Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Căderea în dizgraţie a liderilor de sindicat

26 martie 2010

Încrederea membrilor de sindicat în conducătorii lor a scăzut în ultima perioadă, dovadă fiind şi numărul mic de protestatari care se adună la mitinguri. România liberă a stat de vorbă cu mai mulţi angajaţi bucureşteni care spun că liderii nu fac altceva decât să-şi vadă de propriile afaceri.

La fabrica Faur (fosta „23 August") din Bucureşti abia am avut cu cine schimba două vorbe. Conducerea societăţii nu ne-a lăsat în fabrică, aşa că discuţiile s-au purtat la poartă, după program. „Liderii noştri sindicali ne-au reprezentat atât de bine, că din 20.000 de muncitori, câţi eram înainte de '89, nu ştiu dacă mai suntem acum vreo 400. Suntem în şomaj tehnic, luăm doar 75% din salariu", ne-a spus Ştefan Tudor, strungar. „Sunt membru de sindicat, dar nici nu ştiu cum se numeşte organizaţia. Sunt două sindicate la Faur, care se ceartă între ele. Pe mine nu mă apară nimeni. După 30 de ani de muncă, încasez lunar 750 lei", afirmă şi Sia Diamandin. „Nu mă simt reprezentat. De aia nu vă dau nici numele, ca să nu mă de afară!", ne-a spus un alt strungar. De la muncitori am aflat că unul dintre sindicatele din fabrică este afiliat la Cartel Alfa.
Petru Dandea, vicepreşedinte al Cartel Alfa, este de părere că oamenii nu ar trebui să fie supăraţi pe liderii de la centru: „Nemulţumirile apar din cauza relaţiei proaste dintre membrii şi liderii locali. Sunt organizaţii care nu au mai avut o adunare generală chiar şi de cinci ani, de aceea, nu cunosc cum se cheamă sindicatul lor, cine e liderul lor, cum sunt cheltuiţi banii strânşi din cotizaţie". De ce se întâmplă acest lucru? Am vrut să-i întrebăm pe liderii sindicatului de la Faur, dar nu am reuşit să-i găsim.

„Nu am auzit de fondul de grevă"

La Direcţia Finanţelor Pu blice Ilfov (DFPI), funcţionarii sunt iritaţi de faptul că, în urma aplicării Legii unice de salarizare, le-au scăzut salariile. „Mi-e ruşine să vă spun ce leafă am. De la sindicat am primit cadouri pentru copil, de sărbători. În rest, nu ştiu ce se întâmplă cu cei 1% pe care-i cotizez lunar. Simt că nu-mi reprezintă nimeni interesele", ne-a spus George Petre, funcţionar public. El povesteşte că a făcut anul trecut grevă şi că ziua respectivă i-a fost tăiată din leafă. „Nimeni nu ne-a spus că pentru ziua aia puteam să ne primim banii înapoi din fondul de grevă, de care nimeni nu a auzit, pentru că nimeni nu ne spune nimic. Liderul nostru de sindicat e pro-PSD, iar greva de anul trecut a fost pentru PSD. Liderilor noştri le place să se plimbe, să apară la televizor, nu să ne reprezinte", afirmă şi Radu Tutoveanu. Aneta Călin, vicepreşedintele sindicatului din cadrul DFPI, nu ştia nici ea că există un fond de grevă la ni vel central, din care s-ar fi putut deconta ziua de grevă generală făcută de colegii ei. „Nu aştept nişte servicii speciale de la sindicat. Am intrat în organizaţie ca să mi se apere drepturile de salariat în raport cu conducerea societăţii", declară Aneta Călin.

Funcţionarii publici sunt afiliaţi la sindicatul condus de Vasile Marica. „Imaginea proastă pe care o au membrii de sindicat despre noi e din cauza faptului că unii lideri de la bază nu şi-au făcut treaba cum trebuie. Asta ne afectează pe toţi. Banii din cotizaţie rămân aproape toţi la nivel local. Foarte puţini bani ajung la federaţie", declară Vasile Marica, preşedintele Sed Lex. Marica mai explică: „Eu le-am cerut membrilor mei, la sfârşitul anului trecut, să contribuie mai mult la bugetul federaţiei, dacă vor să fie mai bine reprezentaţi. Dar ei nu m-au ascultat. Mi-au spus că oamenii vor cadouri de sărbători".

„Nu ştiam că banii noştri sunt investiţi în afaceri"

La Spitalul de Urgenţă „Sf. Pantelimon" am stat de vorbă cu doi asistenţi medicali, membri ai sindicatului SANITAS. „Plătesc lunar 1% din salariu, dar nu ştiu pe ce sunt cheltuiţi şi sub ce formă se întorc la mine. Rar ne mai dau bilete pentru concediu de odihnă şi un pacheţel pentru copil. Mi-aş fi dorit ca liderii noştri să fie mai bătăioşi", spune asistentul Cristian Ghiţău. „Nu ştiam că banii noştri sunt investiţi în afaceri. Aş fi prefe rat să fie investiţi într-un fond de solidaritate sau într-un fond de pensii", adaugă Ghiţău. „Din cotizaţia pe care o dau la sindicat nu am nici un beneficiu. Nu ştiu unde se duce. Mi-aş fi dorit o bursă pentru copiii noştri sau pentru o specializare", afirmă asistentul Aurel Constantin. SANITAS este afiliat la CNSLR-Frăţia, organizaţii conduse de către Marius Petcu. „E o lipsă de comunicare, iar vina e a liderului de la bază. El nu transmite mai departe mesajul de la centru. Cred că e o problemă de comunicare, nu de încredere", spune Petcu.

„Le plătesc degeaba cotizaţia"

La Şcoala de Arte şi Meserii pentru copiii cu handicap din sectorul 2, un ordin recent al ministrului Educaţiei a creat o ruptură şi mai mare între sindicalişti şi liderul lor. „Prin acest ordin vor fi reduse 50% din orele la disciplinele tehnice şi cu 30% cele de instruire practică. Noi suntem o şcoală pentru copii cu handicap, cum să reduci orele de disciplină practică şi de instruire?", ne explică profesorul Dumitru Spătaru. El spune că recentul ordin al ministrului Educaţiei îl afectează direct. „Plătesc degeaba cotizaţie", e de părere profesorul Spătaru. La discuţie asistă şi liderul sindical din şcoală, Adrian Cepăreanu, care precizează: „Când au fost negocierile pe acest ordin, noi, Federaţia «Spiru Haret», nu am fost de acord cu ce a propus mi nistrul şi am ieşit de la negocieri. În lipsa noastră s-a decis acest lucru". Despre criticile membrilor săi de sindicat, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei „Spiru Haret", afiliată la CNSLR-Frăţia, afirmă: „Nu sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, pentru că eu merg zilnic prin şcoli şi vorbesc cu colegii mei. Dacă au nemulţumiri, mi le transmit". În legătură cu cotizaţia, Nistor explică: „Cu cotizaţia membrilor noştri de sindicat se întâmplă ceea ce e scris în statutul nostru. Restul e problema noastră internă".

Dumitru Costin - afaceri în telecomunicaţii

Dumitru Costin şi Matei Brătianu au fost parteneri, cu câte 5%, în firma de telecomunicaţii SC Interactive Commtech Development SRL. După ce a devenit deputat, Brătianu i-a vândut partea sa de acţiuni lui Dumitru Costin pentru aproximativ 100.000 euro. În 2008 cifra de afaceri a acestei firme a fost de aproximativ 620.000 euro. O parte din contractele acestei firme au fost încheiate cu instituţii de stat. „E adevărat că firma a încheiat contracte cu SRI, SIE, STS, dar până să ajung eu acţionar", spune sindicalistul. Costin consideră că e normal ca sindicaliştii să fie bogaţi: „Păi, ce-aţi vrea, să avem leafa unui funcţionar public, vreo 10-15 milioane pe lună? Ca să putem fi cumpăraţi foarte uşor?".

Cel mai influent sindicalist

Prim-vicepreşedintele CNSLR-Frăţia, Liviu Luca, este în topul celor mai influenţi 66 de români. Neoficial, el a fost declarat şi cel mai bogat sindicalist, Luca fiind mâna dreaptă a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Luca este acţionar şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Realitatea TV. Liviu Luca controlează, prin sindicaliştii pe care îi conduce, Petromservice, echipa de fotbal Petrolul Ploieşti, firma „Delta Asigurări", Best Media Pres, Petro Trust şi Foserco, ultimele două firme ocupându-se cu servicii conexe extracţiei petrolului.



Cartel Alfa, acţionar la 11 firme

Cartel Alfa este acţionar la 11 firme. Liderii au investit banii sindicaliştilor în afaceri cu asi-gurări, fonduri de pensii, tichete de masă şi turism. Liderii Cartel Alfa sunt membri în consiliile de administraţie ale acestor companii, iar o parte din ei deţin chiar şi acţiuni. „Cartel Alfa a achizi ţionat 10% din firma ACCOR, care face tichete de masă, peste 98% din Hotelul Apollo şi mai administrează separat nişte hoteluri pe care le-am preluat de la Sind România", afirmă Petru Dandea, vicepreşedintele Cartel Alfa.



Matei Brătianu - conturi de 430.000 euro

Singurul sindicalist cu averea la vedere este deputatul PSD Matei Brătianu, fost prim-vicepreşedinte al BNS, actual preşedinte al sindicatelor din Poşta Română. El are în conturi 430.000 euro. Brătianu şi-a construit o vilă de 300 metri pătraţi şi şi-a mai cumpărat un teren de 900 metri pătraţi, ambele situate în Ilfov. Întrebat cum a reuşit să adune această avere, Brătianu ne-a explicat: „Banii provin din nişte moşteniri, terenuri şi case. Cu banii de pe ele am cumpărat în Bucureşti un apartament cu 100.000 euro, iar anul trecut l-am vândut cu 207.000 euro".
sursa http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one