Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

În România este nevoie de curăţirea sistemului juridic

26 martie 2010

Scris de Madalin Necsutu
Portret de europarlamentar: Monica Macovei

Săptămâna aceasta am avut plăcerea de a sta de vorba cu europarlamentarul român şi fostul ministru al Justiţiei din România, doamna Monica Macovei, care ne-a explicat că lupta anticorupţie rămâne în continuare una dintre preocupările mandatului său la Bruxelles. Dânsa ne-a vorbit despre mai multe proiecte ale sale din Parlamentul European printre care şi o declaraţie prin care cere Executivului European să îşi intensifice eforturile în materie de luptă anticorupţie chiar şi pentru statele deja membre ale UE. Eurodeputatul a mai precizat că dacă documentul în cauză va fi semnat de jumătate plus unu din totatul membrilor PE, acesta va deveni automat poziţia oficială a Legislativului european transformându-se astfel în primul instrument în materie de anticorupţie din UE. Monica Macovei a mai vorbit şi despre viziunea dânsei de "curăţire" a sistemului judiciar din România dar şi despre recentul raport preliminar pe Justiţie al Comisiei Europene (CE) pentru România şi Bulgaria. Despre acest ultimul aspect, eurodeputatul ne-a explicat că, în ciuda faptului că raportul pune pe tapet aceleaşi probleme ca în urmă cu şase luni, trebuie să luăm în serios semnalele de alarmă trase de la Bruxelles. Pe de altă parte, în calitate de membru al Comisiei de Control bugetar, Monica Macovei ne-a explicat că supraveghează atent cheltuirea fondurilor UE, în special în zona ONG-urilor, deoarece "Parlamentul European cheltuieşte şi din banii românilor iar deciziile care se iau la Bruxelles influentează şi lucrurile din România". Nu în ultimul rând, din poziţia de preşedinte al Delegaţiei la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova, doamna Macovei ne-a vorbit pe larg despre evoluţiile politico-economice din Republica Moldova în direcţia aderării la structurile Uniunii Europene dar şI despre ridicarea blocajului politic prin măsuri ce vizează revizuirea Constituţiei de peste Prut. Vă lăsăm în continuare să citiţi o parte a interviului acordat de Monica Macovei, pentru ca textul integral să poată fi vizionat pe pagina de web a cotidianului "Curentul" la adresa www.curentul.ro:

Doamna Macovei, ne puteţi spune pe ce teme de interes pentru cetăţenii români insistaţi d-voastră în Parlamentul European?

Insist în special pe teme de Justiţie, corupţie, crimă organizată, fraudă. De asemenea, îmi desfăşor activitatea în zona controlului modului cum se cheltuiesc fondurile europene. Cred că aceste teme trebuie să îi intereseze inclusiv pe cetăţenii români pentru şi că România plăteşte o contribuţie, ca stat membru, la bugetul Uniunii Europene. Practic, la fel cum statul român cheltuieşte banii românilor, aşa şi Parlamentul European cheltuieşte şi din banii românilor iar deciziile care se iau la Bruxelles influentează şi lucrurile din România.

Ce ar putea să facă România pentru a atrage mai multe fonduri europene?

Cred că problema în acest moment este să le cheltuiască pe cele pe care le are repartizate pe proiecte. Acestea trebuie executate bine şi corect, iar problema este că instituţiile nu pot asimila fondurile deja alocat.

Credeţi că acest lucru este cauzat de lipsa de experienţă pentru că suntem oarecum membrii noi în UE?

Da, sigur că da. Era predictibil acest moment şi ştiam exact că vom avea la dispoziţie aceste fonduri după intrarea în Uniune, motiv pentru care lumea trebuia să se pregătească. Nu era nicio surpriză. Planificarea este foarte importantă, totuşi şi în alte ţări noi intrate rata de absorţie a fondurilor a fost chiar mai mică. Cu toate acestea, chestiunea asta nu este o scuză. La fel de bine trebuia să se pregătească şi sectorul privat.

Ce ne puteţi spune despre evoluţiile Republicii Moldova în direcţia Uniunii Europene? Există aşa ceva?

Sigur că da. În acest moment, Guvernul RM negociază cu UE conţinutul noului tratat. Negocierile au început în decembrie şi ele continuă foarte bine iar cei de la Comisia Europeană au spus că, citez: "Acum s-a trecut de la vorbe la fapte". De asemenea, s-a început dialogul pentru liberalizarea vizelor pentru cetăţenii RM care doresc să călătorească în UE şi totodată s-au început discuţiile pentru semnarea unui acord de liber schimb între cele două entităti care iaraşi va conduce la o bună colaborare economică şi implicit la bunăstare şi dezvoltare economică.

Credeţi că România poate ajuta RM cu expertiză şi experienţa dobândită în anii preaderării?

Da. Putem ajuta RM, ca de fapt orice altă ţară candidată prin ambele experienţe, prin a le spune ce trebuie făcut şi ce nu, pentru că şi România a făcut unele greşeli. Eu conduc delegaţia comună a Parlamentului European în raport cu o delegaţie similară a Republicii Moldova iar prezenţa mea la Chişinău pentru dezbaterile publice este din partea PE. RM trebuie să intre în UE pentru binele oamenilor şi trebuie făcute reformele necesare aderării.

Dar care este mersul reformelor, este unul accelerat sau mai puţin rapid?

În Republica Moldova avem practic un Guvern nou ales care nu are niciun an de zile de când lucrează, dar se încearcă implementarea unor reforme.

Sunteţi de parere că actuala Constituţie a RM trebuie modificată sau trebuie să rămână la fel în continuare?

Cred că trebuie modificată pentru că, iată, există un impas determinat mai ales de prevederea constituţională care cere o majoritate calificată pentru alegerea preşedintelui. Da, sigur că trebuie modificată, dar discuţia este acum dacă se va modifica doar acea prevedere sau vor urma şi altele. De asemenea, trebuie văzut dacă vor fi din nou alegeri anticipate, dar asta este o decizie pe care trebui să o ia autoritaţile de la Chişinău.

Credeţi că în cazul destrămării coaliţiei pro-europene AIE de la guvernare, RM va continua pe acelaşi drum european?

Eu nu cred că va exista un asemenea rezultat şi cred că la conducere vor rămâne forţele democratice. Dar dacă mă întrebaţi de partidul comunist, nu trebuie decât să ne uităm la ce a făcut această formaţiune cât timp s-a aflat la conducerea RM.

Iniţial şi comuniştii au zis ca vor merge pe un drum european şi undeva prin 2007 s-au răzgândit

Trebuie să învăţăm pe cine să credem şi pe cine nu, dar acest lucru trebui să îl decidă populaţia din Republica Moldova.

Ce ne puteţi spune despre un nou împrumut din partea UE pentru RM?

Ştiu că mâine (miercuri) este un eveniment la Bruxelles la care participă domnul Filat (premierul RM - n.red.) împreună cu Comisia Europeană (CE) şi cu alţi donatori. Voi participa şi eu dar vă voi putea spune mai multe dupa acestă întâlnire. Ştiu că există deja un împrumut in jurul sumei de 90 de milioane care va veni în Parlamentul European pentru aprobare.

Voiam să vă întrebăm dacă noul raport intermar pe Justiţie al CE vizavi de România semnalează probleme noi sau sunt aceleasi constatări ca în rapoartele anterioare?

Sunt aceleaşi probleme dar acest lucru cred că nu trebuie să îl facă plicticos sau de ignorat, dimpotrivă. Cred că o critica, cu cât este mai repetată, ar trebui să devină un fel de picătura chinezească şi să faci ce scrie acolo că trebuie făcut. Raportul spune cam aceleaşi lucruri ca cel de acum şase luni. Lauda Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru investigaţii, cercetări, trimiteri în judecată, critică judecatorii pentru că amână aceste dosare sau pentru că dau soluţii cu suspendare sau pentru achitări controversate. Chiar am văzut acum pe ştiri o afirmaţie a preşedintelului CSM (Florica Bejenariu - n.red.) care spunea că numai 5-10% dintre procesele din România depăşesc durata rezonabilă. Sigur, nu ştim ce înseamnă pentru CSM durata rezonabilă dar să admitem că e aşa. Totuşi, eu mă întreb cum dosarele politicienilor pică fix în această marja de 5-10%. Şi acum mă gândesc la acele stenograme (interceptările telefonice ale lui Cătălin Voicu - n.red.) apărute în aceste zile în care sunt implicaţi şi judecători de la Înalta Curte de Justiţie şi poate acolo avem un răspuns de acest gen. Mi se pare şi mai grav că în dosarele cu politicieni să nu se intre de ani de zile pe fondul cauzei şi CSM-ul, în frunte cu doamna Bejenariu, să nu îi cheme pe aceşti judecători şi să îi întrebe de ce nu judecă pentru că asta e grava neglijenţă şi trebuie daţi afară. Toţi judecatorii din cauza s-a prescris răspunderea penală, sau unde sunt astfel de amânări de ani de zile trebui daţi afară. La fel ar trebui şi în cazul procurorilor din cauza cărora s-au prescris dosare. Dacă ţii 3-5-10 ani un dosar în fişet, aşa cum au făcut mulţi procurori militari, în diverse dosare importante, sau ca acuma să amâni, fără să intrii pe fond vreo 2-3 ani de zile, cred că este o problemă. Nu este nicio justitficare legată de buna credinţă.

Ce măsuri credeţi că ar trebui luate pentru îmbunătăţirea funcţionării Justiţiei în România?

Noile coduri pe care le-am început în 2005 la Bruxelles şi care trebuie terminate, aşa cum sugerează şi acest raport al CE cum că este nevoie de adoptarea acestor coduri de procedură. Dar mai presus de atât, este curăţirea sistemului juridic pentru că oricâte legi minunate sau coduri bune am avea, dacă ele sunt aplicate de judecători corupţi sau incompetenţi rezultatul va fi nul. În acest moment curăţenia o poate face numai CSM şi vedem că această instituţie nu face nimic şi nici CSM-ul nu se curăţa. Cine are atributii în acest sens trebuie să dea afară aceşti demnitari.

Ce ne puteţi spune despre proiectul anticorupţie pe care îl promovaţi la nivel european. Ne puteti da mai multe detalii?

Sigur că da. Este o declaraţie care cere Comisiei Europene şi Consiliului European să facă anumite lucruri în materie de anticorupţie în toate statele membre în vederea creşterii eforturilor în lupta anticorupţie. Dacă va fi semnat de jumătate plus unu din totatul membrilor Parlamentului European (Legislativul european are în prezent 736 - n.red.) acest document va deveni poziţia oficiala a PE şi ar fi primul instrument în materie de anticorupţie. De asemenea, va deveni un fundament de folosit în toate cererile de intensificare a eforturilor anticorupţie din partea CE sau a statelor membre. Şi vă mai spun ceva în paralel. Am vrut să sprijin un mecanism, care sper că se va crea, de monitorizare a eforturilor anticorupţie în toate statele membre şi care îşi are baza în programul de la Stockholm care este programul pe Justiţie din următorii cinci ani al UE. În momentul de faţă nu există aquis (legislaţie) pe anticorupţie sau un mecanism care să măsoare anticorupţie în statele membre, ci există doar pentru ţările candidate aşa cum am avut şi noi. Şi aş mai vrea să aduc ca argument în acest sens, declaraţia făcută de premierul grec, în urmă cu câteva săptămâni, care spunea că administraţia din Grecia este "mâncată de corupţie" şi vedem ce efect are asupra folosirii fondurilor europene, fraudei şi asupra zonei euro până la urmă.

Aveţi cumva şi un feedback de la colegii din PE?

Până la 22 aprilie este termenul de semnare şi acest lucru se poate întâmpla numai în timpul sedinţelor plenare.

Mai aveţi şi altfel de proiecte pe care le-aţi susţinut în Parlamentul European?

Da, chiar astăzi (marţi - n.red.) vom vota pe amendamentele mele la un raport privind fraudele cu fondurile europene şi intenţionez să mă ocup în continuare de modalităţile folosirii fondurilor europene de către ONG-uri. Sunt foarte mulţi bani folosiţi pentru sectorul neguvernamental şi nu cred că s-a măsurat în mod real eficienţa, adică ce rezultate concrete s-au obţinut cu aceşti bani.

Vă mulţimim pentru timpul acordat şi vă urăm succes în continuare în activitatea dumneavoastră!
sursa http://www.curentul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one