Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Pestele, obligatie nutritionala

Pestele, obligatie nutritionala
 
Cand plecam in vacante, in copilarie, treceam cu trenul de fiecare data pe langa o reclama mare, asezata la iesirea din Gara de Nord, pe care scria: „Nicio masa fara peste congelat". Desigur, pe atunci reclama ma amuza teribil, insa astazi a manca peste a devenit o adevarata „obligatie" nutritionala.
 
Totul a inceput din incercarea de a se valorifica avantajele dietelor traditionale din anumite zone ale globului.
S-a observat ca japonezii, inuitii si eschimosii nu au probleme importante cu inima, fac rar infarct, diabet sau accident vascular cerebral, si asta datorita faptului ca mananca frecvent peste. Pe masura ce si aceste popoare au renuntat la alimentele obisnuite si au trecut la o alimentatie moderna, cu multe produse de tip fast-food, pline de aditivi si saracite in nutrienti esentiali, bolile „civilizatiei" au inceput sa faca victime si in randul lor.

Omega-3, miracolul din carnea de peste
De ce sunt pestii atat de „la moda"?! Dupa cum multi dintre cititorii nostri stiu, pestii au un fel particular de acizi grasi, acizii grasi Omega-3. Oamenii de stiinta i-au cercetat in  detaliu si au aratat ca unul dintre ei, acidul alfa-linolenic, este esential organismului uman, care nu poate functiona normal fara el. Dar daca acest acid se gaseste si in uleiuri vegetale, alti acizi grasi Omega-3 din peste, acizii EPA si DHA, se gasesc numai aici. Adevarat, organismul ii poate sintetiza din acid alfa-linolenic, dar acest proces este complet insuficient, mai ales daca vorbim de copii si tineri. Acizii grasi Omega-3 au roluri numeroase si importante. Copilul beneficiaza de efectele lor inca inainte de a se naste, ei asigurandu-i dezvoltarea creierului si a retinei. Ulterior, aceiasi acizi sunt la baza mentinerii unei bune fluiditati a sangelui, unei tensiuni normale, unui nivel adecvat al lipidelor sangvine si… aceste actiuni ar putea fi continuate pe mai multe pagini.

Pestii sunt diferiti, deci…
Evident, cantitatea de acizi Omega-3 nu este aceeasi, indiferent de tipul de peste. Pestii oceanici sau din marile reci sunt detinatorii acestei „comori", si cu cat avem de-a face cu un peste mai gras, cu atat cantitatea de Omega-3 este mai mare. Codul, de exemplu, este un peste destul de slab, deci nu are cantitati mari de acizi, dar macroul, in schimb, este un peste cu carne grasa si are o cantitate sporita din ravnitii acizi Omega-3. Un tip mai nou de peste intrat in dieta europenilor este Pangasius (din familia Pangasidae, un tip de drac-de-mare), un peste asiatic extrem de rentabil, pentru ca se preteaza la o crestere intensiva.
 
Acizii grasi nu se distrug prin tratarea termica obisnuita, dar trebuie sa avem grija ca aceasta sa nu fie exagerata (prajire indelungata, coacere la temperaturi foarte mari), deoarece, in caz contrar, acestia s-ar putea denatura partial. Frecventa cu care trebuie consumata carnea de peste depinde, evident, si de preferintele fiecarui individ, dar macar de trei ori pe saptamana ar fi bine sa inlocuim carnea de pui, porc sau vita cu carne de peste.

Mercurul din apele oceanelor, otrava pentru pesti

O controversa recenta este cea legata de poluarea pestelui oceanic cu mercur. Se stie ca apele oceanelor au servit mult timp drept „lada de gunoi" pentru deseurile civilizatiei. Astfel a ajuns aici si mercurul, care se activeaza si concentreaza, putand ajunge in cantitati mari in organismul pestilor. Mercurul si derivatii sai sunt extrem de toxici pentru om si indeosebi pentru femeile gravide, de aceea, in ciuda beneficiilor enorme ale carnii de peste, se recomanda ca o femeie insarcinata sa nu manance mai des de doua-trei ori pe saptamana peste oceanic si sa evite pestii care in mod natural concentreaza mai mult mercur (de exemplu, macroul).

Fiecare pestisor e de aur
Avantajele consumului de carne de peste nu se limiteaza doar la acesti acizi grasi. Carnea de peste este un produs hiperproteic, usor digerabil (din cauza tesutului conjunctiv putin si fin si a grasimilor nesaturate), detine cantitati importante de vitamine A si D si de vitamine din grupul B, de minerale (fosfor, potasiu, magneziu etc.), iar daca discutam despre unele tipuri de peste (somon), carnea roz a acestora este data de antioxidanti utili organismului (astaxantina) preluati de pesti din krill-ul oceanelor.

In concluzie, sa incercam sa ne educam gusturile si sa mancam peste, chiar daca romanii par sa manifeste rezerve fata de acest aliment. Pregatit cu condimente variate si garnituri de legume, pestele este un aliment delicios si, de multe ori, chiar hipocaloric, putand fi inclus fara probleme intr-o cura de slabire.

Valori nutritive ale carnii de peste

Peste

Calorii

Proteine (g)

Grasimi totale (g)

Fosfor (mg)

Acizi grasi polinesaturati (g)

EPA (g)

DHA (

Ton

185

30

6,28

326

1,84

0,36

0

Somon

206

22,1

13,25

252

4,4

0,69

1,45

    Macrou

262

23,85

17,81

278

4,3

0,5

0,7

   Sardele

208

24,62

11,45

490

5,1

0,4

0,5

   Crap

163

22,8

7,17

531

1,8

0,3

0,14

  Pastrav

190

26,6

8,4

314

1,9

0,25

0,6

   Salau

113

25

0,9

282

0,2

0,04

0,09



Dr. Corina Aurelia-Zugravu
Specialist igiena alimentatiei si nutritie
 
sursa : http://www.slabsaugras.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one