Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cu implant, şansele de recuperare sunt maxime

Cu implant, şansele de recuperare sunt maxime


Maria Craus
Luni, 15 Februarie 2010
Preţul reabilitării unui pacient cu surditate profundă este mic pe lângă cel al întreţinerii unei persoane cu handicap.

Medicul Sebastian Cozma lucrează de 10 ani în domeniul implanturilor cohleare. I-au trecut prin mână mii de copii cu probleme de auz, greu de diagnsoticat, dar tuturor le-a dat o şansă în recuperare. În prezent, medicul are în grijă 90 de copii cu implanturi pentru ureche, la Spitalul de Recuperare de la Iaşi.

În ce constă implantul cohlear? Unde se fixează acesta?
Implantul cohlear este un dispozitiv ultraperformant care înlocuieşte toată urechea. El constă în două părţi, o piesă implantabilă total, un receptor- stimulator şi un portelectrod care este inserat în cohlee şi care stimulează electric nervul auditiv. A doua parte este cea externă, care conţine procesorul de sunet, unul sau mai multe microfoane, antena de transmisie a semnalului către partea internă şi sursa de energie (baterii sau acumulator). Partea internă se fixează la nivelul osului temporal, sub piele, iar partea externă este detaşabilă, la fel ca ochelarii, şi se poziţionează în spatele urechii.

Cum funcţionează implantul cohlear?
Sunetele sunt recepţionate de microfonul procesorului extern, acestea sunt procesate digital la nivelul procesorului de sunet, iar semnalul rezultat este transmis părţii interne prin intermediul antenei. Aceasta va reconverti semnalul preluat, astfel încât, în final, electrozii care au fost plasaţi în cohlee vor transmite nervului auditiv impulsuri electrice. Audiologul care se ocupă de reabilitarea pacientului verifică şi adaptează aparatul după nevoile fiecărui pacient.

Cît costă un astfel de implant?
În România, un implant cohlear costă între 20.000 de euro şi 26.000 de euro. Întreţinerea ulterioară a implantului nu este însă acoperită de programul naţional, deşi ar trebui. Nu poţi lăsa un pacient cu implantul în cap, iar partea externă să nu aibă cu ce funcţiona. Partea externă a implantului se deteriorează fizic şi ar trebui înlocuită după un anumit număr de ani, operaţiune care ar trebui suportată de casele de asigurări.

Mai sunt apoi costuri pentru reabilitarea logopedică , copilul mic trebuie să facă şedinţe timp de doi –trei ani. Puţini copii ajung în centre în care pot face şedinţe gratuit cu logopedul, majoritatea îşi plătesc orele, iar ulterior fie le răresc, fie nu se mai duc. Apoi apar şi costuri asociate, cum ar fi costul deplasării până la logoped. Costurile reabilitării unui pacient protezat sau cu implant cohlear sunt minore pe lângă costurile întreţinerii persoanelor cu handicap care au nevoie de şcoli speciale, de pensii, care nu au acces la învăţământ superior, care nu îşi pot forma o familie normală şi nu pot deveni plătitori de taxe către stat. În Danemarca spre exemplu, datorită programelor naţionale, nu mai există nicio persoană surdo-mută, înainte de apariţia acestor programe erau tot atâţia surdo-muţi ca la noi.

Câte implanturi cohleare se realizează pe an?
Programul naţional de implant cohlear a crescut de la un an la altul, în ultimii doi ani fiind alocate fonduri pentru aproximativ 80 de implanturi pe an, în întreaga ţară. România ar avea nevoie de peste 300 - 400 de implanturi cohleare pe an pentru a rezolva atât cazurile rămase din anii precedenţi cât şi toate cazurile care apar. În prezent, centrul de la Iaşi are peste 70 de pacienţi pe lista de aşteptare pentru implantul cohlear. În ultimii ani am căutat să coborâm vârsta de diagnostic a persoanelor cu probleme auditive şi să implementăm programe de screening pentru o diagnosticare precoce. O secţie de neonatologie are nevoie doar de un aparat portabil şi consumabile, până la 17 lei pe nou-născut. În cazul în care copiii nu trec testul în maternitate urmează un protocol stabilit pentru evaluarea auzului în centrul nostru. Şansa este că de la vârsta de trei luni putem interveni prin protezare auditivă, iar dacă e nevoie de implant cohlear, putem interveni când copilul are în jurul vârstei de un an. Din luna aprilie 2009 s-a aprobat şi intrarea adulţilor în programul naţional de implant cohlear.

Care sunt şansele de reuşită în urma unei astfel de intervenţii?
Şansele de recuperare sunt mari. Dacă surditatea este identificată rapid, dacă protezarea sau implantul se realizează în timp util, dacă reabilitarea se face conform normelor, vom avea în final un pacient aproape de normal din punct de vedere auditiv şi verbal, adică un individ pregătit pentru o şcoală normală, pentru o familie normală, pentru o viaţă personală normală.

Cum aude un copil cu implant faţă de unul normal ?
Avantajul la copilul cu surditate profundă este că nu face nicio comparaţie cu auzul normal, el pornind din start cu ceea ce îi oferă implantul. Acest copil ajunge la un comportament auditiv verbal similar persoanelor normale. La adulţi, situaţie este diferită. Toţi declară că după activarea aparatului există o scurtă perioadă de dezamăgire deoarece, se aşteptau totuşi la altceva. Dacă reglajele aparatului sunt făcute profesional, într-o perioadă de trei până la şase luni, un astfel de pacient ajunge să declare că aude aproape normal. Procesul de adaptare este dependent atât de reglajele aparatului cât şi de plasticitatea creierului, capacitatea creierului de a se adapta la condiţii noi. În final, pacientul declară că este dependent de implant.

Există vârste ideale la care trebuie pus implantul?
Da. Sunt două reguli. La copilul cu surditate înnăscută implantul ar trebui făcut între 1 şi 2 ani iar la ceilalţi pacienţi, copii sau adulţi cu surditate dobândită, implantul trebuie făcut cât mai aproape de momentul declarării ineficienţei protezei auditive convenţionale.

Ce experienţă exită în România în acest domeniu?
În ţară sunt patru centre de implant cohlear, Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Cluj. La nivelul fiecărui centru există o experienţă de implantare între 8 şi 10 ani de zile..

Ce ar trebui făcut pentru a putea fi dezvoltat un astfel de domeniu?
Cel puţin pentru copii, prin programul naţional de implant cohlear ar trebui asigurate consumabilele, baterii, cabluri de antenă, reparaţiile în postgaranţie, service, înlocuirea procesorului extern după 5 – 6 ani şi eventual facilitarea prin intermediul societăţilor de asigurări a asigurării pacienţilor cu implant.

Ce fel de analize trebuie făcute înainte de implantul cohlear?
Înainte de implantul cohlear este nevoie de un bilanţ complex care începe cu evaluarea audiologică. Dacă după aceste evaluări avem un candidat la implant, se va face apoi un bilanţ multidsciplinar (imagistic, anesteziologic, logopedic, neuropsihiatric, pediatric etc.). Cel de-al doilea bilanţ este necesar pentru evaluarea bolilor asociate, a posibilităţii efectuării implantului şi a posibilităţii de reabilitare cu performanţe cât mai mari.

Ce condiţii trebuie să îndeplinească un candidat la implant cohlear?
În ţara noastră, un pacient care recurge la implant trebuie să aibă posibilitatea să îşi asigure, cel puţin până la intervenţia statului în acest sens, toate cheltuielile postimplantare, respectiv consumabile, logopedie, transport.

Ce riscuri implică intervenţia?
Riscul anesteziei, riscul unor complicaţii rare, de tip infecţios şi pareza sau paralizia de nerv facial. Toate aceste riscuri sunt minime în cazul unei echipe antrenate.

Ce ar trebui făcut pentru a îmbunătăţii programele de recuperare cu logoped şi cu audiolog?
Este nevoie ca aceştia să aibă o bună distribuţie în teritoriu. O idee ar fi crearea unui canal de comunicare între centrele de implant şi crearea unei asociaţii a logopezilor. Centrele de implant trebuie să aibă logopezi asociaţi sau interni.


sursa http://www.evz.ro/a
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one