Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Lista spionului Militaru în vremea lui Iliescu

16-martie-2010
Andrei Crăciun,Florel Manu

Colaborator al serviciului GRU, Nicolae Militaru a promovat la vârful Armatei Române militari fideli Uniunii Sovietice. Disperat să se menţină la putere, Ion Iliescu a acceptat jocurile murdare ale oamenilor care au orchestrat ororile din timpul Revoluţiei din decembrie 1989: Militaru şi colaboratorii săi.

22 decembrie 1989, ora 10.59. Televiziunea Română prezintă comunicatul emis de Nicolae Ceauşescu referitor la moartea generalului Vasile Milea.

Mai citeşte şi:

Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit "la luptă" după dezvăluirile din "Adevărul" şi de la "Naşul"

Cu toate că evenimentul se petrecuse în jurul orei 9.30, comunicatul a fost bun de difuzare abia după o oră şi jumătate. Consilierii de presă ai lui Ceauşescu, Constantin Mitea şi Eugen Florescu, primiseră ordin de la dictator să deschidă Televiziunea, „dar nu prea mult, să facem şi economie".

După transmiterea comunicatului, Televiziunea Română şi-a întrerupt programul, însă, după ora 13.00, acesta a fost reluat. A urmat celebră scenă din Studioul 4, în care Mircea Dinescu şi Ion Caramitru au anunţat fuga lui Ceauşescu. „Fraţilor, am învins" - aşa au auzit atunci românii. Dincolo de strigătul acesta de eliberare rămânea o ecuaţie cu multe necunoscute. Până astăzi!

La aproximativ 30 de minute de la urletul fericit al lui Mircea Dinescu, un general bătrân apare pe post făcând apel la calm. Era generalul Nicolae Militaru, îmbrăcat în ţinută militară de stradă, în condiţiile în care cadrele active erau echipate de alarmă. Mesajul de atunci al „nevinovatului" general Militaru avea un enunţ imperativ şi erau vizaţi principalii comandanţi ai Armatei.

În condiţiile în care, în mod oficial, Armata se retrăgea în cazărmi în baza ordinului 38 emis de generalul Victor Stănculescu la ora 13.30, generalul Militaru vorbea, în direct la TVR, făcând apel la principalii comandanţi ca trupele să nu mai tragă! În acel moment, Armata nu era angrenată în niciun schimb de focuri!

„Înseamnă că va fi rău"

„Stimaţi cetăţeni, stimaţi soldaţi, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri. Mulţi dintre dumneavoastră mă cunoaşteţi. Sunt generalul-colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte în aceste momente şi după această crimă care s-a săvârşit în Republica Socialistă România. Îmi pare rău, nespus de rău, că în această crimă a fost atrasă şi Armata Română. Dacă se dovedeşte faptul că Armata Română a tras în popor, înseamnă că va fi rău. Şi pentru Armată, în ansamblul ei, şi pentru fiecare comandant de subunitate şi militar în termen care a executat un asemenea ordin", spunea Militaru, într-un „cocktail" exploziv de limbă de lemn, manipulare şi fals patriotism.

Aşa cum a arătat şi ziarul „Adevărul", în cadrul serialului „Sfârşitul Ceauşeştilor", apelul generalului Militaru nu era altceva decât un sol fertil în care să se poată dezvolta nestingherit scenariul „teroriştilor".

„Opriţi măcelul!" şi „prietenul meu, Milea"

„După informaţiile pe care le avem, au murit copii, au murit oameni bătrâni, au murit femei, au murit fiinţe total nevinovate. În scurtul timp pe care-l am la dispoziţie, în faţa acestei camere de luat vederi, fac apel la tovarăşii generali care deţin funcţiile de răspundere în Armata Română. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Eftimescu, tovarăşe general Topliceanu, tovarăşe general Roşu, tovarăşe general Voinea, tovarăşe general Dăndăreanu şi toţi ceilalţi. Aş face apel, tot în acelaşi fel, tovarăşului general Rusu. Opriţi măcelul! Daţi ordine, opriţi măcelul! Dacă s-a făcut crima până acum, opriţi-o! Nu ştiu ce va fi mai departe, îmi pare foarte rău, sigur că cei în drept vor cerceta împrejurările în care a murit prietenul meu, generalul Milea, ministrul Apărării Naţionale. Nu cunosc cât a fost de trădător, pe cine a trădat, ce a minţit, dar în mod categoric că aceia care vor fi în măsură în viitor vor face lumină şi din acest punct de vedere. Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Voinea, sunteţi rugaţi, amândoi, să veniţi urgent la Radioteleviziune. Da? Imediat! Înainte de a pleca de la locurile dumneavoastră de lucru, daţi ordin să oprească tot şi retrageţi Armata în cazărmi. Tovarăşe Rus, dă ordin nimic să nu plece pe calea aerului din Republica Socialistă România! Sper că dumneata m-ai înţeles destul de bine", mai afirma Militaru, comportându-se deja ca un ministru al Apărării.

Generalul Ştefan Guşă era, la acea oră, şeful Marelui Stat Major al Armatei şi nu avea a-i da socoteală lui Nicolae Militaru, care era doar un general în rezervă, în ultimă instanţă un pensionar.

„Manifestaţi, fraţilor!"

Militaru nu îi uită nici pe liderii Securităţii: „Fac apel la colegii şi prietenii, unii dintre ei, generali din Ministerul de Interne, tovarăşe general Vlad, tovarăşe general Bucurescu şi ceilalţi, luaţi măsurile care se cuvin pe linia Ministerului de Interne! Opriţi măcelul! Indiferent, indiferent ce s-ar întâmpla, nu mai trageţi! Introduceţi trupele în cazărmi! Fac apel acum la întregul popor român: manifestaţi, fraţilor, manifestaţi-vă bucuria, dar în pace, fără devastări de vitrine. Jucaţi ce vreţi dumneavoastră, bucuraţi-vă cu toţii, nu distrugeţi însă bunurile materiale. Nu daţi prilejul să fiţi atacaţi pentru asemenea lucruri. Dacă am fost înţeles, eu aş ruga pe tovarăşii nominalizaţi să ia act de ce
i-am rugat".

"Tovarăşe general Guşă, tovarăşe general Voinea, să veniţi urgent la Radioteleviziune. Da? Imediat!"
Nicolae Militaru,
dând ordine la TVR,
la 22 decembrie 1989

Clica lui Militaru

Victor Stănculescu, un general ajuns la puşcărie Foto: Petrică Tănase



La 23 decembrie 1989, în jurul orelor 16.00, Ion Iliescu l-a numit, verbal, pe Nicolae Militaru ca ministru al Apărării. Decretul de reactivare a generalului-colonel Militaru a fost semnat de Iliescu la 26 decembrie 1989, a fost publicat în Monitorul Oficial la 27 decembrie şi dat publicităţii la 28 decembrie.

La 27 decembrie, când a fost reactivitat oficial, generalul-colonel Nicolae Militaru a fost şi avansat la gradul de general de Armată.
Foarte interesant este ceea ce s-a întâmplat în minutele de după nominalizarea lui Militaru în fruntea Armatei. Martor a fost colonelul Mircea Dumitru, şeful biroului special din Marele Stat Major, direcţia Operaţii.

Dumitru declara la 13 decembrie 1994, în faţa Comisiei pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: „La 23 decembrie, eu am notat comunicarea către generalul Pănescu, la Moscova. Din ordinul generalului Eftimescu a trebuit să comunicăm la Moscova, la generalul Dumitru Pănescu, că «începând de astăzi generalul Militaru este ministrul Apărării». Aşa a fost porunca, să-l informez pe generalul Pănescu, acolo, la Moscova, că Militaru este ministru. Să fi fost ora 16.25. Pănescu urma să-i informeze pe comandantul-şef, pe şeful de stat major al Comandamentului Unificat al Pactului de la Varşovia, cât şi conducerea Armatei Sovietice, că Militaru este ministru. Generalul Pănescu era acreditat la Comandamentul Pactului de la Varşovia şi era omul de legătură al nostru la Moscova".

Mărturia lui Mircea Dumitru este confirmată, de la Jilava, unde ispăşeşte pedeapsa pentru implicarea sa în represiunea de la Timişoara, de generalul Victor Atanasie Stănculescu. După sinuciderea suspectă a lui Vasile Milea, cel pe care Nicolae Ceauşescu l-a numit, tot verbal, la conducerea Armatei a fost generalul Stănculescu. De alt fel, Victor Atanasie Stănculescu este şi cel care i-a luat locul lui Nicolae Militaru, pe 16 februarie 1990. Atunci, forţat de presiunile din sânul Armatei, Ion Iliescu a trebuit să-l lase din braţe pe Nicolae Militaru.

Acoperirea urmelor

Ion Iliescu, un „emanat“ al Revoluţiei

În „mandatul Militaru" au avut loc multe dintre crimele odioase ale Revoluţiei (printre altele, cazurile „Otopeni", „Trosca" şi „Nuţă-Mihalea").

Generalul numit de Iliescu în fruntea celui mai important dintre ministere la acea oră s-a bazat pe o suită de tovarăşi „de nădejde". În prima fază au apărut la minister zece generali cu studiile făcute în Uniunea Sovietică. Aceşti generali fuseseră înlăturaţi de Nicolae Ceauşescu din structurile Armatei, la începutul anilor '80, exact pentru legăturile speciale cu Moscova.

Ei nu au fost numiţi oficial în funcţii, aşa că nu au putut fi traşi la răspundere pentru ordinele, de multe ori criminale, pe care le-au dat. O perfectă strategie de acoperire a urmelor.

Avansările făcute sub generalul GRU

În scurta perioadă de timp cât Nicolae Militaru a fost ministru al Apărării, în Armata Română s-a promovat ca niciodată! Mulţi dintre cei cărora generalul Militaru le era dator pentru diverse servicii au fost înaintaţi în grad. O altă explicaţie pentru avansările făcute de Nicolae Militaru a fost oferită de generalul Victor Atanasie Stănculescu, într-un interviu publicat săptămâna trecută de „Adevărul".

„Militaru pregătea o dictatură militară în România. Prin avansările făcute alandala, care au deturnat piramida normală a Armatei, şi-a fidelizat oamenii", acuză Stănculescu. Nu toţi cei care au fost promovaţi atunci făceau parte din „reţeaua Militaru". Ca şi în cazul Consiliului Frontului Salvării Naţionale, şi în Armată au fost promovate cadre „la derută", ca să iasă la număr.

1. Lista generalilor rechemaţi în Armată la 27 decembrie 1989

General-colonel Vasile Ştefan Ionel (El terminase Academia Militară la Moscova, în 1954, ca şef de promoţie. Doi ani, între 1952 şi 1954, fusese concomitent la studii în URSS cu Nicolae Militaru şi Ion Iliescu. Generalul Victor Atanasie Stănculescu a declarat în direct la emisiunea „Naşul", de la B1 TV, unde se dezbat episoade din serialul „Misterele Revoluţiei", că este foarte probabil ca Vasile Ionel să fi fost adevăratul şef al reţelei KGB-GRU în România. Generalul Ionel a fost protejatul lui Ion Iliescu. În timpul primului mandat de preşedinte al „emanatului" Revoluţiei, Vasile Ionel a ocupat şi postul de şef al Cancelariei prezidenţiale!)

General-locotenent Paul Romano Cheler (era în vizorul Securităţii pentru legăturile suspecte cu KGB-GRU)

General-locotenent Jean Ioan Moldoveanu (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

General-locotenent Marin Gheorghe Bălteanu (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

General-locotenent Ioan Bucur Bordei (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

General-locotenent Liviu Traian Ciubăncan (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

Contraamiral Nicolae Gheorghe Hârjeu (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

General-maior Horia Traian Opruţă (Cazul său a fost documentat de Securitate şi prezentat lui Nicolae Ceauşescu. Opruţă apărea ca fiind „100% recrutat de serviciile secrete sovietice")

General-maior Dumitru Nicolae Pletos (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

General-maior Gheorghe Constantin Popescu (relaţii suspecte cu KGB-GRU)

2. Cadre avansate în grad la 29 decembrie 1989

De la general-locotenent la general-colonel

Gheorghe Dumitru Logofătu (A fost dovedit de Securitate ca agent sovietic. A fost numit de Militaru şef peste Departamentul Securităţii Statului, fosta Securitate intrată în subordinea Armatei)

Victor Atanasie Stănculescu

Mihai Gheorghe Chiţac

Jean Ioan Moldoveanu

De la general-maior la general-locotenent

Dumitru Sterie Andreescu

Gheorghe Marin Bălteanu

Dumitru Atanasie Pănescu

Dumitru Nicolae Pletos

George Ion Popa

Dumitru Ilie Roşu

Gheorghe Constantin Voinea

Gheorghe Stan Dănescu

Toader Martiş

De la colonel la general-maior

Mircea Dimitrie Agapie

Vasile Cândea

Constantin Stelian Cojocaru

Dumitru Grigor Drăghin

Remus Paul Dumitru Ghircoiaş

Constantin Gheorghe Grigorescu

Mihai Vasile Lungu

Petre Ion Nicolae

Gică Ion Popa (El e judecătorul care l-a condamnat pe Ceauşescu la moarte în simulacrul de proces de la Târgovişte. În mod suspect, Gică Popa s-a sinucis la 1 martie 1990).

Nicolae Ion Popescu

Gheorghe Haralambie Popescu

Neculai Ion Rizea

Constantin Vasile Rotariu

Ion Andone Săndulescu

Alexandru Eugen Gheorghe Spătaru

Niculae Constantin Spiroiu

Mihalache Ion Stoleruţ

Petre Teacă (După cum au arătat acte descretizate recent de Armată şi intrate în posesia Asociaţiei „21 Decembrie", ziaristul belgian Danny Huwe a fost ucis, la 24 decembrie 1989, dintr-un ordin dat de Petre Teacă. În urma ziaristului belgian a rămas o placă memorială în sectorul 6 din Bucureşti. Există în Drumul Taberei o piaţă care se numeşte Danny Huwe, dar riveranii, neatenţi la istoria recentă, îi spun locului tot „Răzoare".)

Radu Vasile Plăviciosu

Ilie Florea Rotaru

Dumitru Nicolae Bâtlan

Anghelache Apostol

Gheorghe Dumitru Boştină

Ioan Mihai Mariţescu

3. Cadre avansate la 4 ianuarie 1990

De la viceamiral la amiral

Mihai Dumitru Aron

De la general-maior la general-locotenent

Gheorghe Nicolae Ionescu

Iosif Rus (De numele lui Rus, care în zilele Revoluţiei conducea Aviaţia Militară, se leagă moartea generalilor Constantin Nuţă şi Velicu Mihalea. Elicopterul în care se aflau aceştia a fost doborât la 23 decembrie, în apropiere de Alba Iulia. După 1990, Rus a fost, în permanenţă, protejat de Ion Iliescu, care l-a luat consilier.)

Marin Pancea (A fost „documentat" de Securitate ca agent în serviciul KGB - GRU. El ar fi fost recrutat pe vremea când era ataşat militar la Belgrad. Bizuindu-se pe el, generalul Militaru l-a numit în fruntea Centrului de Informaţii Externe - CIE. Ulterior, Petre Roman l-a schimbat, impunându-l în locul său pe celebrul spion Mihai Caraman. Marin Pancea nu a rămas fără loc de muncă. El a fost numit în fruntea Direcţiei de Informaţii a Armatei - DIA.)

De la colonel la general-maior

Constantin Anghel

Traian Băndilă

Mircea Constantinescu

Constantin Gurău

Gheorghe Negoşanu

Aurel Nicolau

Stelian Pintilie


Eugen Teodorescu

Constantin Văideanu

Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit "la luptă" după dezvăluirile din 'Adevărul' şi de la 'Naşul'

Petre Roman şi Ion Iliescu au ieşit „la luptă“ după dezvăluirile din „Adevărul“ şi de la „Naşul“. În săptămâna care se încheie astăzi, la emisiunea „Naşul“, unde sunt dezbătute episoade din serialul derulat de „Adevărul“, s-au făcut dezvăluiri-şoc.

Serialul ,,Misterele Revoluţiei" scoate la iveală noi probe despre cum s-au desfăşurat evenimentele din decembrie 1989. Pornind de la o serie de articole şi stenograme publicate în premieră de cotidianul ,,Adevărul", câteva dintre personajele-cheie ale Revoluţiei au făcut declaraţii spectaculoase.

În emisiunea ,,Naşul" de la B1 TV, în noaptea de joi spre vineri, generalul Victor Atanasie Stănculescu, numit verbal de Nicolae Ceauşescu la conducerea Armatei după moartea suspectă a generalului Vasile Milea, a făcut câteva mărturisiri care schimbă perspectiva asupra istoriei recente.

Victor Atansie Stănculescu a afirmat că, indiscutabil, Ion Iliescu ştia că Nicolae Militaru, pe care l-a numit ministru al Apărării la 23 decembrie 1989, fusese agent GRU (serviciul secret al Armatei URSS). Acest fapt a fost negat în ultimii douăzeci de ani de Ion Iliescu. Generalul Stănculescu developează filmul recrutărilor în serviciile secrete din anii '50:

„Iliescu şi Militaru au făcut şcoala la Moscova cam în acelaşi timp. Studenţii străini sigur erau contactaţi. Aşa făceam şi noi cu cei care veneau în România". Iliescu a studiat în URSS, la Institutul Politehnic, între 1950 şi 1955, iar Nicolae Militaru (pe numele său adevărat Nicolae Lepădat) - la Academia „Frunze", oficial între 1952 şi 1956. Neoficial, Militaru ar fi stat la Moscova şapte ani pentru un stagiu „special" şi complet de pregătire în arta spionajului.

Adus sub escortă din Penitenciarul Jilava special pentru a participa, în studioul B1 TV, la dezbaterile din serialul ,,Misterele Revoluţiei", Stănculescu a confirmat că mulţi dintre cei care au preluat puterea în decembrie '89 aveau strânse legături cu serviciile secrete sovietice. Generalul a confirmat că Armata a reţinut 1.015 cetăţeni sovietici, „turişti", care se aflau pe teritoriul României şi pe care i-a predat ulterior Miliţiei.

Stănculescu a menţionat că aceştia erau doar o parte dintre cei aproape 40.000 de ,,specialişti" sovietici a căror eliberare a fost cerută, în mod imperativ, de Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS în România, în discuţiile de la 27 decembrie 1989 cu Ion Iliescu şi cu Petre Roman. Stenograma acestei întâlniri a fost publicată, în exclusivitate, de ziarul ,,Adevărul".

Cine era şeful reţelei KGB în România?

În premieră, la emisiunea ,,Naşul", Stănculescu a lăsat să se înţeleagă că generalul în rezervă Vasile Ionel, reactivat de Nicolae Militaru, era, de fapt, şeful reţelei KGB în România.

Vasile Ionel a urmat cursurile Academiei Militare de Artilerie şi Rachete a URSS de la Moscova (1949-1954), absolvind ca şef de promoţie!
De altfel, după numirea lui Nicolae Militaru în funcţia de ministru al Apărării, la 23 decembrie 1989, Vasile Ionel a devenit Şeful Marelui Stat Major General al Armatei şi, ulterior, în primul mandat al lui Ion Iliescu, a ocupat şi funcţia de şef al Cancelariei Prezidenţiale!

Practic, spusele lui Stănculescu au confirmat că România era condusă ,,cu ajutorul" substanţial al serviciile secrete sovietice. Cât Nicolae Militaru a fost ministru al Apărării, între 23 decembrie 1989 şi 16 februarie 1990, a reactivat şi a numit în poziţii-cheie de comandă peste 50 de generali care făcuseră studii la Moscova, militari printre care se afla şi Vasile Ionel.

Referindu-se la după-amiaza de 22 decembrie 1989, Stănculescu a afirmat că prin intermediul Televiziunii s-au făcut numeroase manipulări şi diversiuni. Printre acestea, cea a căpitanului Mihai Lupoi. Acesta a fost cel care a anunţat în direct la Televiziune că generalul Nicolae Militaru este noul ministru al Apărării Naţionale.

Fostul căpitan Dumitrescu dădea ordine la TV

În emisiunea „Naşul", Stănculescu a mărturisit că a avut intenţia să-l aresteze atunci pe Lupoi. Încercând să înlăture diversiunile şi să ţină lucrurile sub control, generalul l-a sunat în după-amiaza de 22 decembrie pe Iliescu şi i-a spus să vină la Ministerul Apărării Naţionale, argumentul fiind acela că acolo poate fi apărat. Iliescu, însă, a decis să continue ,,spectacolul" de la Televiziune şi din balconul Comitetului Central.

Practic, Stănculescu a confirmat că Ion Iliescu avea oamenii lui şi că ştia cu cine va prelua puterea în România.

Cico l-a scandalizat pe Guşă

În noaptea de miercuri spre joi, într-un nou şir de dezvăluiri din serialul ,,Misterele Revoluţiei", la emisiunea ,,Naşul" a fost difuzată o casetă care confirmă că, prin intermediul Televiziunii, s-a încercat dirijarea unor unităţi militare, fără ştiinţa generalului Ştefan Guşă, şeful Marelui Stat Major General în decembrie 1989. Aflat în sediul CC în după-amiaza zilei de 22 decembrie '89, generalul Guşă a fost alarmat de ordinele pe care căpitanul de rang I Emil Cico Dumitrescu (astăzi amiral) le dădea de la televizor Armatei. Cico chema trupe care, chipurile, ar fi urmat să apere Televiziunea Română Liberă.

Văzând ce face Dumitrescu, generalul Guşă a avut o convorbire extrem de dură cu acesta. Şeful Marelui Stat Major i-a spus lui Cico Dumitrescu să se „liniştească", fiindcă nu are habar de cum sunt organizate şi structurate în teritoriu unităţile militare.

Guşă, nevoit să ridice tonul Foto: Agerpres

Guşă: „Nu ştiu de unde a apărut şi marinarul ĂSTA!"

Potrivit înregistrării difuzate la ,,Naşul", Guşă recunoaşte deschis că ,,nu ştie de unde a apărut şi marinarul ăsta".

Guşă, cel care, conform funcţiei deţinute, ar fi trebuit să aibă controlul în acele momente, i-a interzis lui Dumitrescu să mai facă vreun apel la unităţi militare care să se deplaseze spre Bucureşti.

Înregistrarea convorbirii dintre cei doi este o dovadă clară că, în acele momente, ,,emanaţii" şi „diversioniştii" Revoluţiei, printre care se afla şi Cico Dumitrescu, doreau cu orice preţ crearea de conflicte şi tensiuni care să le justifice prezenţa în mijlocul evenimentelor şi acţiunile viitoare.

Povestea „telefonului sovietic"

Provocat de articolele din cotidianul ,,Adevărul", omul de fotbal Cornel Dinu a lansat în direct la ,,Naşul" o nouă ipoteză asupra chemării trupelor sovietice în România, la 22 decembrie '89. Din dezvăluirile făcute de ,,Adevărul" a rezultat, conform unui document descoperit în arhiva Ministerului Afacerilor Externe polonez şi a mai multor mărturii ale personajelor-cheie implicate în Revoluţie, că Ion Iliescu a rugat, telefonic, Uniunea Sovietică să trimită trupe în România.

Cornel Dinu, martor la evenimentele din noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, a spus că Petre Roman, care se afla în aceeaşi încăpere din Televiziune cu el şi cu Ion Iliescu, a „înroşit" telefonul cu sovieticii. Dinu a povestit că, în acele zile, a stat în permanenţă alături de Nina Iliescu, soţia fostului preşedinte, pe care a ascuns-o prin mai multe locuinţe. „Ionele, orice, numai să nu vină ruşii!", ar fi strigat deznădăjduită Nina, în momentul în care se lua în calcul chemarea trupelor, după cum îşi aminteşte Cornel Dinu.

Cornel Dinu (stânga) spune că Petre Roman a fost speriat nevoie-mare de atacurile „teroriştilor“



Dinu a declarat în direct la ,,Naşul" că Petre Roman a fost speriat „nevoie-mare" de atacurile ,,teroriştilor", nu Ion Iliescu, căruia „Procurorul" a încercat să-i ia apărarea. ,,Eu am stat în aceeaşi încăpere cu Ion Iliescu în noaptea de 22 spre 23 decembrie, la Televiziunea Română, de la 21.00 până dimineaţa, la 7.20. Ion Iliescu este un patriot, şi-a păstrat tot timpul cumpătul. Cel care s-a speriat a fost Petre Roman, care voia să salveze. Ce să salveze, că totul era o diversiune cu patru-cinci scenarii? Petre Roman a fost cel care, într-o rusă perfectă, a vorbit la telefon cu consulul Uniunii Sovietice, solicitând intervenţia trupelor sovietice. A existat o variantă ca aceste trupe să intervină, să facă o logică antiteroristă. Domnul consul a explicat clar: «Nu ne amestecăm. Trupele sunt debarcate, în două ore sunt în centru, dar nu ne putem amesteca»", a povestit Dinu.

,,Aveai telefonul la ureche"

Prezent în studio la ,,Naşul", Roman a negat cu vehemenţă acuzele lui Dinu. Petre Roman a susţinut până în pânzele albe că în seara de 22 decembrie a folosit telefonul doar pentru a-şi contacta o fostă colegă de liceu, cu care a vorbit în română, nicidecum în rusă. Petre Roman a catalogat afirmaţiile făcute de Cornel Dinu ca fiind mincinoase.

Mai târziu, în sprijinul lui Dinu a venit şi Sergiu Nicolaescu, unul dintre ,,actorii" Revoluţiei. ,,Roman a vorbit cu cineva în limba rusă", a spus Nicolaescu. ,,L-am auzit şi eu. Nu cunosc limba rusă, dar nu vorbea prea bine. Chiar l-am întrebat: «Cu cine vorbeşti?». Nu mi-a răspuns", şi-a amintit Nicolaescu. ,,Îmi pare rău, Petre, dacă nu-ţi aduci aminte. Erai nu în biroul în care era Iliescu, erai în biroul din faţă şi aveai telefonul la ureche. Nu vorbeai bine, dar încercai să te descurci. Eu nu spun ce discuţie aveai. Eu spun că vorbeai cu cineva în ruseşte. Şi la un moment dat, probabil, domnul Dinu te-a văzut în scena respectivă", a accentuat Nicolaescu, atunci când Petre Roman a negat cu vehemenţă existenţa acestei întâmplări.

Roman s-a apărat spunând că singura persoană cu care a vorbit, în limba română, nu rusă, a fost o colegă din liceu, ,,care era foarte bună prietenă cu fata lui Corneliu Bogdan, fost ambasador al României în Statele Unite".

,,Vă asumaţi asta?"

Acuzaţiile în legătură cu chemarea trupelor sovietice făcute în direct la ,,Naşul" au arătat că apariţia ,,teroriştilor" a creat confuzie şi panică în rândul ,,emanaţilor". Cornel Dinu a povestit: ,,Iliescu l-a sunat pe generalul Stănculescu şi l-a întrebat: «Ce facem? Suntem într-un moment de confuzie, ne atacă de peste tot», la care generalul a spus «Nu e nevoie de nicio intervenţie, aveţi încredere în mine, România se va descurca»".

Dinu a ţinut să sublinieze că „omul cel mai important din această lovitură de stat cu public a fost generalul Stănculescu. El a fost filat vreo patru seri prin Atena, când făcea pregătirea loviturii de stat, ridicarea cu elicopterul şi toate celelalte. Generalul a executat lovitura de stat. Eu am asistat când s-a tras". Contrazicându-l, în direct, pe Cornel Dinu, Petre Roman a declarat că oficialii din Armată le spuneau că nu pot interveni pentru a opri ,,teroriştii" din Bucureşti.

,,Militarii ne spuneau nouă şi domnul Militaru, şi domnul Guşă: «Noi, Armata, nu putem să facem asemenea intervenţii de lunetişti pentru că nu putem să ieşim în stradă să tragem cu tancurile. Ar trebui, conform regulilor militare, să punem 100 de militari pentru un lunetist. Şi lumea credea că sunt cel puţin o mie. Ne trebuie cel puţin 100.000 de oameni în stradă. Vă asumaţi treaba asta?». Noi am răspuns: «Nu»", a precizat Roman.

,,Sunt mulţi care au devenit eroi după ce au servit timp îndelungat regimul Ceauşescu şi care au făcut mult rău în toţi aceşti ani", a mai declarat Roman.

Cornel Dinu a continuat să îl acuze pe Petre Roman că ar fi făcut parte din celebra reţea de spionaj condusă de Mihai Caraman, pe care premierul l-a numit, după Revoluţie, în fruntea Centrului de Informaţii Externe (n.r. - în prezent, Serviciul de Informaţii Externe). Roman s-a apărat spunând că „reţeaua Caraman" a fost anihilată în 1969, iar el a plecat la doctorat în Franţa abia în 1971.

Petre Roman a recunoscut că a fotografiat, în perioada doctoratului, nişte baraje militare, dar a susţinut că fotografiile au ajuns la instituţii ştiinţifice, civile, nu la unele coordonate militar. Petre Roman este fiul lui Walter Roman, fost colonel KGB.

"Petre Roman a fost cel care, într-o rusă perfectă, a vorbit la telefon cu consulul Uniunii Sovietice."
Cornel Dinu
administrator-delegat Dinamo

Ion Iliescu înfierează „Adevărul"

După ce cotidianul ,,Adevărul" a publicat o serie de probe care îl incriminau pe Ion Iliescu, fostul preşedinte a reacţionat furibund.
Prima intervenţie a avut-o în emisiunea ,,Naşul", în seara de 8 martie, de „Ziua Femeilor". Iliescu a susţinut că a intervenit la rugămintea soţiei, doamna Nina. A lăsat garda jos şi a sunat în direct. Încolţit de dovezi, fostul preşedinte a recunoscut, în premieră, că la 22 decembrie 1989 a discutat cu Ambasada URSS.

El a admis şi că în 1988-1989 se întâlnea cu generalul Nicolae Militaru şi cu Virgil Măgureanu, prin parcuri, la ceas de seară, pentru a pune la cale răsturnarea lui Ceauşescu. Joi, la Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat, Ion Iliescu a continuat să înfiereze ziarul „Adevărul" şi emisiunea „Naşul": „Este o campanie de discreditare, de contestare a Revoluţiei. Sunt tot felul de fabulaţii, se vorbeşte despre lovituri de stat".

„Nu-mi face plăcere să urmăresc un post care se ocupă cu astfel de chestiuni. Este vorba de lipsa de corectitudine a oamenilor respectivi. Nişte minciuni ordinare vehiculate!", a tunat vechiul activist comunist.

Ion Iliescu a pedalat pe latura sensibilă a Revoluţiei ca mare realizare naţională. Critica lui s-a încheiat fulminant: „Este o campanie susţinută, întreţinută, împotriva unui moment al istoriei noastre naţionale, pe care cei mai mulţi dintre noi l-am trăit în mod direct!".

sursa http://www.adevarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one