Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Bogdan Aurescu: Romania nu a discutat cu Rusia despre amplasarea scutului antiracheta, dar chestiunea a fost discutata la nivel ruso-american

Bogdan Aurescu: Romania nu a discutat cu Rusia despre amplasarea scutului antiracheta, dar chestiunea a fost discutata la nivel ruso-american
de Anne-Marie Blajan HotNews.ro
Vineri, 12 februarie 2010, 16:10 Actualitate | Esenţial


Bogdan Aurescu
Foto: HotNews.ro
Romania nu a avut o discutie bilaterala cu Rusia privind amplasarea elementelor scutului antiracheta, insa chestiunea a fost discutata de Washington si Moscova, a declarat itnr-un interviu pentru Hotnews.ro Bogdan Aurescu, secretar de stat in MAE. Romania isi arata deschiderea pentru un astfel de dialog, chiar daca amplasarea scutului nu va afecta relatia bilaterala.

Analisti romani, politicieni si chiar opinia publica si-au exprimat in ultima saptamana preocuparea ca amplasarea scutului antiracheta in Romania ar afecta si mai mult relatia cu Rusia, aceasta fiind principalul dezavantaj al proiectului.

Secretarul de stat pentru afaceri strategice din MAE, Bogdan Aurescu a aratat ca Rusia a fost consultata de partenerii americani in privinta implementarii proiectului scutului antiracheta

Din informatiile pe care ni le-au pus la dispozitie partenerii americani a rezultat foarte clar ca in toata aceasta perioada de dupa septembrie 2009 au existat discutii cu partea rusa legate de implementarea acestui proiect. Practic, asa cum rezulta din luarile de pozitie publice ale oficialilor americani, chiar doamna Clinton spunea acest lucru, sistemul este deschis spre participare tuturor statelor interesate, inclusiv Rusiei, daca acest lucru este dorit de Rusia, si aceste discutii vor continua si in perioada urmatoare", a spus oficialul MAE.

El a remarcat progresele care se fac in negocierile privind noul acord START si pozitiile comune americane si ruse privind dosarul iranian. "Nu cred ca se poate pune, in mod serios, problema unei afectari a relatiei Romaniei cu Rusia sau a relatiilor ruso-americane", a spus Aurescu.

El a mentionat ca nu au avut loc discutii intre Romania si Rusia pe aceasta tema, dar ca Romania este deschisa unui astfel de dialog. "Nu este absolut nimic de ascuns. De altfel, pozitiile publice ale Romaniei au fost extrem de clare de la bun inceput: presedintele Traian Basescu a spus inca de la anuntarea deciziei CSAT ca aceasta decizie a Romaniei de participare la sistem nu este in niciun fel indreptata impotriva vreunui stat si impotriva Rusiei in mod special", a spus oficialul MAE.

Aurescu a tinut sa sublinieze din nou diferenta intre pozitiile exprimate de oficialii rusi si diferiti analisti, politici sau militari de la Moscova.

"Oficialii de la Moscova au cerut informatii suplimentare, anumite clarificari. Sunt convins ca aceste discutii sunt exprimate in relatiile SUA-Rusia. (...) De altfel, esenta acestui sistem defensiv este exact cuvantul defensiv. Prin faptul ca este un instrument de protectie, defensiv, el nu poate fi indreptat impotriva nimanui. Este o chestiune de semantica, pana la urma.

Sigur ca mai sunt anumiti purtatori de mesaj, cum este ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, care sunt cunoscuti prin luari de pozitie ceva mai deosebite, mai colorate dintr-un anumit punct de vedere", a spus Aurescu.

Rogozin a postat miercuri un mesaj pe Twitter ca raspuns la amplasarea scutului antiracheta in Romania. "Americanii si aliatii lor vor, din nou, sa incercuiasca pestera ursului rus?", a scris Rogozin pe Twitter, atasand un link catre un articol care prezinta decizia Romaniei. "De cate ori trebuie sa li se spuna ce periculos este acest lucru. Ursul va iesi si le va trage un sut in fund acestor vanatori jalnici", a completat el intr-un alt tweet, in limba rusa.

Costurile Romaniei sunt minime, dar pot exista beneficii colaterale precum ridicarea vizelor pentru SUA si investitii straine

Costurile pe care Romania le va suporta pentru instalarea elementelor scutului antiracheta nu vor avea impact macroeconomic si nu vor afecta bugetul intr-un mod excesiv, ci sunt "costuri cu caracter rezonabil, normal in astfel de proiecte comune", a spus Bogdan Aurescu.



"Asa cum partea americana a precizat foarte clar nu exista costuri legate de achizitionarea acestor rachete de interceptare, nu exista costuri legate de amplasarea lor in Romania, de amenajarea locatiilor. Costurile principale, fiind un proiect american, vor fi suportate de catre Statele Unite. Daca este vorba despre alte tipuri de costuri care sa se refere la amenajarea infrastructurii in jurul acelor locatii sau legate de alte aspecte de ordin logistic, de punere la dispozitie a terenului locatiei respective sau de asigurarea securitatii locatiei respective", a adaugat secretarul de stat, subliniind ca aceste aspecte vor fi discutate in negocierile cu partea americana.

Participarea Romaniei la proiectul american va avea insa beneficii colaterale celor de securitate, "consecinte la nivel economic si social".

"Sigur, chestiunea vizelor are si o componenta tehnica, dar pana la urma este si o decizie cu o puternica incarcatura politica, pe care noi am subliniat-o intotdeauna. Iar parteneriatul strategic romano-american nu se reduce doar la subiectul scutului", a explicat el.

"Fara indoiala ca nu putem privi acesta decizie a Romaniei, care corespunde interesului national, in termeni de give and take, de targ: eu am dat acest acord, tu imi dai nu stiu ce chestiune concreta. Ele vor decurge in mod natural, este firesc ca in termeni de parteneriat strategic toate aceste chestiuni sa fie rezolvate", a mai precizat Aurescu.

Oficialul roman a aratat ca, in contextul aniversarii in 2010 a 130 de ani de relatii diplomatice romano-americane, exista mai multe proiecte privind componenta economica a parteneriatului strategic, precum organizarea unui forum de afaceri romano-american.

"Este clar ca intr-un stat atat de important pentru SUA, care are un nivel crescut de securitate in general, investitiile straine, inclusiv cele americane, sa fie incurajate. In ciuda crizei economice, partea americana considera ca, in continuare, Romania este un loc interesant pentru investitii americane", a argumentat Bogdan Aurescu.

Primele consultari cu americanii - pana la sfarsitul lui martie. Aurescu, posibil negociator?

Romania a fost anuntata de partea americana despre schimbarea conceptului de scut antiracheta inainte de anuntul oficial, din 17 septembrie 2009, va avea pe teritoriul sau doar o componenta terestra si este vorba doar de niste rachete de interceptare, nu si radare - a rezumat Aurescu principalele informatii despre proiectul american.

Toate detaliile, locurile in care vor fi amplasate rachetele, numarul acestora si eventualele costuri care vor trebui suportate de statul roman vor fi pe agenda consultarilor si mai apoi a negocierilor. Acestea sunt precedate de consultari care vor avea loc pana la sfarsitul lunii martie.



In cadrul consultarilor vor fi lamuriti "anumiti parametri tehnici, ca de exemplu locatia sau locatiile acestor interceptori terestri" si juridici. "Va fi necesara negocierea unui pachet de documente, un acord principal si o serie de aranjamente de implementare. In momentul in care aceste elemente cu caracter tehnic, respectiv juridic, vor fi lamurite, vom avea un mandat de negociere care va fi evident supus aprobarii celor care trebuie sa ia aceasta decizie, inclusiv CSAT", a explicat oficialul roman calendarul perioadei urmatoare.

Evenimentul Zilei a scris joi ca Bogdan Aurescu va conduce echipa de negociere cu partea americana.

"Este prematur sa facem astfel de afirmatii", a fost reactia acestuia. "Un negociator, seful delegatiei, se decide atunci cand mandatul este supus aprobarii. Altfel, in momentul de fata nu suntem intr-o astfel de faza.

Este adevarat ca in MAE, ca secretar de stat pentru afaceri strategice, am in responsabilitate atat relatia bilaterala, parteneriatul strategic cu SUA, cat si aspectele strategice, NATO. In cadrul MAE ma ocup de acest dosar, dar e prematur sa facem afirmatii de acest gen. Chestiunea va fi decisa cand mandatul de negociere va fi redactat si supus aprobarii factorilor de decizie", a conchis acesta.
sursa http://www.hotnews.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one