Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Măsuri haotice pentru sănătate

12 mai 2010

utor: Geta Roman
Soluţiile propuse de guvern pentru a redresa sistemul sunt departe de ce am avea nevoie.

Deciziile pe care guvernul se angajează, în faţa FMI, să le ia pentru a eficientiza sistemul de sănătate sunt văzute ca haotice de analişti. Multe dintre ele sunt discutate de mult timp fără să fie puse în aplicare (cum sunt coplata pentru servicii care nu sunt urgenţe sau impozitarea producătorilor de medicamente), altele vor da peste cap sistemul (revenirea la achiziţia centralizată de medicamente) sau sunt cu totul neaplicabile (neautorizarea a 150 de spitale ce ar fi ineficiente).

„Se iau decizii alandala”

„Limita s-a atins de mult în sănătate. Acum se profită de moment, iar măsurile care se iau sunt alandala. Soluţiile pentru a eficientiza sistemul de sănătate ar fi informatizarea şi sursele alternative de finanţare”, este de părere Dragoş Dinu, consultant în industria farmaceutică.
SUMARUL ARTICOLULUI
Măsuri haotice pentru sănătate
Exemplul unguresc

Specialistul este de părere că asigurările private de sănătate ar fi o soluţie de a aduce bani şi concurenţă în sistem. „E momentul în care o să ai o masă de asiguraţi, iar asigurătorii vor face contracte cu prestatorii şi astfel se creează o piaţă alternativă”, adaugă Dragoş Dinu.

Despre decizia de a impozita producătorii de medicamente (clawback) analistul spune că „logic ar fi să se limiteze creşterea forţată a pieţei de către producători şi să se impoziteze acolo unde creşte piaţa”.

Revenirea la achiziţiile centralizate de medicamente, măsură prevăzută deja în contractul cadru, care ar urma să aducă economii, nu e văzută ca una realistă. „Economii se pot face doar dacă există voinţa necesară. E un argument fals. Planul de reformare a sănătăţii e unul făcut pe genunchi. Problemele în sănătate sunt vechi, s-au acumulat şi nu se rezolvă atâta vreme cât se alocă doar 3,4% din PIB pentru sănătate”.

Cum ar putea fi eficientizate spitalele

Mirabela Anghel

Cele peste 150 de spitale despre care se vobeşte în scrisoarea de intenţie către FMI că nu vor mai fi autorizate vor fi transformate în funcţie de opţiunile autorităţile locale, spun oficiali din Ministerul Sănătăţii.

Trei spitale trebuie transformate în Giurgiu

În Giurgiu, spre exemplu, există şase spitale. Toate au nevoie de reoganizare, iar trei dintre ele ar trebui transformate radical. „Avem mare nevoie de centre unde să fie duşi bolnavii cu Alzheimer sau de centre de îngrijire paliativă (n.r. - pentru cei aflaţi în stadii terminale)”, spune şeful Direcţiei de Sănătate Publică a Judeţului (DSPJ) Giurgiu, Paul Marinescu.

La Spitalul Vadu Lat, spre exemplu, pentru persoanele cu probleme psihice, ar trebui mărită capaciatea, care e acum de doar 60 de paturi. În alte spitale din localităţi mici, unde mai sunt doar doi medici, şeful DSPJ Giurgiu spune că o soluţie ar fi reorganizarea sistemului într-unul ambulatoriu, cu un staţionar de zi.

„Şi parteneriatele cu privaţi pentru aceste spitale ar putea fi o soluţie, însă trebuie să fie serioase şi bine urmărite. Să nu se caute doar profit”, mai spune Paul Marinescu.

Planuri în Alba: mai multe spitale ar putea fi unite

„Cel mai probabil, conducerile spitalelor care sunt mai apropiate se vor uni, iar paturile se vor îndrepta spre specialităţile unde sunt cele mai mari probleme. Spitalul Judeţean e cel mai bun din judeţ şi este cel mai dotat cu specialişti. Toate spitalele orăşeneşti sunt utile, există adresabilitate, la unele mai mică, la altele mai mare, şi toate au deficienţe de personal. Se vor aduna conducerile a două spitale şi se va face o singură unitate, dar nu e vorba despre închidere sau transformare”, spune purtătoarea de cuvânt a DSPJ Alba.

Medicul Gheorghe Cârje, fostul director al Spitalul orăşenesc din Câmpeni, Alba, exemplifică mai detaliat: „În zonă sunt trei spitale: Câmpeni, Baia de Arieş şi Abrud, la o populaţie de 60.000-70.000. De câţiva ani, am susţinut ideea să se pună la punct unul dintre ele. Consider că cea mai bună alegere este spitalul din Câmpeni. Această unitate are cea mai nouă construcţie, în timp ce la Baia Arieş chiar nu sunt condiţii, iar la Abrud există un sistem pavilionar, care nu se mai foloseşte, adică fie care secţie are clădirea ei. În plus, în ultimul timp, spitalul a fost dotat şi cu aparatură, iar la capitolul personal stăm foarte bine. Singurul minus e că nu avem anestezist”.

Directorul Spitalului orăşenesc Abrud, Davin Chiliman, admite că are aceeaşi problemă, lipsa de personal, însă crede că investiţiile făcute în aparatură şi infrastrucură din fonduri europene nu justifică desfiinţarea unităţii medicale pe care o conduce.

„Avem mare nevoie de centre medicale pentru bolnavii cu Alzheimer sau de centre de îngrijire paliativă.“
PAUL MARINESCU, şef Direcţia de Sănătate Giurgiu

sursa http://www.evz.ro
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one