Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

"De la Scandalul Voicu şi poziţia mea este pusă în pericol"

1 aprilie 2010

Preşedinta As o ciaţiei Ma gistraţilor din România (AMR), ju de cătoarea Mona Pivniceru nu este de acord cu suspendarea judecătorilor implicaţi în cazul de trafic de influenţă în care este cercetat senatorul Cătălin Voicu. Mona Pivniceru susţine, însă că ar fi de partea celor 300 de magistraţi care cer aplicarea normelor de etică pentru cei care poartă robe

E normal ca judecătorii puşi sub acuzare în dosarul „Voicu" să se îmbrace în robe şi să judece?
M.P. Un judecător nu are alte legi decât au ceilalţi în republică. Din moment ce nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală, ei îşi păstrează statutul de judecător. În cazul lui Florin Costiniu, pe care eu îl cunosc mai bine, e plecat de foarte multă vreme în concediu de odihnă tocmai pentru a nu trezi suspiciuni. Suspendarea din funcţie a unor judecători este o măsură foarte gravă şi trebuie să se sprijine pe o probă, pe ceva.



Punerea lor sub acuzare de către DNA se bazează pe probe, iar unele dintre ele au putut fi văzute deja de multă lume.

M.P. Faptul că faci înconjurul republicii cu nişte referate cu preluări din stenograme din care ar rezulta că ai fi făcut intervenţii în dosare nu înseamnă că există probe.



Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) le cere magistraţilor implicaţi în dosarul senatorului Voicu să se retragă. De ce nu vă raliaţi acestei propuneri?

M.P. Mie îmi pare foarte rău că am ajuns la puncte de vedere diferite cu UNJR, pentru că ei ar vrea să fie suspendat judecătorul în această situaţie.



Dar ce credibilitate mai are un judecător implicat în relaţii vicioase cu politicieni şi când există suspiciunea că a făcut trafic de influenţă?

M.P. Şi eu, dacă aş avea mâine reclamaţii similare într-un dosar oarecare de pe lista mea de şedinţă, ar porni un scandal monstru.



În cazul celor doi judecători, Cristian Jipa şi Florin Costiniu, există nişte suspiciuni întemeiate.

M.P. Deja de la scandalul acesta şi poziţia mea e pusă în pericol. Nu mai am eu nici o credibilitate. Publicul mă identifică pe mine cu judecătorul Florin Costiniu, parcă aş fi fost eu implicată în relaţiile astea. Deci tot creditul moral adunat în cariera mea, stând în scaun şi scriind, se pierde acum în acest scandal.



Poate pentru că-l susţineţi cu prea mare insistenţă pe judecătorul Costiniu?

M.P. Eu nu-l susţin. Dacă Florin Costiniu e vinovat, atunci să tragă ca orice altă persoană, dar eu ca judecător de carieră nu mă pot pronunţa pe ceva ce deocamdată este la nivelul unui zvon public. Nici un judecător din România nu are voie să emită păreri după iureşul popular creat. Nici un judecător nu se poate pronunţa până când nu are o probă certă care să dovedească vinovăţia sau nevinovăţia celui despre care este vorba. Eu nu sunt un judecător care să umble cu mintea înfierbântată după pulsul opiniei publice. În opinia mea, nu poţi fi judecător dacă nu te bazezi pe probe certe.



Dacă aceşti judecători vor fi puşi sub urmărire penală, atunci ar trebui suspendaţi?

M.P. Deocamdată ei sunt doar învinuiţi. Când se pune în miş ca re acţiunea penală ei sunt suspendaţi prin lege. Gata, s-a ter minat, înseamnă că e mai mult decât o bănuială, cum e acum, şi înseamnă că el este suspendat până când se clarifică lucrurile. Acum nu suntem însă în această situaţie. Suspendarea magistraţilor se pune în mişcare o dată cu începerea acţiunii penale.



Totuşi, atât Florin Costiniu, cât şi Cristian Jipa sunt puşi sub acuzare.

M.P. Eu pe Cristian Jipa nici nu-l cunosc. Practic, ei sunt doar învinuiţi; când auziţi cuvintele magice: „punerea în acţiune a urmăririi penale", atunci ei sunt suspendaţi. Abia atunci realitatea le permite să-i trimită în judecată şi cu adevărat nu mai ai ce face: se pune în aplicare legea şi se dispune suspendarea. Un judecător nu mai poate continua să judece dacă este pus sub urmărire penală. Acuma e mârâială. Toată societatea e agitată de ceva incert. Eu ca judecător mă uit doar, fiindcă nu pot să mă pronunţ dacă să-i tai capul sau să-l ţin de curat într-o situaţie în care nu ştiu dacă e aşa sau altcumva.



Nu susţineţi deci petiţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România?

M.P. Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi UNJR au aceeaşi finalitate, dar e o chestiune de timp. Eu trebuie să mă pronunţ doar în cunoştinţă de cauză.



Sunteţi de acord totuşi că, atunci când asupra unui judecător care face zilnic dreptate altora planează o suspi ciune cât de mică, autoritatea lui scade.

M.P. Păi, cine a avut încredere până acum în sistemul judiciar? Nu i-am văzut nici măcar pe cei care au câştigat procese, să spună că sunt mulţumiţi, fără să-i mai punem la socoteală pe cei care le-au pierdut. Autoritatea judecătorului este scăzută de multă vreme printr-o politică publică deficitară. Acesta este şi motivul pentru care m-am opus ca mapele profesionale ale judecătorilor să fie date publicităţii atunci când este vorba despre abateri disciplinare pe care ei le-au săvârşit şi care le-au permis menţinerea în sistem, adică sancţiunea nu a impus înlăturarea lor. De exemplu, un judecător care conduce în stare de ebrietate la volan primeşte o contravenţie şi să spunem că este luat în discuţie de Consiliul Superior al Magistraturii pentru abatere disciplinară: îi taie un procent din salariu, dar îl păstrează în sistem, căci acest lucru este permis. Atunci tot eu am întrebat cum judecă judecătorul acesta pe altcineva care e în aceeaşi situaţie. Suspendarea unui judecător înseamnă mai multe lucruri pe care noi nu le vedem, dar care se regăsesc în esenţa statutului magistraţilor.



Deci vă opuneţi suspendării magistraţilor care se află doar în faza de acuzare, cum sunt Jipa şi Costiniu?

M.P. Da, pentru că ei sunt doar bănuiţi şi, de aceea, trebuie să-şi păstreze funcţia.



Şi în acest timp să judece?

M.P. După ce se pune în acţiune urmărirea penală, abia atunci să fie suspendaţi din funcţie.



Cei doi sunt judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar unul dintre ei, Cristian Jipa, a ajuns acolo pe criterii discutabile. Ar trebui refăcute criteriile?

M.P. Apropo de cazul Costiniu... Şi Florica Bejenariu a fost turnătoare la Securitate şi nu s-a inflamat nimeni aşa tare de poziţia ei. Diferenţa dintre ea şi Costiniu este următoarea: în cazul ei este o realitate că a avut dosar de informator, nume conspirativ, acte de turnătorie şi stipendii pentru această activitate; la Florin Costiniu este doar o bănuială. Noi preferăm bănuiala, la ea nu s-a agitat nimeni.



A fost un scandal întreg şi atunci când Florica Bejenariu a devenit preşedinta CSM.

M.P. Şi acum doamna Bejenariu vine şi ne ţine prelegeri de morală şi spune că de când e ea se vor schimba lucrurile. Adică a venit doamna Bejenariu cu toporu' să facă justiţie adevărată. Pe mine mă deranjază lipsa de echilibru şi de măsurare a situaţiilor, pentru că eu nu am nici o grabă acum să vorbesc de rău pe cineva dacă nu ştiu exact situaţia. Ceea ce nu înseamnă că eu n-am să vorbesc niciodată. Deocamdată ca profesionist nu mă pot exprima, chiar dacă aparenţa e aşa cum spuneţi dvs.



Se observă din stenograme şi din întreaga poveste că există relaţii vicioase între anumiţi politicieni care se pregătesc să fie arestaţi şi anumiţi magistraţi.

M.P. Este o prezumţie simplă, aşa se numeşte în drept. Când va deveni o certitudine ne vom ocupa serios de ei.



Să presupunem că cei doi judecători se dovedesc vinovaţi de faptele de care sunt acuzaţi, dar ei în timpul acesta continuă să proceseze dosare, să judece şi, eventual, ipotetic vorbind, continuă să-şi vadă de treabă.

M.P. Deja nu mai judecă nici unul, nici celălalt, pentru că există un autocontrol şi un bun-simţ al fiecăruia şi nu poţi să apari în faţă când sunt indiciile acestea negative. Dar, dacă mergem pe această ipoteză, să aşteptăm punerea lor sub urmărire penală. Ei nu au o situaţie roz, indiferent de ce cred eu, tot pe-acolo va bate vântu'. Cei din mass-media şi din societatea civilă pot să o ia înainte şi să fie avangarda, dar eu ca judecător trebuie să aştept probele.



Ar trebui schimbate criteriile de înaintare la Înalta Curte?

M.P. Da, ar trebui, am o singură rezervă: de ce acum? Procedeul acesta struţo-cămilă la care am fost şi eu supusă este foarte vechi şi este contestat dintotdeauna. Interviul trebuie făcut profesionist: este penibil, că un judecător de Curte trebuie să răspundă unor întrebări ale unui judecător de Tribunal, când are deja două examene înaintea celor care-l întreabă



Aţi prefera să nu se mai dea concurs pentru promovarea la Înalta Curte?

M.P. În Europa nu se dă concurs, pentru că nu contează doar cunoştinţele, ci şi alte calităţi care ţin de exemplu, de experienţă şi etică.



N-ar trebui suspendaţi cei care au fost înaintaţi la Înalta Curte fără să merite sau prin mij loace dubitative?

M.P. N-ai cum să-i suspenzi. Dacă vă referiţi la mine, eu n-am nici o problemă şi pot să o iau oricând de la capăt.



Dar Cristian Jipa sau Săndel Macavei...?

M.P. Nu ştiu dacă soluţia e sus pendarea. Da, e şi reversul, cazul unei judecătoare de la Cluj, foar te bună, care a fost respinsă şi atunci trebuia făcută o mişcare; au fost şi judecători care azi au fost respinşi şi peste două săptămâni au fost acceptaţi, deşi nu se poate întâmpla nimic extraordinar care să modifice cariera unui magistrat.



Aveţi un exemplu?

M.P. Octavia Spineanu, care e bună profesionistă, iniţial a fost respinsă şi peste două săptămâni acceptată.



Dar ceilalţi asupra cărora planează suspiciuni?

M.P. Sunt unii care îşi depun candidaturile de câte şapte-opt ori, nu există nici un fel de previzibilitate, AMR este de acord cu UNJR în aceste chestiuni. Şi probabil că cei de la UNJR s-au gândit ca la final de mandat membrii CSM să nu repete ce-au făcut predecesorii lor: la schimbarea poştalionului ei au candidat la Înalta Curte, s-au votat ei între ei, de aceea mulţi dintre foştii membri ai CSM sunt judecători la Înalta Curte. UNJR la acest lucru s-a gândit probabil când a dat drumul petiţiei.



Şi vă raliaţi cererilor UNJR?

M.P. Sunt gata raliată din punctul acesta de vedere.



Deci semnaţi petiţia lansată de Uniunea Naţională a Judecătorilor din România?

M.P. Eu nici nu ştiu la ce se referă, eu am dosare de nu-mi văd capul.



Susţineţi modificarea criteriilor de accedere la Înalta Curte, aşa cum cere UNJR, dar nu sunteţi de acord cu sus pendarea celor doi magistraţi aflaţi în relaţii vicioase cu senatorul Voicu?

M.P. Da. Nu pot să pactizez cu opinia publică din poziţia mea de judecător, fără probe. Asta e singura diferenţă dintre noi.



Cine este Mona Pivniceru

2009 - devine, la 51 de ani, judecătoare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

2008 - este aleasă preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR)

2007 -obţine titlul de profesor universitar la catedra de Drept public a Facultăţii de Drept de la Universitatea „Al.I. Cuza" Iaşi

2001 - devine conferenţiar

2000 - primeşte Ordinul Naţional pentru Merit - grad Comandor, pentru merite deosebite în elaborarea jurisprudenţei, reformarea justiţiei prin decretul prezidenţial din 16 decembrie 2000

1999 - judecător la Curtea de Apel Iaşi

1999 - obţine titlul de doctor cu specializarea drept internaţional public

1991 - promovează examenul de admitere în magistratură la Judecătoria şi apoi la tribunalul din Iaşi

1984 - obţine definitivatul în avocatură şi activează în Baroul de la Vaslui

1982 - termină Facultatea de Drept a Universităţii „Al.I.Cuza" Iaşi
sursa http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one