Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Bucureştiul - capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa

Bucureştiul - capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa
1-martie-2010
Scris de Nicolae Bucur
Oprescu repară clădirile cu bulină aşa cum s-a pregătit şi de iarnă

Activitatea seismică desfăşurată la scara globală în ultima perioadă a determinat sporirea preocupărilor din partea specialiştilor pentru astfel de fenomene. Potrivit unor studii făcute recent de o organizaţie non-guvernamentală de profil din SUA, Romånia se află în zona europeană cu risc ridicat de producere a unor cutremure devastatoare. Acelaşi ONG a studiat care va fi numărul de decese cauzate de un cutremur cu magnitudinea de 6,0 grade pe scara Richter sau chiar şi mai mari. Cele mai expuse capitale ale lumii se află în Asia, în state supraaglomerate precum India, Filipine sau Indonezia. Motivul principal pentru care aceste ţări sunt mai expuse decåt celelalte se regăseşte în infrastructura precară. Conform specialiştilor, în cazul unui seism de 6 grade, Kathmandu, capitala Nepalului, ar fi putea înregistra pånă la 70.000 de victime. După acelaşi scenariu, New Delphi, capitala Indiei, cu 14 milioane de locuitori, ar contabiliza circa 38.000 de morţi, iar Istanbulul ar număra pånă la 55.000 de decese. Romånia se situează, pe această hartă seismică a Europei, într-o zonă foarte expusă la cutremure devastatoare. În ţara noastră, cea mai expusă arie la asemenea calamităţi naturale este Vrancea, regiune în care se înregistrează circa 90% dintre cutremure. În ciuda acestor realităţi, autorităţile nu sunt foarte preocupate de această problemă, cu toate că Romånia s-a confruntat, în 1977, cu un cutremur foarte puternic, care a lăsat în urmă multe victime din råndul populaţiei, precum şi importante pagube materiale.
Deşi au trecut mai bine de 30 de ani de la acea catastrofă, Capitala are 120 de locuinţe etichetate cu celebra „bulină roşie“. Numărul clădirilor expuse la un risc seismic de diferite grade atinge circa 400, o cifră care ar trebui să sperie orice primar. Nu şi pe Oprescu. Paradoxal, în 2009, autorităţile locale au consolidat doar una dintre aceste clădiri. „Bucureştiul este recunoscut ca fiind capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cåt clădirile sunt mai vechi, mai înalte şi au spaţii publice mai largi la parter, cu atåt vor fi mai avariate în cazul unui cutremur“, a declarat Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al Monumentelor Istorice şi profesor la Universitatea Tehnică de Construcţii.

Reabilitări inexistente

În ciuda unor astfel de previziuni, în ultimii 19 ani, Capitala a „beneficiat“ de consolidarea a 12 clădiri. În luna mai a anului 2009, primarul general Sorin Oprescu promitea bucureştenilor că vor avea parte, până în 2011, de 50 de clădiri categorisite cu „bulina roşie“. „Reabilitarea unui apartament de două camere, după câteva calcule aproximative, costă în medie circa 10-13 mii de euro şi nu 30-40 de mii“, spunea Oprescu în urmă cu câteva luni, precizând însă că sumele variază în funcţie de mai multe criterii, printre care şi anul în care a fost construit imobilul. Edilul a mai adăugat că speră ca numărul reabilitărilor clădirilor cu risc ridicat la seism să se ridice, în 2010, de la 50 la 300. Cu toate acestea, Oprescu pare zilele acestea mult mai preocupat să facă figuraţie stradală în încercarea de a-şi dovedi preocuparea faţă de craterele de pe carosabil. Reamintim că în urmă cu circa o săptămână, o înregistrare audio cu Oprescu care le spunea drumarilor să facă o treabă de mântuială doar de ochii presei făcea furori în mass-media. Tupeist ca de obicei, Oprescu a declarat ulterior că nu îşi cere scuze pentru acele afirmaţii făcute şi pentru încercarea de „prostire“ la care a supus presa, dar şi opinia publică. Pe acelaşi sistem, primarul Oprescu „operează“ şi Centrul vechi al Bucureştilor, în care sunt concentrate foarte multe clădiri cu un grad extrem de ridicat de prăbuşire în cazul unei seism, nici măcar foarte puternic. Bineînţeles licitaţiile s-au făcut şi banii s-au distribuit frăţeşte pentru lipitorile de pe lângă primărie. Cei păgubiţi am rămas tot noi, contribuabilii eterni, care cotizăm regulat la „Caritasul edilitar“. Centrul vechi rămâne în continuare un loc în care se împletesc noroaiele şi gunoaiele, cu scândurile şubrede ale podeţelor şi acoperişurile clădirilor lăsate în paragină, gată să cadă pe noi. Pentru toate acestea îi mulţumim primarului independent... de promisiuni, Sorin Oprescu!
sursa http://www.curentul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one