Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Ce se ascunde în spatele unui anunţ de genul “Preiau firme cu datorii”?

Ce se ascunde în spatele unui anunţ de genul “Preiau firme cu datorii”?
7 Ianuarie 2010

- Anunţuri de genul „preiau firme cu datorii, la bugetul statului, bănci, leasing, furnizori, prin Registrul Comerţului. Se preia întreaga contabilitate, se schimbă şi domiciliul fiscal” sunt cu nemiluita pe site-urile de profil, fiind postate atât de avocaţi/jurişti, de indivizi care se prezintă ca şi consultanţi fiscali, dar şi de mari firme de avocatură.
- Deşi pare de necrezut, astfel de oferte nu sunt ilegale şi au un succes deosebit, numeroşi fiind cei care preferă să plătească un comision de câteva sute de euro, în loc să-şi achite datoriile de zeci de mii de euro sau poate chiar mai mari.
.
Ceea ce unii dintre „şmecherii” care îşi vând firmele (cu datorii cu tot) nu ştiu este faptul că, totuşi, pot fi traşi la răspundere pentru faptele comisie în perioada în care au fost asociaţi şi/sau administratori ai firmei respective. Însă, de regulă, se porneşte de la premisa că aceste prevederi legale nu se aplică.
În general, tranzacţii la care se referă anunţurile menţionate se desfăşoară după următorul „traseu”: administratorii/asociaţii unei firme care are datorii sau care are alte probleme de (ne)respectare a legii (de exemplu nu a depus declaraţii fiscale, bilanţuri etc) contactează „consilierul” (cel cu anunţul), îi achită comisionul convenit, iar apoi, la Registrul Comerţului, firma este cesionată către un „boschetar”.
De obicei, consilierul are o procură (de reprezentare) de la acest „boschetar”, astfel încât tranzacţia la Registrul Comerţului să fie făcută fără prezenţa persoanei respective.
Pentru a da şi mai mult de furcă celor care au de recuperat bani de la firma vândută şi pentru ca instituţiile abilitate să aibă motive pentru a tergiversa rezolvarea problemei, mare parte din tranzacţiile cu firme implică şi mutarea sediului social într-un alt judeţ decât cel iniţial, precum şi modificarea numelui societăţii.
Cert este că, în cazul acestor tranzacţii, legea este permisivă şi nimeni nu şi-a manifestat intenţia de a o schimba, dar şi reprezentanţii Registrului Comerţului închid ochii la astfel de „mânăreli”, alimentând speculaţiile că, de fapt, ar avea „cota parte” din comisionul încasat de „consilier”.
Unele dintre firmele trauzacţionate după această reţetă „mor” la scurt timp după vânzarea către „boschetari”, prin deschiderea insolvenţei sau prin inactivitate. Grav este faptul că, în ultima vreme, aceşti consilieri au ajuns la concluzia că este posibil un nou câştig prin „valorificarea” acestor firme.
Mai exact, le „revând” unor persoane care intenţionează să-şi ţepuiască furnizorii. În cele mai multe cazuri, această „revânzare” nu se face cu acte, ci se derulează astfel: „consilierul” contactează sau este contactat de „ţepari”, le percepe un comision consistent, după care îi pune în legătură cu „boschetarul”.

sursa :http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one