Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Directorul SRI: Scutul antiracheta aduce spionii din Est in Romania

Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Marti, 16 Martie 2010
Directorul Serviciului Roman de Informatii, George Maior, a declarat intr-un interviu acordat in exclusivitate Romaniei libere, ca atat baza americana de langa Constanta, cat si discutiile despre scutul american antiracheta "au suscitat interes din partea unor actori aflati la Rasaritul granitei Romaniei si nu numai". Spionii trimisi in Romania sunt interesati de informatii din interiorul UE, NATO, dar si de proiectele ener-getice ale tarii.

Seful SRI lasa sa se inteleaga ca proiectul Nabucco ar trebui sa ramana prioritar


fata de concurentul sau South Stream si sugereaza ca in presa autohtona exista agenti de influenta straini. Directorul SRI intareste, pe de alta parte, ideea ca, de la serviciul secret al Ministerului de Interne, au avut loc scurgeri de informatii si asteapta ca ministrul de resort, Vasile Blaga, sa finalizeze ancheta interna fiindca rezultatele ei "intereseaza intreaga comunitate de informatii". In ceea ce priveste eventualele pericole care vin dinspre Rusia, George Maior aminteste conflictul din Georgia.


Acceptul Romaniei de a gazdui elemente ale

scutului antiracheta a creat agitatie in randul agentilor straini aflati pe teritoriul tarii?
G.M. Exista un interes de cunoastere a acestei evolutii strategice din partea multor forte externe, legitima avand in vedere dezvoltarea strategica pentru Europa a proiectului scutului antiracheta. E un fenomen care s-a petrecut si cand s-a vorbit despre proiectul scutului in Polonia si Cehia. In acest context, este important sa se transmita mesaje consonante cu realitatea. Este vorba despre un sistem defensiv care nu poate avea functii ofensive. Este in interesul actorilor zonali, inclusiv Rusia sau Ucraina, sa nu priveasca negativ aceasta evolutie, data fiind amenintarea clara, neconventionala, dar extrem de posibila a unui atac cu rachete cu raza medie si scurta de actiune provenit fie din zona statala sau nestatala. Avem interese comune in spatiul euroasiatic pe care trebuie sa le intelegem ca prioritati de securitate pe termen lung, dincolo de eventualele con-troverse ridicate de proiect in prezent.

De unde sunt agentii straini cei mai preocupati de amplasarea unui scut american antiracheta in Romania?
G.M. Nu putem pronunta aici nume.

Din ce zona geografica provin?
G.M. Exista un interes din partea unor actori aflati la Rasaritul granitei Romaniei si nu numai.

Interesul agentilor acestor tari s-a precipitat si dupa amplasarea bazei americane de langa Constanta? De atunci ati constatat o altfel de activitate?
G.M. Da. Intotdeauna dezvoltari de nivel strategic si militar genereaza si interes pentru cunoastere, pentru a culege, pana la urma, informatii pertinente, despre ceea ce inseamna atitudinile unui stat.

Acesti spioni reprezinta tari ostile Romaniei?
G.M. Din punct de vedere diplomatic ne aflam in zona cooperarii si deschiderii spre evaluari comune de risc. In zona speciala a serviciilor avem intr-adevar ostilitati si razboaie nevazute pe care le ducem zi de zi, pe subiecte de o importanta strategica din cele mai diverse.

Este vorba despre agenti straini care reprezinta tari ostile Romaniei?
G.M. Nu m-as referi la tari ostile, ci la interese puternic individualizate ale unor state, care nu totdeauna sunt convergente cu ale noastre.

De unde vin cei mai multi dintre acesti agenti secreti care spioneaza Romania?
G.M. Plasarea geografica a Romaniei si potentarea acestei amplasari in contextul actual al competitiei pentru resurse energetice face din Romania un subiect de cunoastere. Acest interes provine din zona de Rasarit a frontierei noastre.


Si aliatii ne spioneaza?
G.M. Exista aici o cooperare intensa intr-o lume extrem de dinamica pe schimb de informatii, deci nu exista asa ceva, din punctul de vedere al aliantelor care au un interes strategic comun.

Exista situatii in care tari prietene isi trimit aici agenti sub acoperire pentru a verifica anumite informatii?
G.M. Nu, exista reprezentanti cunoscuti ai ambasadelor cu care avem un contact permanent, cu care facem schimb de informatii si analize.

In afara bazelor militare americane, care ar fi celelalte puncte de interes ale spionilor care vin in Romania?
G.M. Nu trebuie neaparat sa fetisizam si sa vorbim despre agenti, ci despre interese ale statelor.

Dvs. vorbiti despre interese ale statelor, noi vorbim despre spioni.
G.M. Uneori se "mitologizeaza" mult in media acest aspect, dar reflecta o realitate. Interesele sunt legate de dezvoltarile din UE, de pilda, pozitionarea Romaniei in acest context, interese legate de NATO, de dezvoltarile energetice.

Exista subiecte pe care ei le urmaresc la varful institutiilor statului?
G.M. Exista un interes din partea acestora pentru a vedea felul in care se pozitioneaza institutiile statului, dar si deciziile strategice care se iau fata de fenomenele mentionate, atat in context national, cat si la nivelul organizatiilor din care Romania face parte.


Au fost situatii in care infor-matii de interes national au ajuns pe mana acestor agenti straini?
G.M. Misiunea noastra este de a contracara decisiv obtinerea de informatii secrete in legatura cu aceste aspecte si, pe de alta parte, de a face ca deciziile in stat sa fie luate in lumina intereselor noastre nationale, fara a fi afectate forte straine.

Exista agenti de influenta ai unor servicii straine, care au posibilitatea sa sustina anu-mite campanii de presa in Romania?
G.M. Intotdeauna in istoria serviciilor secrete a exista, aceasta preocupare ca prin masuri subtile, de tip propagandistic sau active, cum le spun unii, sa se for-meze o perceptie a opiniei pu-blice in favoarea unor interese clar definite. Razboaiele de propaganda din trecut sunt deja evidente istorice inca de la aparitia serviciilor secrete moderne, in timpul si dupa al doilea razboi mondial.

Ne puteti da cateva exemple?
G.M. Va dau un exemplu, urmariti cu atentie la nivel analitic dezbaterile pe problema scutului antiracheta si ele vor evidentia interesele asupra acestui subiect.

Deci acesti agenti straini acti-oneaza prin ziaristi romani?
G.M. Nu comentez.

In cei 20 de ani de cand functioneaza SRI, cati agenti straini au fost depistati?
G.M. Jocul spionajului este extrem de complex, ceea ce presupune eliminarea efectelor acestuia prin diverse metode. Un razboi tacut care este cu atat mai eficient cu cat este pastrat la nivel secret. Au fost foarte multe cazuri de contracarare a acestor actiuni ramase la nivel secret, pe care arhivele le vor scoate la iveala candva. Exista situatii precum cea de anul trecut cand Serviciul a trebuit sa transmita Parchetului informatiile despre actiunea de spionaj de la Ministerul Apararii. Acesta a fost un caz-limita, dar asemenea evenimente sunt mai frecvente decat ne imaginam. Cred ca acest caz a transmis si un semnal de descurajare.

Nu aveti o evaluare a numarului agentilor straini care se perinda prin Romania?
G.M. Sigur ca noi avem aprecieri foarte precise, dar caracterul secret sporeste eficienta contracararii lor.

Exista amenintari asupra Romaniei care vin dinspre Rusia?
G.M. Romania este confruntata cu doua seturi majore de amenintari, dupa parerea noastra: cele neconventionale, de la riscul terorist pana la traficul de droguri sau de persoane, proliferarea armamentelor si, pe de alta parte, amenintari conventionale, generate de instabilitate geopolitica, iar conflictul din Georgia a evidentiat o astfel de potentialitate in apropierea granitelor noastre.

Proiectul Nabucco, inainte de South Stream

Romania ar trebui sa accepte invitatia in proiectul South Stream?
G.M. Este o problema sensibila. SRI nu poate oferi expertiza din punct de vedere politico-decizional, ci doar informatii care sa fundamenteze asemenea decizii. Din punct de vedere al informatiilor pe care le culegem impreuna cu cei de la SIE, decidentii romani sunt in masura sa ia cele mai bune decizii in privinta rutelor de transport energetic.
Aceste decizii trebuie sa porneasca, din punctul de vedere al analizelor noastre, de la necesitatea ca proiectul Nabucco sa fie realizat, pentru ca este principalul proiect care-ti ofera o diversificare a posibilitatilor de a-provizionare cu gaz si care ajuta la demonopolizarea sursei de aprovizionare a pietei europene.

Altfel spus, ar trebui sa inceapa intai construirea Nabucco si abia apoi Romania sa ia o decizie in privinta South Stream?
G.M. Nu comentez, este o decizie politico-strategica.

Invitatia Moscovei de a participa la South Stream ar putea fi o capcana?
G.M. Am raspuns implicit.

Raportul facut anul trecut de fostul premier francez Dominique de Villepin, care avertiza Bulgaria ca ar putea recadea in sfera de influenta a Moscovei, ar putea fi un semnal de alarma si pentru Romania?
G.M. Cred ca e anacronic in secolul XXI sa mai vorbim despre sfere de influenta, dar exista realitati strategice cu impact in aceasta zona din perspectiva modului in care anumite state, si n-am sa dau nume, incearca sa-si impuna interesele in regiune. Nu cred ca acest raport, oricum controversat, s-ar putea aplica si Romaniei, cu atat mai mult cu cat Romania are un mesaj puternic in UE.

Mai exista riscul finlandizarii? Romania ar putea ramane sub umbrela strategica occi-dentala, dar in acelasi timp sa accepte o influenta economica mai generoasa din partea Rusiei?
G.M. Cred ca orice investitie straina in domeniul economic este buna, daca nu este afectata de un anumit interes politic care sa faca un mix nefiresc intre piata libera si interesele politice. Este datoria SRI sa furnizeze informatii de acest fel decidentilor.

Interesul Rusiei pentru privatizarea unor societati ener-getice este exprimat mai mult sau mai putin direct, inca de pe vremea cand era prim-ministru Adrian Nastase. Ar putea fi un argument pentru cei care vorbesc despre finlandizare?
G.M. Nu cred ca trebuie sa facem distinctii nete pentru cei care vor sa investeasca in Romania, in functie de zona din care provin, cu aceasta specificare, totusi, sa nu fie efectul unui interes politic mascat intr-unul economic si credeti-ma ca statul roman a procedat corect in acest sens.

In sensul de a opri privatizarile din acest domeniu?
G.M. N-am spus asta.

SRI pastreaza 50 de tehnicieni si lingvisti din vechea Securitate

De cati agenti are nevoie SRI pentru a fi eficient?
G.M. Dinamica de personal a unui serviciu modern, care functioneaza pe principiul
"value for money" trebuie sa reflecte in mod direct nevoia de resurse generata de evolutia riscurilor si amenintarilor actuale. SRI este o institutie noua, in care varsta medie a angajatilor este de 36 de ani. Biologic vorbind, institutia este desprinsa complet, organic, dar si din punctul de vedere al eticii profesionale, de cea care a existat inainte de 1989.
Mai mult, dincolo de problematica personalului, suntem un Serviciu care s-a transformat semnificativ in ultimii ani: avem un corp profesionist de analisti, am operat schimbari in modul in care ne derulam activitatea operationala, avem un nou sistem de planificare pe proiecte si am dezvoltat in mod intens cooperarea internationala. Veti vedea toate aceste dinamici dezvoltate in cadrul Strategiei noastre de Informatii, care speram sa fie aprobata in curand de CSAT.

Se vorbeste despre o traditie a familiilor in SRI, care continua sa functioneze. Cazuri in care a lucrat tatal, lucreaza si fiii, verii etc.?
G.M. Nu putem generaliza, dar in multe servicii secrete, pastrarea intr-un cerc familial si profesional a acestor aptitudini de informatii este cateodata un lucru bun din punctul de vedere al riscurilor contrainformative. Nu este un fenomen, sunt cazuri, dar trebuie intelese intr-o abordare pozitiva.

Cati agenti operativi are SRI?
G.M. Numarul acestora este o informatie clasificata, serviciile secrete nu ofera date despre capabilitatile proprii, din ratiuni evidente. De altfel, trebuie precizat ca SRI indeplineste mai multe functii care in alte tari sunt in atributiile mai multor structuri sau servicii. SRI se ocupa in aceeasi masura de operatiunile antiteroriste si de protejarea securitatii economice, dar si de protectia informatiilor clasificate sau de securitatea cibernetica, zona unde, de altfel, am devenit anul trecut Autoritate Nationala. Numai brigada antitero a SRI are peste 1800 de oameni, dar ei nu sunt agenti, ci forte de interventie, domeniu unde avem si responsabilitati extinse in combaterea terorismului, paza aeroporturilor din Romania, paza unor obiective diplomatice si interventia pirotehnica. Cand analizam numarul lucratorilor din SRI trebuie sa ne gandim la multiplele functiuni ale Serviciului.

Cam cati colaboratori are SRI?
G.M. Aceasta este o cifra care nu se discuta nicaieri in lume in mod public.


La Repubblica scria luna trecuta ca SRI ar avea 12.000 de agenti.
G.M. Fals.

Cat la suta din informatiile SRI vin de la colaboratori, cat de la agenti?
G.M. Sunt aspecte secrete. Va pot spune totusi ca aproximativ 45% din surse secrete umane, sub 20% din surse tehnice, 10% din cooperare si schimb de informatii cu alte servicii, 25% din analiza si surse deschise.

SRI mai are agenti acoperiti in presa?
G.M. SRI are agenti acoperiti in zonele de interes pentru securitatea nationala, la fel cum procedeaza orice serviciu din zona UE sau NATO.

La ce v-ar folosi astfel de agenti in presa sau in politica?
G.M. Orice agent acoperit are rolul de a culege informatiile necesare exclusiv pentru securitatea nationala, fara conotatii politice sau mediatice.

Exista scurgeri de informatii din SRI?
G.M. Au existat anumite incidente in trecut si consider ca au fost cele mai grave, fiindca ar fi putut afecta direct capacitatea operationala si credibilitatea serviciului. Exista acum un sistem atat de performant, incat anul trecut, care a fost extrem de complex si dinamic, am putut preintampina orice scurgere de informatii si s-a vazut acest lucru.

Cati ofiteri de Securitate mai lucreaza la SRI?
G.M. Foarte putini, in jur de 50 si care, dupa verificari, s-a demonstrat ca nu au avut de-a face cu zona operationala, nu au incalcat drepturile omului, pot sa va garantez acest lucru.

Dar ce faceau?
G.M. Lingvisti, traducatori, tehnicieni etc.

Exista fosti ofiteri care au plecat o data cu reformarea serviciului si care acum ar putea face comert cu informatii?
G.M. Exista un transfer al unor relatii vechi legate de securitate in sfera politica si economica, dar nu este neaparat legat de fosta Securitate, iar dezvoltarea tehnologiei a potentat acest lucru.

Fostul sef al SIE Ioan Talpes ne-a vorbit nu demult despre o piata neagra a informatiilor care pot fi folosite pentru santaj.
G.M. E foarte usor pentru un serviciu profesionist sa depisteze scurgerile de informatii catre societate, care urmeaza un astfel de pattern. Nu neg ca, poate, in anii ‘90 au existat asemenea fenomene, din fericire, informatia este un produs perisabil in timp.

Presedintele Romaniei a vorbit de mai multe ori despre grupuri de interese ilegitime care au acces la informatii din Guvern. Din ce zona provin aceste grupuri?
G.M. Aceasta problema este in atentie. A fost o realitate in evolutia istorica a Romaniei.

De cind sunteti directorul SRI ati intalnit astfel de situatii?
G.M. Nu pot sa comentez.


Din ce zona vin aceste grupuri?
G.M. In special din zona economica, interna si externa.

Mai exact, e vorba de piata energetica, a constructiilor, de domeniul sanatatii?
G.M. Am sesizat fenomenul in toate aceste domenii.

La ce fel de informatii au avut acces?
G.M. Prefer sa nu comentez.

Au iesit multi bani din tara de la inceputul crizei pana acum?
G.M. Criza economica a fost o preocupare permanenta pentru SRI si am cooperat bine cu BNR pe informatii importante in momente sensibile ale evolutiilor internationale, cand diminua-rea resurselor din economia reala con-tribuia la potentarea unor fenomene grave de coruptie. Au fost multe actiuni preventive, care au evitat fenomene de acest gen.

Deci n-au iesit deloc bani din tara?
G.M. Am raspuns

Se spala multi bani in Romania?
G.M. Nu este un fenomen mai accentuat decat in alte tari din zona, dar are dimensiuni mai ridicate fata de unele state din Europa Occidentala. Din nefericire, legislatia din acest domeniu nu este cea mai buna.

Exista evaluari din care sa apreciati cati bani se spala, de catre cine, din ce operatiuni, cine beneficiaza?
G.M. Va pot spune doar ca exista astfel de evaluari.

Ministrul Blaga este asteptat cu ancheta privind scurgerile de informatii de la DGIPI

Exista societati private care functioneaza ca niste servicii secrete, iar unii politicieni lasa sa se inteleaga ca au fost urmariti si apoi santajati de astfel de profesionisti.
G.M. La nivel societal se pastreaza unele reflexe ale fostei securitati, uneori chiar in contextul legilor extrem de laxe. In plus, progresul tehnologic face ca milioane de romani sa aiba Smartphones-uri, PDA-uri sau alte aparate care exista pe piata si care pot fi folosite in asemenea scopuri. Nu este atributul SRI sa monitorizeze asemenea fenomene care se intampla pe scara larga. Exista in schimb in-terceptari cu aparatura ilegala, iar SRI are obligatia de a le detecta si a informa Parchetul.

Pe parcursul campaniei electorale de anul trecut politicieni social-democrati s-au laudat ca au copii ale arhivei serviciului secret al ministerului e interne (DGIPI). E posibil ca astfel de date sa poata fi sustrase atat de usor?
G.M. E inadmisibil. In cadrul SRI, noi am luat masuri drastice atunci cand au existat asemenea incidente, un exemplu, e adevarat, mai vechi, fiind faptul ca exista 3 condamnari ale unor ofiteri SRI pentru transmitere ilegala si scurgere de informatii. Eu am afirmat cand a aparut in presa referirea la arhiva DGIPI ca au existat scurgeri si domnul ministru Blaga a declansat inca de-atunci o ancheta in aceasta privinta, care sper sa se finalizeze fiindca intereseaza intreaga comunitate de informatii.





George Maior
2006 Devine la 39 de ani al patrulea director al Serviciului Roman de Informatii si primul sef al acestei structuri desemnat de presedinte din randurile opozitiei.

2004 Este ales senator pe listele PSD si pana la numirea sa in fruntea SRI conduce Comisia de Aparare.

2000-2004 Indeplineste functia de secretar de stat si sef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantica la Ministerul Apararii.

1997-1999 Este Insarcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei Romaniei din Dublin, Irlanda.

1997 Obtine titlul de doctor in Drept International la Universitatea Babes Bolyai cu teza "National si european in jurisprudenta Curtii Europene de la Strasbourg", lucrare nominalizata in 1998 la Premiul Most acordat de UNESCO.

1992 -1997 Lucreaza ca diplomat la Departamentul Afaceri Strategice din Ministerul Afacerilor Externe.

1992 Primeste titlul de Master in Drept International Comparat, al Universitatii George Washington, Washington D.C.

sursa http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one