Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Dorinţa de autoreformare a justiţiei, o mimă jucată prost

19 aprilie 2010

Bernard Noghiu Comentarii
Justiţia este pusă din nou în faţa unui grav eveniment. Discuţiile legate de petiţia celor aproximativ 400 de judecători din întreaga ţară sunt în plină dezbatere, ultima fiind organizată de Grupul pentru Dialog Social, dezbatere la care a participat şi ministrul Justiţiei. (Dezbaterea va fi publicată în ediţia print de marţi, 20 aprilie, a revistei 22.) În ultimul interviu acordat revistei 22, ministrul Predoiu declara că este de acord şi susţine petiţia judecătorilor, dar nu poate să o semneze din motive de principiu. Cert este că e nevoie de această susţinere în situaţia gravă în care se află acum justiţia, monitorizată de CE.

Cazurile frecvente de corupţie şi de casare a dosarelor marilor corupţi sunt la ordinea zilei. Iar până acum nu s-a făcut nimic. Şi eliberarea celor trei din dosarul Voicu nu pare să arate un pas înainte, ba dimpotrivă, fapt ce a creat, din nou, o stare de nemulţumire faţă de justiţie, în general.

De fapt, scopul petiţiei semnate de judecători era acela de „asanare a justiţiei din interior” şi de „credibilizare în exterior”, a declarat judecătoarea Andreea Chiş, port-drapelul semnatarilor petiţiei, în cadrul dezbaterii de la GDS.

După o perioadă de ceva dezbateri în presă, pare că se aşterne liniştea, dar încă nu suficient, şi peste ea vine hotărârea Curţii Constituţionale cu privire la Legea de organizare şi de funcţionare a ANI, pe care o declară neconstituţională.

Este a treia oară când aceeaşi Curte dă hotărâri de neconstituţionalitate pentru ANI, ca răspuns la diferite sesizări. Dar aceasta din urmă este şi un exces de zel, întrucât, deşi avocata Alice Drăghici a făcut o sesizare la unu anumit punct (ANI ceruse confiscarea unei părţi a averii clientului ei, Şerban Brădişteanu), Curtea a examinat din oficiu întreaga Lege de organizare şi de funcţionare a ANI.

În urma acestei examinări, ANI:
- nu mai poate depozita declaraţiile de avere şi de interese;
- nu mai poate amenda persoanele care nu depun la timp aceste declaraţii;
- nu poate cere confiscarea averilor sau punerea sechestrului asupra acestora;
- nu poate sesiza parchetul în cazul unor neconcordanţe în declaraţii;
- declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.

Pe scurt, ANI nu mai are obiectul muncii.

Important este însă să se ştie care este situaţia judecătorilor Curţii, care au luat hotărârea. Şapte dintre aceştia (nu sunt vizaţi doar Ioan Vida, preşedintele Curţii, şi Nicolae Cochinescu), conform diferitelor relatări ale presei, sunt cercetaţi cu privire la declaraţiile de avere şi de interese, în care ANI a sesizat mai multe nereguli. Dar cum ANI, conform hotărârii Curţii, nu mai poate face asta, imparţialii judecători pot sta liniştiţi. Cert este că încă nu s-a primit motivaţia de la Curtea Costituţională pentru hotărârea dată, urmând ca aceasta să fie făcută publică de abia săptămâna viitoare, a precizat Curtea.

Ca reacţie imediată, printr-o intervenţie telefonică de la Constanţa, Radu Mazăre, unul dintre clienţii fideli ai ANI, vădit bucuros, a declarat că Dumnezeu(!) este cel care le-a arătat dreptate.

Consecinţele sunt grave pentru justiţie, întrucât lupta anticorupţie – şi aşa foarte anemică – este pe cale să fie redusă la totală tăcere.

Remarcabilă este şi reacţia PNL, prin preşedintele său Crin Antonescu, care anunţă că va introduce o moţiune de cenzură pe acest subiect, dar va trebui să ceară ajutorul PSD, declarând că este evident că ANI nu-şi mai are rostul atâta timp cât de trei ori activitatea sa a fost declarată neconstituţională. Nu trebuie uitată însă cât de mult cele două partide au contribuit la diferitele modificări ale Legii ANI, aşa cum ea era concepută de Monica Macovei, în toată această perioadă, de la înfiinţarea sa, desigur şi cu concursul multor parlamentari din celalte partide, fără excepţie. Aceste modificări au creat şi vulnerabilitatea Legii ANI, făcând posibile tot felul de sesizări. Scopul este uşor de înţeles. Acum se pare că aceste modificări şi-au atins ţinta.

Chiar Alice Drăghici, avocata care a făcut ultima sesizare de neconstituţionalitate, declara triumfătoare la Realitatea TV că „Ani va deveni un depozit de dosare“.

Comisia Europeană a atenţioant mereu în legătură cu necesitatea funcţionării acestei instituţii şi a cerut accelerarea procesului de verificare, în scopul ajungerii la soluţii definitive şi corecte din partea justiţiei. Dar aceste atenţionări au fost ignorate de fiecare dată.

Reacţia ministrului Justiţiei, a venit, se pare destul de prompt. Acesta a declarat că va face orice ca ANI să funcţioneze aşa cum trebuie şi asigură CE că România va respecta acordurile făcute în privinţa justiţiei.

Declaraţia este cât se poate de clară, dar temerea este aceea ca situaţia să nu continue să se agreveze, fără să se ia măsuri concrete. Fundamentarea acestei temeri se află şi în modul în care evoluează situaţia legată de petiţia judecătorilor şi de reacţia din partea CSM şi a ÎCCJ. Mai mult, CSM, deşi la final de mandat, continuă să facă numiri la ÎCCJ, fără a ţine cont de cererea judecătorilor de a schimba regulamentul de numire.

Acum este momentul ca ministrul Justiţiei să demonstreze declaraţiile sale şi să treacă la acţiune. Ba mai mult, chiar guvernul trebuie să dea un răspuns clar şi să adopte o atitudine fermă. Altfel, vom asista la continuarea circului reformei, ca o mimă, şi aceea jucată prost, pe seama cetăţenilor.

În faţa acestei situaţii, societatea civilă este aceea care trebuie să reacţioneze şi să lupte, fără a obosi prin trecerea timpului, şi să arate o consecvenţă reală. Altfel nu va fi auzită, dacă nu chiar ignorată.

De altfel, „obosirea” în focalizarea pe un subiect pentru un timp îndelungat este boală gravă a societăţii civile româneşti, care trebuie să fie mai insistentă pe marile teme de interes, iar justiţia este una dintre cele mai mari, dacă nu chiar vârf de lance.

Oricum, realitatea este că, dacă, până acum, asemenea hotărâri de blocare a justiţiei se făceau mai mascat, în ultima perioadă, ele se iau pe faţă. Poate că aceasta este un maxim care, sperăm, să genereze şi o reacţie pe măsură. Asta ar putea să ducă, în cele din urmă, şi la măsuri adevărate şi nu simple promisiuni sau declaraţii oficiale belicoase, eventual de „adormire” a celor care chiar vor să se schimbe ceva în ţara lor.

sursa http://www.revista22.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one