Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

FINANTE Mugur Isarescu: Majorarile de taxe pot veni numai dupa „carpirea gaurilor”

28 mai 2010

Din 2012, acest indicator ar putea suplimenta reglementarile prudentiale

Din 2012, comitetul Basel ar pu tea suplimenta regulile cu pri vire la adecvarea capitalului cu un nou indicator, „efectul de parghie”, pentru a evita indato rarea excesiva a bancilor. Desi ni velul mi nim nu a fost stabilit la nivel global, BNR ac cepta in aceasta perioada un prag infe rior de 4%. Dupa primele trei luni din acest an, valoarea medie a „efectului de parghie” pentru bancile din Romania era de 7,97%.

La finalul trimestrului I, toate ban cile din Romania se aflau intr-o situatie ideala din punctul de vedere al „efec tului de parghie”. Cu alte cuvinte, pre zentau risc scazut si aveau o capitalizare adecvata atat riscului asociat activelor, cat si marimii bilantului, a aratat ieri directorul Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza. El a explicat ca acest indicator, exprimat de raportul dintre fondurile proprii de rang I si activele bilantiere, este important pen tru o analiza a adecvarii capitalului in functie de volumul total al activelor si nu doar al riscului asociat acestora. „Acest indicator poate fi utilizat ca masura su plimentara pentru a evita indatorarea excesiva a bancilor. Combinarea «efec­tului de parghie» cu adecvarea capita lului in functie de risc va duce la o li mitare a cresterii bilanturilor, atat la nivel indi vidual, cat si sistemic“, a spus directorul Supravegherii din BNR.
O banca a fost „pe rosu”

Intr-o analiza realizata de banca cen trala la finele anului trecut, o singura banca avea „efectul de parghie” de 3,89%, adica sub nivelul minim acceptat de catre BNR in acest moment, de 4%. O asemenea situatie arata ca banca avea active de o calitate scazuta (risc ridicat), o capitalizare neadecvata riscului asociat activelor si un bilant prea mare pentru capitalul detinut (grad ridicat de inda torare). In aceste conditii, institutia de credit a realizat o majorare de capital si, astfel, la finalul trimestrului I toate ban cile se aflau in situatia ideala din punc tul de vedere al „efectului de parghie”.

Pe de alta parte, directorul Supra ve gherii din BNR a aratat ca, in primele trei luni ale acestui an, capitalurile de rang I ale bancilor au crescut cu doua miliarde de lei, de la 21,6 miliarde de lei la 23,6 miliarde de lei, ca urmare a majorarilor de capital social efectuate de sase banci. Potrivit acestuia, raportul dintre fondurile proprii de rang I si activele bilantiere ale sistemului bancar se ridica la 8%, aproape dublu fata de limita luata in calcul de banca centrala si care prezinta cea mai mare proba bilitate de a fi introdusa obligatoriu con form noilor reglementari Basel.
Nivelul minim nu a fost stabilit

La nivel global, liderii G20 intentio neaza sa suplimenteze regulile cu pri vire la adecvarea capitalului cu acest nou indicator din 2012, insa Nicolae Cinteza considera ca timpul ramas pana la acea data este foarte scurt, in conditiile in care trebuie armonizate sistemele con tabile IFRS cu cele americane.

Pentru stabilirea unui nivel minim unanim acceptat al „efectului de par ghie” abordarile sunt diferite. Spre exemplu, in Statele Unite un nivel de peste 5,5% este considerat adecvat, in timp ce in Austria acesta trebuie sa fie peste 6%. Oricum, directorul Suprave­gherii considera ca acesta poate fi cal culat foarte simplu si nici nu va suscita discutii intre autoritatea de regle men tare a sistemului bancar si bancile co merciale, cum au fost cele privind cal culul lichiditatii sau al provizioanelor.
Creditarea s-a diminuat in aprilie cu 0,1%

Soldul creditului neguvernamental acordat de institutiile de credit a scazut in aprilie cu 0,1% fata de luna similara de anul trecut, la 200,32 miliarde de lei, in contextul diminuarii com ponentei in lei cu 5,3% si a majorarii celei in valuta cu 3,5%, dar a crescut cu 0,5% fata de martie 2010. In termeni reali, soldul creditului negu vernamental a inregistrat in aprilie o rata anuala de scadere de 4,2%, pe seama dimi nuarii cu 9,2% a componentei in lei. In ceea ce priveste creditele in euro, soldul s-a majorat cu 5% daca valoarea este exprimata in moneda unica europeana.

Creditele in lei s-au diminuat in aprilie cu 1% (1,3% in termeni reali) comparativ cu martie, la 78,18 miliarde de lei, in timp ce imprumuturile in valuta, exprimate in moneda nationala, au avansat 1,4% (0,6% exprimat in euro), la 122,13 miliarde de lei. Soldul imprumuturilor in lei contractate de gospodarii se situa la finele lunii aprilie la 37,85 miliarde de lei, in scadere cu 0,1% comparativ cu martie. Fata de finele lunii aprilie 2009, creditele in lei acordate gospodariilor s-au redus cu 5,4%. In ceea ce priveste creditele in lei contractate de persoanele juridice (so cietati nefinanciare si institutii financiare nemo netare), soldul a scazut cu 1,7% fata de martie si cu 5,3% comparativ cu luna similara a anului trecut, la 40,33 miliarde de lei.

Soldul creditului neguvernamental in euro acor dat gospodariilor a avansat in perioada anali zata cu 1,4% fata de luna precedenta, la 61,36 miliarde de lei. Comparativ cu sfarsitul lunii apri lie 2009, imprumuturile in euro ale gospo dariilor au urcat cu 2%. Imprumuturile in euro acordate firmelor insumau in aprilie 60,76 miliarde de lei, cu 1,3% peste nivelul de la finele lunii martie si cu 5,1% mai mult decat in perioa da similara a anului trecut.
Creditele in lei s-au diminuat
in aprilie cu 1% (1,3% in termeni reali) comparativ cu martie, la 78,18 miliarde de lei, in timp ce imprumuturile in valuta, exprimate in moneda nationala, au avansat 1,4% (0,6% exprimat in euro).
Depozitele populatiei si ale firmelor, plus 0,1% fata de martie 2010

Depozitele populatiei si ale firmelor au crescut in aprilie cu 0,1% fata de martie, pana la nivelul de 167,2 miliarde de lei, iar comparativ cu aceeasi luna din 2009 avansul a fost de 8,2%, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Depozitele in lei ale gospodariilor populatiei au crescut cu 1,8%, la 63,18 miliarde de lei, se arata intr-un comunicat al BNR. Comparativ cu luna aprilie a anului trecut, depozitele in lei au urcat cu 7,9% (3,5% in termeni reali). In acelasi timp, depozitele in lei ale persoanelor juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare) s-au majorat cu doar opt milioane de lei, pana la 43,18 miliarde de lei. La 30 aprilie 2010, depozitele in lei ale persoanelor juridice erau mai mari cu 10% (5,4% in termeni reali) fata de perioada similara a anului trecut.

Depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei si persoane juridice (societati nefinanciare si institutii financiare nemonetare), exprimate in lei, au scazut cu 1,6% in aprilie fata de martie, la 60,88 miliarde de lei. Exprimate in euro, depozitele in valuta s-au redus cu 2,4%, la 14,75 miliarde de euro. Raportat la luna aprilie a anului precedent, depozitele in valuta ale rezidentilor exprimate in lei au crescut cu 7,4%, iar exprimate in euro au avansat cu 8,8%. Depozitele in valuta ale gospodariilor populatiei exprimate in lei au urcat cu 15,5% fata de luna aprilie 2009, la 37,66 miliarde de lei, in timp ce in euro, plasamentele in valuta s-au majorat cu 17%. Comparativ cu luna martie, depozitele au scazut cu 0,1%.

sursa http://www.financiarul.com/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one