Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cum vom duce povara creşterii TVA

28 iunie 2010
de LUCIAN DAVIDESCU

32 de lei pe lună este suma medie pe care fiecare român o va plăti suplimentar statului ca urmare a creşterii TVA de la 19 la 24%. Însă paguba nu se împarte egal: şi dacă măresc preţurile şi dacă le menţin, companiile sunt obligate să facă ce nu a reuşi statul - concedieri şi reduceri salariale

Indiferent dacă vor creşte sau nu preţurile, mărirea TVA de la 19% la 24% are ca rezultat transferul de avuţie din buzunarele populaţiei în buzunarele statului. Fiscul speră să încaseze 3,5-4 miliarde de lei în a doua jumătate a anului. Împărţită la populaţia României, suma înseamnă 32 lei/persoană/lună. N-ar .fi copleşitor dacă paguba s-ar împărţi egal, însă acest scenariu este improbabil.
Strict matematic, un produs care costa 119 lei ajunge să coste 124 de lei, ceea ce echivalează cu o mărire a preţului final cu 4,2%. Însă populaţia nu ar putea susţine acelaşi nivel al consumului la noile niveluri de preţ. Asta înseamnă că o parte din comercianţi vor fi forţaţi să păstreze preţurile sau vor merge direct în faliment din cauza scăderii de vânzări. Pe de altă parte, nici men¬ţinerea preţurilor la nivelul de acum nu e posibilă pe termen nelimitat, decât cu ajustări de costuri interne. Asta înseamnă concedieri şi reduceri de salarii în sectorul privat, care ar duce la o nouă spirală de scădere a consumului. În plus, companiile care sunt deja cu bilanţul la limita suportabilităţii vor anunţa, la rândul lor, falimentul.

Scumpiri

Prinse între ciocan şi nicovală, companiile sunt nevoite să găsească punctul optim de scumpiri între 0 şi 4,2% pentru a minimiza pagubele. Prima tentaţie este o scumpire mai mare, pentru ca după plata TVA suplimentară la stat compania să poată mări salariile pentru a le menţine puterea de cumpărare la noul nivel de preţuri. Însă riscul este o scădere a cererii care să aducă o pagubă chiar mai mare. O astfel de politică nu şi-o permit decât câţiva operatori care deţin monopoluri, în principal cei din domeniul energiei şi al utilităţilor.

Ieftiniri

Dimpotrivă, pe pieţele foarte competitive şi unde cererea este foarte elastică, ar putea apărea chiar scăderi de preţuri. Aici intră în principal sectorul serviciilor, adică primele cheltuieli tăiate din bugetul familiei. Ieftiniri mai pot apărea pe pieţele în care cel puţin un jucător concluzionează că singura şansă de supravieţuire este să pornească un război al preţurilor, adică în principal în zona comerţului. Mai mult, ar putea raporta chiar creşteri ale afacerilor magazinele şi producătorii care vând produse foarte ieftine, ca urmare a migraţiei consumului în această zonă. Mai mult, există şi o zonă care scapă complet fiscalizării prin TVA. Este vorba de producătorii agricoli care vând în pieţe, şi care nu au niciun motiv direct să mărească preţurile.

Exporturi

O parte dintre producătorii locali vor ajunge la concluzia că, la noul nivel de preţ, este mai eficient să meargă la export. Pe de altă parte, TVA mare descurajează importurile scumpe. Din această situaţie ar putea rezulta o echilibrare a balanţei comerciale a României. Efectele ar fi pozitive în cazul cursului valutar, dar negative la nivelul consumului.

Recesiune

Toate aceste ieftiniri şi câştiguri nu sunt lipsite de consecinţe negative. Ele vor spori numărul de falimente şi restrângeri de activitate în companiile care nu-şi găsesc locul pe piaţă la fel de bine. Chiar dacă se schimbă structura consumului şi a pieţelor, la calculul final cifrele vor ieşi pe minus ca valoare absolută, pentru că inevtabil nişte bani se mută la stat. Asta înseamnă o scădere economică suplimentară, adică în cele din urmă o bază de impozitare şi mai mică.

Dobânzi

Dacă Banca Naţională va încerca să ţină inflaţia sub control, va practica dobânzi mai mari şi va lăsa foarte puţină lichiditate în piaţă. Asta înseamnă că, practic, nu vor exista banii necesari pentru a acoperi eventualele scumpiri. Însă, ca efect secundar, vor deveni mai frecvente problemele de lichiditate şi chiar încetările de plăţi, ceea ce poate duce la noi falimente.

Şomaj

Forţate să menţină preţurile sau lovite de scăderea consumului, companiile vor avea încasări mai mici, lucru care le va forţa să umble şi la cheltuieli.
Principalele metode posibile sunt reducerile de salarii şi disponibilizările de personal. Iar persoanele care îşi pierd locul de muncă devin din contribuabili la bugetul de stat - asistaţi social. În cazul în care sunt reduse salariile, scăderile afectează şi consumul, şi taxele.

Evaziune

Avantajul TVA este că, dintre toate taxele, împarte cel mai uniform povara fiscală. Chiar dacă o verigă de pe lanţ nu plăteşte, statul tot încasează ceva de la celelalte verigi. Şi chiar dacă un contribuabil evită să-şi plătească impozitele pe venit, el plăteşte totuşi TVA în momentul în care cheltuie banii.
Însă asta nu elimină tentaţia evaziunii. Fie pentru a-şi menţine standardul de viaţă, fie pentru a supravieţui, o parte dintre companii şi salariaţi vor înceta să mai plătească taxe statului, parţial sau total. În aceste cazuri, paguba la bugetul de stat este chiar mai mare: în loc să încaseze un leu, pierde patru.

Cine sunt victimele

Cel mai loviţi sunt puţinii contribuabili care chiar îşi declară veniturile şi care sunt deja împovăraţi cu o taxare pe muncă de aproape 50%. Practica altor ţări şi recomandările economiştilor români indicau ca măsură complementară la mărirea TVA o reducere a contribuţiilor la asigurările sociale, care ar fi protejat şi încurajat contribuabilii oneşti.
De asemenea, în cazul bugeta¬rilor scăderea va fi cel mai greu de suportat, pentru că se adaugă scăderii cu 25% a salariilor.
Pe de altă parte, FMI a cerut ca TVA să crească la 25% şi să fie, în schimb, eliminat impozitul minim pe profit (aşa-numitul „forfetar"). Măsura ar fi salvat de la închidere firme mici, care nu mai reuşesc să obţină profit şi ai căror patroni ar putea îngroşa rândurile şomerilor.
Patronatele s-au grăbit să anunţe creşteri de preţuri de „cel puţin 5%", invocând faptul că nu pot suporta diferenţa de costuri. Totuşi, nimeni nu avansat vreo estimare referitor la numărul falimentelor generate de o astfel de scumpire.

LUCIAN CROITORU, consilier al guvernatorului BNR: "Furnizorii şi distribuitorii transferă imediat TVA către consumatori şi nu acceptă diminuarea marjelor de profit. TVA e direct în buzunarele cetăţeanului. Nu va trece mult şi vom rediscut

MIHAI TĂNĂSESCU, reprezentantul României la FMI: "Subliniez elementul psihologic. Dacă nu înţelegem lucrul ăsta, media, analiştii, politicienii, că în momentul de faţă trebuie să avem un tip de solidaritate psihologică pentru a face faţă acestor luni care urmează, înseamnă că nu vrem de fapt să facem ceva pentru ţara aceasta."

SEBASTIAN VLĂDESCU, ministrul Finanţelor: "Dincolo de calmul pe care l-a menţionat domnul prim-ministru vizavi de felul în care trebuie să lucrăm în acest moment, eu nu pot să îmi ascund profunda dezamăgire pentru faptul că azi majorăm TVA. Această măsură este una pe care în nici un caz nu o considerăm cea mai bună pentru România. Am avut un program în care făceam chirurgie."

MIŞU NEGRIŢOIU, directorul ING România: "Eu vorbesc din afara sistemului de guvernare, dar am fost şi în sistemul de guvernare. România are o capacitate de guvernare modestă, dacă nu chiar slabă. În consecinţă, capacitatea de guvernare trebuie ranforsată periodic de nişte ancore externe, de cineva care este mai puţin emotiv şi care se gândeşte la lucrurile care trebuie făcute."


sursa :
http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one