Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Marele jaf de la inundaţiile din 2008

13 iulie 2010


Autor: Silviu Sergiu
Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost "sifonaţi" banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi.

O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia "Evenimentului zilei", relevă mecanismul prin care s-au "sifonat" din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.

La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii.
La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii.
Pagube supraevaluate

Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.

În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.

Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru supraînălţarea unui dig pe râul Jijia (afluent al Prutului) s-au alocat iniţial 880.000 de lei (249.000 de euro), pentru 1,470 km afectaţi. Ulterior, au fost solicitate fonduri în valoare de 17.617.067 de lei (4.986.433 euro), pentru o lungime de... 38,100 km.

Firme selectate dubios

Ilegalităţi au fost identificate şi în privinţa modului de organizare şi desfăşurare a negocierilor directe cu societăţile comerciale selectate.

"Negocierile directe s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la inundaţiile din anii anteriori", se arată în nota de documentare. Cu toate acestea, "nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie era de 24 de luni".

De pildă, Direcţia de Ape Someş-Tisa, care a încredinţat lucrări aceloraşi constructori "tradiţionali": SC REPCON Oradea, SC Hidroconstrucţia Bucureşti şi SC SOCOT Târgu-Mureş. În cadrul negocierilor, firmelor nominalizate nu li s-au cerut documente justificative privind experienţa în domeniu, capacităţile tehnice, eligibilitatea şi situaţia economico-financiară a acestora.

"Unele direcţii de ape au contractat firme cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică unele suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şi executării lucrării în timp oportun", mai constată Curtea de Conturi.

Devize de cheltuieli umflate

În nota de documentare se mai arată că "unele devize generale de lucrări, întocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investiţii, nu sunt semnate de beneficiar, fapt care creează unele dubii în ceea ce priveşte corectitudinea sumelor înscrise în acestea şi veridicitatea lucrărilor de construcţii şi a serviciilor de proiectare executate".

Recepţia lucrărilor s-a făcut, în majoritatea cazurilor verificate de Curtea de Conturi, "fără obiecţiuni sau recomandări". Plata "a fost efectuată de către unii beneficiari înaintea recepţiei cantitative şi calitative, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi a clauzelor contractuale. Direcţia de Ape Prut, spre exemplu, a efectuat plăţile în perioada 5-19 decembrie 2008, iar recepţia lucrărilor a avut loc abia pe data de 23 ianuarie 2009. Mai mult, a fost întocmit un singur proces-verbal pentru toate obiectivele de investiţii finalizate.

Facturi fiscale neverificate

Curtea de Conturi a constatat că majoritatea facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate şi lucrările efectuate "nu sunt avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv propriu, fapt care creează suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi realizarea în condiţii legale a plăţilor aferente".

Nu în ultimul rând, în majoritatea devizelor generale întocmite pentru primele două etape ale investiţiilor sumele de la capitolul cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt în cuantum de 10% din valoarea contractului, nejustificat de mari şi nedetaliate.

RELAŢIA CU PARLAMENTUL

Scandalul a fost declanşat de secretarul de stat Valentin Iliescu

Valentin Iliescu (foto), secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, a fost cel care, la sfârşitul săptămânii, a vorbit despre existenţa unui ra port "devastator" al Curţii de Conturi, care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furat ca-n codru".

"Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document. Am intrat în posesia acestuia şi voi încerca să-l prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să-şi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea", a spus Valentin Iliescu.

Contactat de EVZ, el a precizat că i-a trimis documentul premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely. Korodi Attila, fost ministru al mediului, a declarat ieri că, în mandatul său, nu i-au fost semnalate probleme privind alocarea banilor.

"Curtea de Conturi face astfel de analize, e şi normal. Eu am gestionat problema o jumătate de an, însă nu mi s-au semnalat astfel de informaţii. Apele Române au obligaţia de a duce la bun sfârşit orice investiţie decisă de guvern", a spus Korodi.
sursa :http://www.evz.ro/

Parchetul General: Alina Gorghiu este cercetată penal pentru fals şi uz de fals

Scris de Mihaela Dobrescu, Nicolae Bucur
Juna liberalo-libertină, Alina Gorghiu, pare să fi intrat de ceva vreme în atenţia procurorilor pentru ceva mişmaşuri legate de calitatea de mediator pe care Alinuţa cea-cu-vino-ncoace şi-a dorit-o arzător. Şi, după cum ştim din relatările anterioare ale ziarului „Curentul“, Alinuţa obţine ceea ce îşi doreşte. Dotată cu ceva frumuseţe, mai puţină inteligenţă dar cu o dorinţă de parvenire pe scara socio-politică care l-ar lăsa mut de invidie chiar şi pe Dinu Păturică, tânăra fecioară de 31 de ani a învăţat că ascensiunea politică se realizează mai degrabă prin relaţiile cu colegii mai înstăriţi politic decât prin „munca în teritoriu“. După ce a făcut ravagii prin partid, atingându-şi de fiecare dată ţelurile graţie lui Mihai Voicu şi Bogdan Olteanu, focoasa tecuceană a crezut că poate face acelaşi lucru şi cu „titlurile nobiliare“ din domeniul justiţiei. „Păi dacă tot e oarbă zeiţa justiţiei - Themis - poate nu o vedea nici combinaţiile mele“, şi-o fi şoptit în barbă Alinuţa. Aşa se face că deputatul PNL Alina Gorghiu este în prezent cercetată penal de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru fals, uz de fals, într-un dosar în care sunt implicaţi mai mulţi mediatori, după cum ne-au precizat în exclusivitate reprezentanţii Parchetului: „Ca urmare a solicitării dumneavoastră adresate instituţiei noastre, vă comunicăm faptul că dosarul la care faceţi referire, privind pe Gorghiu Alina şi alţii, a fost înregistrat pe rolul Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“.
Potrivit unor surse neoficiale, Alina Gorghiu este cercetată în dosarul menţionat alături de Mihai Ghervase, Zeno Sustac, Claudiu Ignat, Anca Elisabeta Ciucă - Preşedintele Consiliului de Mediere, Raluca Anton - Şef serviciu şi Ioana Bara - Consilier Juridic.

Fabrica de diplome

Concret, în luna aprilie 2009, Mihai Ghervase, patronul unei şcoli de formare a mediatorilor, a eliberat mai multe diplome, pentru Alina Gorghiu, Zeno Sustac şi Claudiu Ignat, fără ca aceştia să fi participat la cursuri. Ba mai mult, potrivit sursei citate, Claudiu Ignat era înregistrat şi ca formator la respectivele cursuri, la care figura şi ca învăţăcel. Respectivele diplome urmau să fie folosite de către cei doi mediatori şi de deputata liberală pentru a accede la alegerile pentru Consiliul de Mediere, forul care se ocupă de formarea mediatorilor şi de reprezentarea acestora. În ceea ce o priveşte pe Alinuţa, ziarul „Curentul“ a arătat într-o ediţie trecută că deputatul era direct interesat de un astfel de loc în Consiliu, deoarece ea însăşi este directoarea unei şcoli de formare a mediatorilor şi astfel ar fi putut obţine anumite beneficii. Pe de altă parte, potrivit sursei citate, în acelaşi dosar mai sunt cercetate şi Anca Elisabeta Ciucă, Raluca Anton şi Ioana Bara pentru săvårşirea infracţiunilor de omisiunea sesizării organelor judiciare şi favorizarea infractorului în ceea ce-i priveşte pe cei mai sus menţionaţi. Sursele noastre au precizat că cele trei doamne ar fi ştiut despre diplomele mediatorilor obţinute pe sub månă şi cu toate acestea nu au făcut nimic în acest sens, deşi erau autorizate. Deşi Alinuţa nu a obţinut postul mult dorit în Consiliu, fapta de fals şi cea de uz de fals au fost săvårşite, motiv pentru care procurorii investighează acum acest caz.
Având în vedere că Alinei Gorghiu nu i se aplică prevederile răspunderii ministeriale, aceasta nefiind membră a Guvernului, urmărirea penală se poate desfăşura fără un eventual acord al Parlamentului.

Alina Gorghiu va face şi ea o plângere penală pentru denunţ calomnios

În replică la acuzaţiile ce i se aduc, deputatul PNL Alina Gorghiu a declarat că „sezizarea Parchetului a fost făcută de Tudor Tatu, care este un campion al plângerilor penale împotriva mediatorilor“. De altfel, din cauza acestui comportament, Tudor Tatu a fost exclus, acum câteva luni, din meseria de mediator, după cum a precizat Gorghiu. Aceasta a adăugat că majoritatea plângerilor depuse de Tatu au fost soluţionate cu NUP. Totodată, deputatul a explicat că va lăsa Parchetul să-şi facă treaba, şi după ce dosarul se va soluţiona va face o plângere penală împotriva lui Tatu pentru denunţ calomnios.
sursa :http://www.curentul.ro/

Turnătorul SOV, alintat de securişti „Nuş“, se visa chiar preşedinte

Scris de Nicolae Bucur
Turnătorul dovedit duminică de Hotnews, Sorin Ovidiu Vîntu, a făcut ieri spume cum că va acţiona în judecată pe toată lumea care va scrie de faptul că a fost informator al Secu şi că şi-a turnat cu o nonşalanţă debordantă colegii de celulă şi chiar pe gardienii care îl păzeau în închisoarea unde îşi ispăşea în anii ‘80 pedeapsa pentru delapidare şi fals în acte. De altfel, obiceiuri perene pe care Vîntu încă le păstrează. Făcând o scurtă retrospectivă a declaraţiilor lui Vîntu de la finele anului 2009 făcute pentru revista „Capital“, atunci când ne avertiza că nu e bine să ajungă preşedinte unul ca el, constatăm după jumătate de an că nici dacă ar fi vrut, în baza acestor probe, nu ar fi putut ocupa această funcţie. Conform legilor statului romăn, un colaborator cu Securitatea nu poate ajunge în fruntea ţării.

„Nuş“ de la „Sorinuş“

Întrebat atunci ce măsuri ar lua în cazul în care ar ajunge preşedinte, Sorin Ovidiu Vîntu a spus: „Bucuraţi-vă şi rugaţi-vă lui Dumnezeu să nu fiu eu preşedintele Romåniei (...) Să nu ajungă vreodată unul ca mine preşedintele Romåniei!“. Îl anunţăm pe informatorul „Nuş“ că suntem foarte fericiţi că acest lucru nu are cum să se întåmple dat fiind faptul că astfel de probe ar transpira în presa romånească după o anchetă a Hotnews şi revista „Kamikaze“. Vizavi de declaraţia legată de o eventuală preluare a celei mai înalte funcţii în stat, păbugitorul FNI, SOV îşi motiva atunci declaraţia în felul următor: „Urăsc beţivii şi proştii. Un tip care urăşte, care are capacitatea de a urî aşa cum îi urăsc eu pe beţivi şi pe proşti, n-are voie să ajungă să aibă puterea unui preşedinte!“. Ca o picanterie, ziarul „Curentul“ a reuşit să afle de la ce vine numele de informator al lui Vîntu. Apelativul „Nuş“ era folosit de către mama lui SOV, Eugenia Vîntu, care îşi alinta copilul „Sorinuş“. Conform practicii, ofiţerii de Securitate îi lăsau pe turnători să-şi aleagă singuri numele conspirative.

Vîntu vrea sânge

Turnătorul dovedit SOV a înnebunit de nervi atunci cånd a văzut că, în sfårşit, identitatea sa de informator a fost descoperită. În urma relaţiei sale îndelungate şi profitabile cu fostul şef al SRI, răposatul Radu Timofte, Vîntu spera ca niciodată astfel de adevăruri să nu iasă la suprafaţă. Aşa cum anticipam încă din ziarul de ieri, SOV susţine că presupusul său dosar de colaborare cu Securitatea este „fabricat“ şi face parte dintr-o campanie de presă declanşată împotriva sa după alegerile prezidenţiale. Îl întrebăm şi noi retoric pe Vîntu cum se simte în postură de vånat după ce ani de zile i-a vånat pe alţii?

„Nuş“ se victimizează

Vîntu a anunţat că va da în judecată HotNews.ro, în urma anchetei care prezintă o serie de documente potrivit cărora omul de afaceri a fost racolat de Securitate la 28 de ani, în aprilie 1983, în timp ce executa, la Penitenciarul Bacău, o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru delapidare. „Faţă de presupusul meu dosar, apărut pe un site de ştiri, cuprinzånd colaborarea mea cu Securitatea, susţin că este un dosar fabricat şi face parte dintr-un lung şir de manipulări şi agresiuni care au început din 7 decembrie 2009. Drept urmare, am decis să acţionez în judecată site-ul de ştiri care a publicat informaţia. Dacă instanţa va decide că am fost colaborator, voi plăti eu; dacă nu, vor fi obligaţi să plătească ei. Pånă la pronunţarea definitivă a instanţei, mi se pare jenant orice alt tip de comentariu“, afirmă Sorin Ovidiu Vîntu, într-un comunicat de presă postat pe goarna sa de dezinformare, Realitatea.net.
sursa :http://www.curentul.ro/

Predoiu vrea doar pedepse cu executare pentru corupţie

Scris de Ana Maria Bujor
Ministerul Justiţiei propune, în cadrul unui proiect de lege, ca pedepsele pentru faptele de corupţie să fie aplicate numai cu executare, fără posibilitatea suspendării, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Cătălin Predoiu. Astfel, potrivit ministrului, prevederea ca pedepsele pentru faptele de corupţie să nu mai poată fi suspendate face parte din cadrul proiectului Legea Micii Reforme, care a fost înaintat Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare. Cătălin Predoiu a declarat că speră ca Guvernul să aprobe în această perioadă proiectul Legii Micii Reforme, pentru ca, din toamnă, acesta să fie dezbătut în Parlament. Pe de altă parte, Ministerul Justiţiei vrea să modifice, prin proiectul de lege pentru accelerarea judecării proceselor, completul de 9 judecători al ÎCCJ într-un complet de 5 judecători, a declarat secretarul MJ, Lidia Barac. Mai mult, dacă în prezent cei 9 judecători provin de la toate secţiile ÎCCJ, conform noului proiect, ei vor fi numai magistraţi de la Secţia Penală.
Acelaşi document mai prevede ca deciziile de casare şi trimitere spre rejudecare să nu poată fi făcute decåt o singură dată în cazul unui dosar, pentru a evita lunga durată a proceselor. Completul de 9 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este format, în prezent, din judecători ai instanţei supreme, de la toate secţiile, numiţi pentru judecarea recursurilor de către preşedintele ÎCCJ sau de vicepreşedintele acestei instanţe. Completul de 9 judecători soluţionează recursurile la deciziile instanţei supreme, dar şi recursurile împotriva hotărårilor pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii în materie disciplinară. Secretarul de stat, Lidia Barac, a explicat că proiectul mai limitează posibilitatea casărilor şi trimiterea cauzelor spre rejudecare, o singură dată, dar creşte importanţa instituţiei medierii, în anumite cauze judecătorul putånd dispune o şedinţă obligatorie.
sursa :http://www.curentul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one