul scazut de fosfor in serul sangvin, se intalneste in unele boli intestinale, precum boala celiaca, care impiedica absorbtia acestui mineral. Rahitismul si osteomalacia sunt afectiuni cauzate de dezechilibrul dintre nivelul de calciu si cel de fosfor. Consumul excesiv de alcool pe o perioada lunga de timp poate duce la golirea rezervelor de fosfor din corp.


Lipsa de fosfor se manifesta prin diminuarea densitatii osoase, calculi renali, slabiciune, oboseala, spasme musculare. Alte semne ale acestei carente sunt anxietatea, iritabilitatea, sensibilitatea excesiva a pielii si stresul. In unele cazuri, pacientii cu un nivel scazut de fosfor in serul sangvin prezinta semnele unei aritmii cardiace.


Cele mai bune suplimente de fosfor sunt fosfatul de calciu si fosfatul monosodic.

 

 

Necesarul de fosfor

 

 

In general, aporturile alimentare sunt suficiente pentru a acoperi necesarul organismului de fosfor - de ordinul a 700 mg pentru adulti, 1250 mg pentru adolescenti, 460 - 500 pentru copii si 100 - 275 pentru copiii mici.


Intrucat rinichii elimina fosforul in exces, riscul asimilarii unor cantitati prea mari si deci toxice de fosfor sunt foarte reduse.


Aportul excesiv de fosfor poate fi totusi consecinta unui regim sarac in calciu si bogat in fosfor, care provoaca o hipocalcemie severa (un nivel scazut de calciu in sange).

 

 

Sodiu

 

·                                 Introducere

·                                 Sursele de sodiu

·                                 Necesarul de sodiu

·                                 Carenta-Lipsa de sodiu

 

Sursele de sodiu

 

 

Sodiul provine in special din sarea de bucatarie (clorura de sodiu), dar se gaseste in cantitati mari in majoritatea produselor din comert: chips-uri, covrigei, mezeluri (sunca, pastrama, afumaturi), pasta de tomate,  ketchup, muraturi. Sodiul este prezent in stare naturala in numeroase alimente, dar in cantitati mai mici: lapte, oua, fructe, legume (telina, morcovi, conopida), peste, fructe de mare. Din moment ce sarea se gaseste in majoritatea alimentelor, adaugarea ei la gatit nu este necesara.


Sodiul este omniprezent in produsele din comert, care contin conservanti (nitrit de sodiu, benzoat de sodiu, etc.) si aditivi (glutamat monosodic). Aportul alimentar al acestor tipuri de sodiu este uneori mai important de cat cel al sarii de bucatarie. Din acest motiv, se recomanda reducerea cantitatii de sare folosita la gatit, in special daca obisnuiti sa consumati produse gata preparate din comert.  Consumul regulat de legume, fierte in abur si bogate in potasiu poate reduce acest dezechilibru.


Ca regula generala, legumele si fructele sunt bogate in potasiu, in timp ce alimentele proteice contin mai mult sodiu.

 

 

Alimente bogate in sodiu (in mg/100 g)

Sarea de bucatarie

38850

Cub Maggi pentru supa

15000

Sos de soia

5719

Ansoa (conserva)

3700

Masline negre in saramura

3288

Carnat (uscat)

2100

Masline verzi in saramura

2100

Caviar

1700

Jambon afumat

1620

Somon afumat

1200

Branza topita (45% grasime)

1139

Ketchup

1100

Biscuiti sarati

1100

 

 

Alimente sarace in sodiu (in mg/100 g)

Uleiuri

0

Ciuperci

0

Ceai (infuzie)

0

Porumb dulce

1

Ananas in sirop

1

Banane

1

Grapefruit

1

Alune de padure

1

Suc de portocale

1

Orez integral

2

Dovlecei

2

Mere

2

Faina alba

3

 

 

 

ntroducere

 

 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one