Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cum ascunde Camera cheltuielile şi diurnele deputaţilor

2 iulie 2010

Deputaţii au găsit o nouă modalitate de a-şi ascunde cheltuielile pe care le au cu birourile parlamentare, mai ales că au fost taxaţi de fiecare dată de presă, ceea ce i-a şi deranjat, după cum au arătat-o unele discuţii din Biroul Permanent al instituţiei, scrie Realitatea.net.

Dacă în luna martie a acestui an, pe site-ul Camerei a fost publicat cât s-a plătit pentru fiecare ales pentru cazarea în Bucureşti, teritoriu şi străinătate, transportul în ţară şi străinătate, dar şi telefonia mobilă, pentru luna aprilie au fost date publicităţii doar sume globale, la nivelul întregii instituţii. Astfel, pentru cazare, Camera a plătit 1,6 milioane de lei, pentru transport 410.000 lei, iar pentru telefonia mobilă 28.000 de lei.

Şi diurnele primite de fiecare deputat au fost puse la secret. Camera a plătit diurne în valoare de 490.000 de lei pentru deplasarea la lucrările Parlamentului şi 300.000 de lei pentru deplasare în circumscripţiile electorale.

Cand vine vorba de publicarea cheltuielilor pentru birourile parlamentare, camera a dat publicităţii cheltuielile cu bunuri, servicii şi salariile angajaţilor pentru fiecare colegiu uninominal în parte, fără a menţiona şi numele deputatului din acel colegiu. Care va trebui căutat. Şi sunt 333 de deputaţi.

Reprezentanţii Camerei precizează că mai multe informaţii vor fi comunicate la cerere, în conformitate cu prevederile Legii nr.544/2001.

Unanimitate la Camerei Deputatilor

Gheorghe Barbu: Ştiţi că am tot vorbit despre modul de publicare pe pagina web a veniturilor proprii şi cheltuielilor cu deputaţii.

Roberta Alma Anastase: V-aţi uitat pe ea? Este vorba de reconfigurarea paginii de web a Camerei Deputaţilor. Liderii de grup, v-aţi uitat, aţi consultat grupurile? E toată lumea de acord?

Gheorghe Barbu: Chestorii au fost de acord, e doar indemnizaţia netă, restul sunt sume întregi, iar forfetara este pe colegii, nu pe nume, iar externele pe acţiuni.

Roberta Alma Anastase: Este cineva împotrivă? S-a aprobat în unanimitate.

Cine a ascuns de fapt declaraţiile de avere?
de ANDREEA NICOLAE, ELENA VIJULIE

Deşi secretarul general ANI, Horia Georgescu a vorbit despre posibilitatea unui nou proiect pentru ANI, şansele de îndreptare a legii sunt minime.
După eşecul reexaminării legii ANI în Parlament, secretarul general al ANI, Horia Georgescu a declarat că Ministerul de Justiţiei ar putea iniţia un nou proiect de lege, menit să redea Agenţiei atribuţiile pierdute. „Sper că, după raportul de ţară, în contextul mecanismului pe justiţie, vom putea aborda inclusiv o sesiune extraordinară a Parlamentului, pentru un proiect de lege referitor la ANI", a declarat Horia Georgescu.

Totuşi, o privire asupra traseului ANI de la decizia defavorabilă a Curţii Constituţionale din aprilie până la votul final de miercuri din Parlament arată că şansele ca Agenţia să capete o configuraţie rezonabilă, sunt minime. Declaraţiile de avere şi interese în forma lor detaliată şi relevantă vor intra la secret.

Votul-cheie de la Senat nu a fost cel final

Înainte să voteze cu o majoritate confortabilă un proiect de lege amputat, senatorii au hotărât cu 52 de voturi „pentru" şi 51 „împotrivă" să nu se pronunţe pe fiecare articol în parte, ci să îşi dea votul asupra legii în ansamblu, adică să voteze raportul Comisiilor juridică şi pentru drepturile omului.

Votul pe articole ar fi relevat poziţia fiecărui grup parlamentar şi a fiecărui parlamentar în parte asupra celor şase puncte de reexaminare, trimise Parlamentului de Preşedinţie, după prima adoptare a legii trunchiate a ANI ( 1. conţinutul declaraţiilor de avere; 2. prelungirea de la 1 an la 3 ani a termenului de verificare a averilor după încheierea mandatului unui demnitar; 3. existenţa comisiilor de verificare de pe lângă Curţile de Apel; 4. verificarea de către ANI şi a averilor candidaţilor la înalte funcţii publice, nu numai a titularilor; 5. clarificarea paragrafului privind falsul în declaraţii şi 6.menţionarea în declaraţiile de avere şi interese a contractelor cu statul).

În schimb, raportul comisiilor de specialitate consemna admiterea solicitării de reexaminare deşi, de fapt, nu fuseseră acceptate decât două din cele şase observaţii făcute de şeful statului. „Adică, 80% din esenţa cererii de reexaminare a fost respinsă. Cum poţi să faci un raport de admitere la o cerere de reexaminare care în esenţa şi în majoritatea ei nu mai corespunde scopului iniţial şi cerinţei preşedintelui?", a arătat în plen senatorul PDL Iulian Urban. El a propus, totodată, ca plenul să ia în discuţie şi celelalte patru propuneri de modificare a legii respinse în comisiile de specialitate. Împotriva acestei iniţiative s-a pronunţat însă liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti: „Noi, aici, nu putem discuta amendamente pe care le-ar fi făcut domnul preşedinte. O dată că nu are drept de iniţiativă legislativă, doi, pentru că nu se discută amendamentele la o solicitare de reexaminare, se discută doar texte care au fost o dată votate". În plus, Haşotti şi-a avertizat colegii că, dacă insistă pe discutarea tuturor punctelor, s-ar putea ca ANI să rămână fără lege de tot. „În situaţia în care plenul va decide să se voteze această solicitare de reexaminare altfel decât cum s-a procedat până acum, există riscul ca raportul la votul final să nu aibă 69 de voturi (minimum necesar pentru a fi adoptată legea - n.r.) şi să nu avem deloc ANI", a arătat senatorul PNL.

Este relevant de asemenea şi că votul foarte strâns 52-51 în favoarea pronunţării pe raport şi nu pe articole s-a dat într-o sală de plen din care lipseau circa 20 de senatori (din totalul de 136 de senatori), semn că partidele nu au considerat votul asupra ANI foarte important.

Ultimul act pentru adoptarea legii a fost practic un act formal. Raportul comisiilor juridică şi pentru drepturile omului avea să fie votat aproape cu unanimitate de voturi (115 de voturi „pentru" şi două abţineri), unanimitatea datorându-se şi principiului „decât să nici o îmbunătăţire a legii, adică să respingem de tot reexaminarea, mai bine acceptăm două modificări, fie ele de mai mică importanţă".

Votul dat miercuri de plenul Senatului a fost primit cu îngrijorare de ministrul Justiţiei şi a fost criticat şi de ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, în opinia căruia Parlamentul a adoptat o lege care limitează atribuţiile ANI mai mult decât rezulta din decizia Curţii Constituţionale.



Distrugerea ANI s-a bazat pe o largă majoritate

Amputarea atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate a fost provocată de o decizie din aprilie a Curţii Constituţionale potrivit căreia completarea declaraţiilor de avere şi de interese de către demnitari ar reprezenta o încălcare a dreptului la viaţă privată. CCR a invocat şi faptul că deciziile inspectorilor ANI de a semnala comisiilor de cercetare de pe lângă Curţile de Apel un caz de avere posibil nejustificată spre a fi remis instanţei pentru o eventuală confiscare ar reprezenta deja un verdict. Iar verdictele, potrivit Constituţiei, nu pot aparţine decât judecătorilor şi nu unor funcţionari precum inspectorii ANI.

Când însă Preşedinţia a decis la 2 iunie să retrimită Parlamentului noua lege ANI, pusă în acord cu restricţiile Curţii Constituţionale, devenise limpede că modificările depăşiseră cu mult chiar şi constrângerile judecătorilor CCR. Lista exagerărilor semnalate de Preşedinţie (cinci la număr + o omisiune) arată că la distrugerea ANI au contribuit nu numai parlamentarii Opoziţiei, ci şi cei ai majorităţii parlamentare, ba chiar şi Guvernul, după cum urmează:

1. Una dintre cele mai grave lovituri la adresa ANI este împărţirea declaraţiilor de avere şi interese în publice şi confidenţiale. Nu vor mai ajunge la cunoştinţa publicului suprafaţa terenului/casei, titularul bunului (demnitarul sau soţia acestuia), anul şi modul de dobândire a acestuia, anul constituirii conturilor bancare, firmele la care demnitarul este acţionar, de la cine a împrumutat bani sau pe cine a creditat, câţi bani au fost încasaţi din activităţi didactice sau de consiliere, din închirierea unor bunuri ori din pensii. Prevederea privind cele două rânduri de declaraţii nu a fost introdusă însă de Parlament, ci făcea parte chiar din proiectul Guvernului Boc. Prevederea a dispărut la un moment dat din lege, după ce fost retrimisă Parlamentului spre re-examinare. Camera Deputaţilor a hotărât astfel să respecte atenţionarea Preşedinţiei şi să stabilească că pentru protecţia vieţii private a demnitarilor este suficient dacă din declaraţiile de avere şi interese dispar adresa, codul numeric personal şi claritatea semnăturii şi că nu e nevoie de două tipuri de declaraţii. Reparaţia a fost anulată însă la Senat, iar secretizarea esenţei declaraţiilor de avere şi interese e pe cale să intre în vigoare.

2. Preşedintele a cerut de asemenea ca inspectorii ANI să-şi poată continua verificările asupra averii unui demnitar vreme de trei ani de la încetarea exercitării funcţiei, şi nu numai un an de la încheierea mandatului. Or, termenul de un an făcea parte şi el din proiectul Guvernului, în ciuda opoziţiei ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu. Propunerea deputatului UNPR Eugen Nicolicea de prelungirea la trei ani nu a avut succes, deşi la Camera Deputaţilor majoritatea guvernamentală este consistentă. Ideea nu a avut succes nici la Senat.

3. Cea mai mediatizată amputare a puterilor ANI, în care este invocat numele lui Gyorgy Frunda, anume desfiinţarea comisiilor de cercetare a averilor de pe lângă Curţile de Apel a fost semnalată de Preşedinţie, drept regres. „Trimiterea rapoartelor de analiză organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, dar şi comisiei de cercetare a averilor, organ colegial, format din judecători şi procurori, astfel cum se stipula în forma adoptată de Camera Deputaţilor, este de natură să introducă instrumente pentru un control real al averilor şi să ofere garanţii suplimentare privind protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor", spunea cererea de reexaminare a Preşedinţiei. Eliminarea acestor comisii care putea înainta instanţelor propunerea de eventuală confiscare a unei averi dacă ea se părea nejustificată a aparţinut şi la prima adoptare în Parlament şi la reexaminare, senatorului UDMR Gyorghy Frunda. Ea nu s-ar fi putut impune însă fără contribuţia majoră a tuturor partidelor politice, inclusiv a senatorilor PDL. La votul iniţial din Comisia Juridică şi cea pentru Drepturile Omului, propunerea lui Gyorghy Frunda s-a adoptat aproape în unanimitate, cu numai două excepţii, cea a senatorului Iulian Urban de la PDL şi a şefului Comisiei Juridice, social-democratul Toni Greblă.

4. Preşedinţia a atras atenţia şi asupra faptului că exceptarea de la verificările ANI a persoanelor care candidează pentru funcţiile de Preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar „afectează procesul de transparenţă şi integritate în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice" în condiţiile în care „alegătorul trebuie să cunoască cât mai bine candidaţii". Propunerea, fără nici o legătură cu exigenţele Curţii Constituţionale, aparţinuse senatorului PDL Petru Filip. Articolul cu pricina a fost eliminat totuşi la reexaminare.

5. O altă iniţiativă problematică, fără legătură cu decizia judecătorilor Curţii Constituţionale, a fost şi propunerea senatorului PDL, Petru Bocşa, ca demnitarul să-şi poată rectifica declaraţia de avere şi de interese. Preşedinţia a considerat însă că dacă acest lucru ar deveni lege „infracţiunea de fals în declaraţii, atunci când priveşte declaraţiile de avere şi de interese, rămâne fără conţinut". Aceasta este cea de-a doua defecţiune îndreptată la re-examinare.

6. Preşedinţia a recomandat Parlamentului ca la reexaminare, între rubricile declaraţiilor de avere să fie introdusă şi o rubrică „în care titularul să declare dacă el, soţul copiii majori sau părinţi săi sau ai soţului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici". Iniţiativa a fost ignorată în Parlament.
sursa :http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one