Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Oprescu aruncă 14 milioane de euro pentru repararea artezienelor

9-martie-2010

Scris de Dana Iliescu
Deşi se vaită că nu mai are bani pentru subvenţii la căldură şi transport

„Fără număr, fără număr...“. Acesta este lait-motivul mandatului lui Sorin Oprescu la Primăria Capitalei. Astfel avem gropi fără număr, maidanezi fără număr şi tot aşa pånă la banii fără număr cheltuiţi pe proiecte izvoråte probabil din filmele lui James Cameron, că tot este „Avatar“ la modă. N-avem parcări, dar vom avea grădini suspendate, n-avem canalizare, dar vom avea cele mai minunate fåntåni arteziene, scumpe de-ţi iau minţile. Totul oferit la discreţie din bugetul primăriei, adică din banii plătiţi de noi pentru taxe şi impozite locale. Colac peste pupăză, deşi Primăria Capitalei deschide larg buzunarul cånd vine vorba de ceasuri de aur, fåntåni mirobolante şi grădini de inspiraţie babiloniană, primarul Sorin Oprescu ne-a anunţat ieri că nu mai are bani pentru a subvenţiona RATB şi RADET şi, prin urmare, ne aşteaptă vremuri grele traduse prin scumpirea apei calde, a căldurii şi creşterea preţului la transportul comun în Bucureşti. „RATB şI RADET sunt două găuri negre în buget. (...) În aceste condiţii, am decis oprirea subvenţionării pentru RATB şi RADET, iar acestea trebuie să se transforme în instituţii comerciale şi să meargă pe profit. Astfel vom putea să optimizăm utilizarea banului public. Vorbim despre cåteva milioane de euro anual“, a declarat Sorin Oprescu ieri, într-o conferinţă de presă. Primarul Capitalei n-a scos însă niciun cuvånt despre gaura neagră de la ALPAB, instituţie care cheltuie bani cu lopata pentru proiectele fanteziste ale lui Oprescu şi, probabil, pentru bunăstarea clientelei sale.
Deşi ne-a anunţat că nu mai are bani pentru a subvenţiona apa caldă, căldura şi transportul în comun din Bucureşti, Oprescu n-a vorbit nimic despre proiectul avizat chiar de domnia sa, de a repara fåntånile arteziene de la Piaţa Unirii cu peste 10 milioane de euro. Şi n-a scos o vorbă nici despre celelalte 4 milioane de euro pe care le va plăti pentru repararea artezienelor din Parcul Tineretului. Aceste proiecte, girate chiar de primarul Oprescu, vor fi discutate în şedinţa de astăzi a Consiliului General şi doar bunul-simţ al consilierilor mai poate salva cåte ceva din banii bucureştenilor.

Peste 10 milioane de euro pentru fântânile de la Unirea

Ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) prevede la punctul 6 un Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Reparaţii capitale fântâni Bd. Unirii“, iar la punctul 8 un Proiect de hotărâre privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi studiului de fezabilitate pentru obiectivul de investiţii „Reabilitarea fântânilor arteziene din Parcul Tineretului“. Conform datelor oficiale, numai pentru repararea fåntånilor din Bulevardul Unirii vor fi cheltuite 10.223.229 de euro. Expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotăråre este demnă de băgat în seamă pentru că ea justifică necesitatea cheltuirii banilor noştri pentru repararea fåntånilor de la Unirea. Potrivit oficialilor primăriei, „elementele decorative ale fåntånilor au fost realizate de către artiştii Uniunii Artiştilor Plastici şi au o temă florală sau animalier-acvatică pentru a da fiecărei fåntåni o anumită personalitate. Trecerea timpului şi-a pus amprenta asupra proiectului original de realizare a fåntånilor, care au suferit multe schimbări, astfel încåt elementele decorative şi sistemele decorative ale acestora s-au deteriorat“. Şi, pentru că s-au deteriorat, trebuie reparate chiar acum, cånd nu mai sunt bani nici pentru căldură, nici pentru transportul în comun. Lucrările, care vor dura şase luni, vizează reabilitarea elementelor decorative, completarea ornamentelor distruse, reparaţii la sistemul de canalizare-pompare, la sistemul de iluminat şi la sistemul de distribuţie a apei. Putem pune pariu că se vor găsi cele 10 milioane de euro pentru băieţii deştepţi care vor cåştiga licitaţia, dacă se va ţine vreuna.
În cazul fåntånilor din Parcul Tineretului, bugetul prevăzut pentru reparaţii este ceva mai redus, doar 3.848.070 de euro. E firesc pentru că în Parcul Tineretului sunt mai puţine fåntåni şi nici n-au fost realizate de artiştii Uniunii Artiştilor Plastici. Aici e vorba de reparaţii uzuale, dar cam usturătoare pentru buzunarele noastre. Lucrările la cele trei fåntåni din Parcul Tineretului, pe o suprafaţă totală de 1.835 de metri pătraţi, se referă la reabilitarea bazinelor de apă şi găsirea unor soluţii pentru reducerea consumului de energie electrică şi apă. Reabilitarea va dura patru luni. Patru milioane de euro, în patru luni, bună afacere în vreme de criză!

Reparaţii fără număr...

Fåntånile de pe Bulevardul Unirii nu sunt la prima reparaţie. Ziarul „Curentul“ scria anul trecut cum Primăria Capitalei, prin ALPAB, a plătit 700.000 de euro pentru reparaţii şi aranjamente peisagistice la aceleaşi fåntåni arteziene. Oprescu ne anunţa în urmă cu un an că Bulevardul Unirii va fi transformat într-un Champs-Elysées după finalizarea reparaţiilor la fåntåni. Bag seama că avem nevoie în fiecare an să refacem acest Champs-Elysées de Dåmboviţa, de vreme ce numai după un an e nevoie de 15 ori mai mulţi bani pentru repararea fåntånilor. ALPAB nici nu a organizat anul trecut licitaţie publică, aşa cum prevede legea, deşi suma contractului a ajuns la 700.000 de euro. Fostul director al instituţiei, Gabriel Iosif, cel care a semnat contractul, susţinea că a avut loc „o procedură de achiziţie“.
Procedura de achiziţie trecută în caietul de sarcini a fost oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, criteriu nerespectat însă. Lucrarea a fost atribuită prin cerere de ofertă trimisă unei singure firme, Eco Strade SRL, deşi doar în Bucureşti există peste 1.500 de firme care au acelaşi obiect de activitate cu societatea aleasă.
De altfel, există şi un raport al Curţii de Conturi care susţine că banii plătiţi de ALPAB anul trecut pentru „coafarea“ artezienelor de la Unirea sunt prea mulţi, motiv pentru care a cerut firmei EcoStrade să dea înapoi o parte din bani. Ce a luat însă Curtea de Conturi a dat cu două måini înapoi directorul ALPAB, Radu Popa, un personaj extrem de generos cånd vine vorba de banii noştri. De altfel, pe la colţuri se vorbeşte că există deja un cåştigător pentru contractele ce vizează reparaţiile fåntånilor. Un băiat deştept, ca şi-n alte dăţi.
sursa http://www.curentul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one