Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Două Românii. Una consumă, alta plăteşte

17 iunie 2010

e DORU CIREASA 1376 VIZUALIZARI | COMENTARII 7
Jumătate din judeţele Româ niei primesc de la bugetul de stat, pentru nevoile locale, mai mulţi bani decât reuşesc să încaseze din impozitele principale. Cei mai mulţi bani îi înghit judeţele Vaslui, Olt, Suceava, Botoşani şi Bacău.
Doar 20 de judeţe au avut contribuţii nete la bugetul de stat în 2009, arată date ale Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contribuţiile au în vedere sumele colectate din impozitul pe profit, pe venit, accize, TVA şi taxe vamale. Potrivit datelor celor două instituţii, cele mai mari contribuţii la buget au venit, în ordine, de la sectorul 1 al Capitalei, cu 4,83 miliarde lei, judeţul Ilfov, cu 3,56 miliarde lei, Constanţa, cu 3,22 miliarde lei, sectorul 6, cu 2 miliarde lei, judeţul Cluj, cu 1,91 miliarde lei, sectorul 2, cu 1,88 miliarde lei, Timiş, cu 1,81 miliarde lei. Urmează Prahova, cu 1,77 miliarde lei, sectorul 3, cu 1,7 miliarde lei şi sectorul 5, cu 1,45 miliarde lei. În zona de jos a clasamentului se găsesc judeţele Călăraşi, cu 175,49 milioane lei, Tulcea, cu 211,49 milioane lei şi Mehedinţi, cu 222,8 milioane lei. Clasamentul exclude marii contribuabili din ţară, care au adus bugetului jumătate din sumele colectate la acesta din impozitele menţionate, respectiv 44,79 miliarde lei din 88,67 miliarde lei. Vărsămintele acestora sunt socotite la Trezoreria Municipiului Bucureşti, separată de bilanţurile sectoarelor Capitalei.


Cine a dat, cine a primit

Potrivit prevederilor Legii Finanţelor Publice Locale, sumele menţionate mai sus sunt şi pe baza lor se formează bugetul, după care, prin Legea bugetului de stat, o cotă defalcată din acestea se întoarce parţial la judeţe şi localităţi ale acestora. Cotele defalcate sunt destinate finanţării activităţilor şi cheltuielilor instituţiilor descentralizate, precum şi pentru echilibrarea bugetelor locale. Cota defalcată care revine judeţelor depinde în proporţie de trei sferturi de numărul de locuitori al judeţului şi de impozitul mediu pe venit colectat în judeţul în cauză ( cota creşte cu numărul de locuitori şi este invers porporţională cu impozitul pe venit mediu colectat în judeţ). În proporţie de un sfert contează la calculul cotei defalcate suprafaţa judeţului respectiv. Aplicarea formulei în practică schimbă total datele problemei şi face ca nici jumătate din judeţe şi sectoarele Capitalei să fie contribuabili neţi la buget. La capitolul contributori neţi, primele locuri sunt deţinute de sectorul 1 al Capitalei, cu 3,78 miliarde lei, judeţul Ilov, cu 3.08 miliarde lei, judeţul Constanţa, cu 2,28 miliarde lei, sectorul 6, cu 1,49 miliarde lei şi sectorul 2, cu 1,19 miliarde lei, aceştia fiind singurii contributori cu sume mai mari de un miliard de lei.

Cei mai mari beneficiari de fonduri defalcate de la buget sunt judeţele Vaslui, cu 308 milioane lei, mai mare decât contribuţia acestui judeţ la buget, de 270,08 milioane lei, Suceava, 287 milioane lei (venituri la buget de 578 milioane lei), şi Olt, cu o contribuţie negativă de 257,68 milioane lei (sume colectate la buget de 292,63 milioane lei). Bugetele anumitor judeţe sunt echilibrate, acestea fiind nici contributori, nici beneficiari. În această categorie se găsesc judeţele Covasna (contributor cu 220 mii lei) şi Harghita (contributor cu 2,96 milioane lei). Analiza are un anumit grad de relativitate. Potrivit Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, o analiză a veniturilor încasate pe fiecare judeţ în parte „trebuie să aibă în vedere migrarea contribuabililor între Direcţiile Finanţelor Publice Judeţene şi Direcţia de Administrare a Marilor Contribuabili (care raportează veniturile la Trezoreria Municipiului Bucureşti)". Precizările salvează judeţele în care colectările bugetare din impozite şi taxe se află la un nivel aproximativ egal cu cotele defalcate primite, însă ameliorează prea puţin rezultatele unor judeţe aflate în partea de jos a clasamentului.

Statul, în loc să ia, dă înapoi

Convingerea că statul întotdea-una încasează bani din accize e falsă, arată datele. Există judeţe în care accizele returnate firmelor le depăşesc pe cele colectate de la acestea. Accizele sunt restituite în cazul produselor expirate şi al comerţului între zone libere. În 2009 firmele din Călăraşi şi Brăila au primit restituiri de accize în valoare de 500 mii lei, fiecare judeţ. Cele mai multe accize au fost colectate în Ilfov (1,1 miliarde lei), sectorul 1 al Capitalei (159 milioane lei) şi sectorul 6, cu 82,4 milioane lei. TVA cea mai mare s-a încasat în judeţele Constanţa (1,88 miliarde lei), Ilfov (1,69 miliarde lei) şi sectorul 1 al Bucureştiului, cu 1,66 miliarde lei. Cele mai mici venituri din TVA au fost din judeţele Călăraşi (5,1 milioane lei), de departe mai mici decât cele de pe următorul loc, judeţul Mehedinţi (44,3 milioane lei). Taxele vamale maxime au fost colectate în Constanţa (347,6 milioane lei) şi sectorul 1 al Capitalei (56 milioane lei), în timp ce taxele minime au fost adunate din operaţiunile din sectorul 4, judeţele Bistriţa-Năsăud, Mehedinţi şi Sălaj (cu sume de ordinul sutelor de mii de lei). Deşi la capitolul venituri strânse pentru bugetul de stat Constanţa ocupă un loc fruntaş, în cazul veniturilor din impozitul pe venit acest judeţ, cu 610,2 milioane lei, s-a situat în urma sectorului 1 al Capitalei (1,09 miliarde lei), judeţului Cluj (725 milioane lei), sectorului 3 al Capitalei (721 milioane lei) şi judeţului Timiş (660,5 milioane lei). Cele mai mici venituri din acest impozit provin din judeţele Sălaj, Tulcea şi Giurgiu, de unde bugetul a primit puţin peste 100 de milioane de lei, în fiecare.


Cota defalcată care revine judeţelor
depinde în proporţie de trei sferturi de numărul de locuitori ai judeţului (creştere direct proporţională) şi de impozitul mediu pe venit colectat în judeţul în cauză (creştere invers proporţională). În proporţie de un sfert contează suprafaţa judeţului.

Câteva judeţe au încasări neglijabile pe anumite categorii de taxe. De exemplu, în Călăraşi s-au încasat doar 5 milioane de lei din TVA.

Încasări peste aşteptări apar în judeţe unde există puncte importante de trecere a frontierei, de exemplu Constanţa, sau în Ilfov, care deserveşte logistic Capitala.



Cum se raportează judeţele la bugetul de stat (2009, milioane lei)

Au alimentat bugetul de stat în 2009

1. IF 3566 481 3085

2. CT 3229 945 2284

3. CJ 1916 1088 828

4. TM 1815 1029 786

5. PH 1771 1017 754

6. BV 1324 855 469

7. MS 1016 781 235

8. BH 964 826 138

9. AG 961 848 113

10. SB 747 634 113

11. AR 720 626 94

12. GL 749 678 71

13. GR 343 293 50

14. IL 361 330 31

15. SM 503 473 30

16. DJ 928 908 20

17. IS 1074 1060 14

18. BR 448 438 10

19. HR 472 469 3

20. CV 315 315 0

Au primit bani de la bugetul de stat în 2009

21. GJ 498 526 -28

22. SJ 268 343 -75

23. VL 432 516 -84

24. VN 358 450 -92

25. HD 591 684 -93

26. TL 211 318 -107

27. BZ 485 594 -109

28. BN 281 393 -112

29. AB 399 522 -123

30. MH 223 375 -152

31. DB 479 639 -160

32. CL 175 343 -168

33. MM 462 647 -185

34. NT 440 628 -188

35. TR 237 434 -197

36. CS 230 427 -197

37. BC 622 831 -209

38. BT 280 522 -242

39. OT 293 551 -258

40. SV 578 865 -287

41. VS 270 578 -308

*judeţele cu sold negativ primesc înapoi mai mulţi bani decât varsă

Sursa: Ministerul Finanţelor





Bani din Bucureşti la bugetul de stat în 2009

Au încasat Au primit Încasări nete*

a. SECTOR 1 4834 1045 3789 mil. lei

b. SECTOR 2 1882 685 1197 mil. lei

c. SECTOR 3 1702 731 971 mil. lei

d. SECTOR 4 978 522 507 mil. lei

e. SECTOR 5 1456 626 805 mil. lei

f. SECTOR 6 2001 848 1491 mil. lei

sursa ;http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one