Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cine este vinovat pentru declinul Justiţiei

21 iulie 2010

de ANDREEA NICOLAE, ONDINE GHERGUT 627 VIZUALIZARI | COMENTARII 6 În raportul Comisiei Europene asupra Justiţiei, România este criticată pentru anihilarea competenţelor ANI de a identifica averile ilicite, incompatibilităţile şi conflictele de interese, ceea ce „reprezintă un important pas înapoi" în lupta împotriva corupţiei.

Prin modificările legii ANI, care secreti­zea­­ză averile dem­nitarilor şi interzice agenţiei să le con­troleze, România şi-a încăl­cat angajamentele de aderare la UE, spune raportul. Deocamdată, CE nu a cerut suspendarea unor fon­duri europene, dar a reco­mandat ţării noastre să corecteze Legea ANI. Vinovaţii pentru mutilarea Legii ANI sunt Curtea Constituţională şi parlamentarii, care au susţinut secretizarea averilor pe motiv că li se încalcă dreptul la viaţă privată. Pedelistul Radu Ber­ceanu a fost unul dintre primii susţinători ai hotărârii Curţii Constituţionale. Însă, mili­tan­tul în favoarea mutilării competenţelor ANI este senatorul UDMR G. Frunda. Guvernul Boc a folosit, la rândul său, noţiunea de confiden­ţialitate a declaraţiilor complete de avere (publicul le poate accesa dar fără adrese şi numele băncilor unde au depus banii, fără suprafaţa imobilelor de­ţinute, secretizarea firmelor unde sunt acţionari etc.) în proiectul guvernamental de modificare a Legii ANI.

Interesele financiare ale politicienilor, greu de depistat

Anihilarea ANI, coroborată cu legislaţia actuală a achiziţiilor pu­blice, permite proliferarea co­­rupţiei, adaugă experţii eu­ropeni. Vor fi mult mai greu de depistat cazurile de con­flicte de interese care au legătură cu in­teresele de afaceri ale poli­ticienilor locali şi ale familiilor acestora. În privinţa achiziţiilor publice, raportul reproşează lipsa transparenţei totale, situaţie ce permite ca demnitarii sau înalţii func­ţionari publici să poată beneficia direct sau indirect de contracte comerciale cu instituţiile pe care le conduc. Drept exemplu de mare co­rup­ţie la capitolul „achiziţii publice" este dat
cazul senatorului Cătălin Voicu, în care sunt implicaţi doi judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. CE este îngrijorată şi de o altă decizie a Curţii Constituţionale care afectează colaborarea dintre Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) şi Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în depistarea fraudelor cu fondurile europene.

CSM se ocupă de apărarea magistraţilor criticaţi de presă

Raportul critică şi lipsa de voinţă politică în reformarea sistemului
judiciar. Sunt necesare, printre altele, reformarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). CSM i se reproşează, printre altele, că „rezultatele sis­temului disciplinar sunt ne­con­vingătoare". În privinţa ma­gistraţilor suspectaţi de co­rupţie, sunt „deschise puţine cazuri disciplinare", iar sanc­ţiu­nile CSM „par uşoare". Anchetele CSM în loc să fie iniţiate, din oficiu, pe cazuri disciplinare concrete de incompetenţă sau corupţie, sunt mai mult axate pe apărarea magistraţilor criticaţi în presă.

De exemplu, CSM nu a deschis din proprie iniţiativă anchete disciplinare pentru judecătorii Florin Costiniu şi Cristian Jipa de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, implicaţi în dosarul de corupţie al senatorului PSD Cătălin Voicu. A făcut-o (parţial) după presiunile mediatice şi după declanşarea protestelor a peste 400 de magistraţi. În cazul Costiniu, nu s-a pronunţat nici o sancţiune deoarece CSM a accep­tat cererea de pensionare a ma­gistratului, iar în privinţa lui Jipa, i s-a diminuat salariul, dar nu i s-a impus interdicţia de a mai intra în sălile de ju­de­cată până la finalizarea an­chetei penale. CSM nu a im­pus ca practică suspendarea ma­gistraţilor împotriva cărora s-a început urmărirea penală. În privinţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competenţele acestei instanţe ar trebui reduse. ICCJ nu ar trebui să mai judece ca primă instanţă (cum se întâmplă în cazul parlamentarilor, spre exemplu), ci să judece doar recursuri şi numai pe chestiunile de drept. Raportul CE laudă rezultatele anticorupţie ale DNA, DGA şi ANI./Reactie_Base_raport_20.07.2010


Traian Băsescu spre Bruxelles: „Nu vom accepta formulări care nu reflectă realitatea"

Preşedintele Traian Băsescu şi-a manifestat nemulţumirea că Raportul Comisiei Europene este centrat practic pe Legea ANI, „schilodită" de Senat, şi că, plecând de la acest punct, a fost trasă concluzia „inacceptabilă" că „România încalcă angajamentele asumate". „De la acest incident - Legea ANI - să arunci o tentă profund negativă, când au fost suficiente progrese - remarcate în raport - mi se pare o exagerare şi nu suntem pregătiţi să o acceptăm (...) Cu tot respectul pentru CE, nu vom accepta formulări care nu reflectă realitatea", a subliniat şeful statului. El a arătat că, exceptând ANI, pentru care va cere oricum o sesiune extraordinară a Parlamentului, în privinţa celorlalte puncte convenite cu partenerii europeni, România şi-a îndeplinit obligaţiile. Din aceste considerente, Guvernul va realiza, în numele României, un raport menit să clarifice criticile din Raportul CE şi acuzaţia că ţara noastră nu-şi respectă angajamentele. Documentul va fi transmis nu doar CE, ci şi celorlalte state membre UE, plecând de la premisa că „România nu este responsabilă în faţa Comisiei Europene, ci în faţa statelor membre".
Nu în ultimul rând, preşedintele şi-a exprimat nemulţumirea că în Raportul CE au fost incluse domenii care nu fac parte din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, precum cel al achiziţiilor publice. „Nu înţelegem şi nu suntem de acord cu introducerea de subiecte colaterale", a declarat Traian Băsescu, precizând că, iniţial, în raport era abordat şi subiectul accesului în spaţiul Schengen. El a spus că din acest motiv are „îngrijorări" în legătură cu accesul României în spaţiul Schengen deşi rapoartele de până acum ale experţilor europeni au fost pozitive. Ca urmare a criticilor aduse de CE autorităţilor de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că solicită convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare, eventual în prima perioadă a lunii august. Vizate sunt de Preşedinţie, pe lângă Legea ANI, proiectul referitor la neîntruperea proceselor în instanţă când este invocată o excepţie de neconstituţionalitate (trecut prin adoptare tacită de Camera Deputaţilor şi aflat, din decembrie 2009, la Senat) şi proiectul aşa-numitei Legi a micii reforme, care prevede, printre altele, simplificarea şi accelerarea procedurilor (aflat, spre avizare, la Consiliul Superior al Magistraturii).
De asemenea, preşedintele a vorbit iar, în contextul Legii ANI şi a deciziilor Curţii Constituţionale, de necesitatea revizuirii Constituţiei. „Dacă avem o Constituţie care nu permite transparenţă pentru interesele şi averilor celor aflaţi în funcţii publice atunci înseamnă că acem o problemă cu Constituţia şi procesul de revizuire trebuie să înceapă rapid", a declarat şeful statului.

Reacţii la Raportul Comisiei Europene

Horia Georgescu, secretar general al ANI: „De la Parlament aştept responsabilitate şi asumarea consecinţelor" -

Victor Ponta, preşedintele PSD: „Din păcate, nu e nici o supriză raportul de ţară, în sensul că de şase ani, de când domnul Băsescu este preşedinte şi luptă cu corupţia, avem numai rapoarte negative (...) Ţinem acelaşi ministru în toate Guvernele şi avem rapoarte negative, ţinem acelaşi şef la DNA şi avem rapoarte negative. Ceea ce e mai rău e că nici acum nu se va întâmpla nimic. Vom avea exact aceeaşi oameni în funcţii şi, la anul, Justiţia română va fi în acelaşi stadiu catastrofal în care se află acum".

Vasile Puşcaş (PSD), fost negociator şef al României cu UE: „Îngrijorător este nu doar faptul că România «a întors spatele» Uniunii Europene la materia tratată de acest raport - justiţie, anticorupţie, stat de drept -, ci că România se află într-o profundă criză de identitate naţională şi europeană, că pune sub semnul întrebării deciziile parteneriale, comunitare, la care este parte (...) Nu ne mai întrebăm cine sau de ce nu îşi asumă răspunderea pentru ceea ce se întâmplă în România, căci niciunul dintre factorii politici şi de stat nu se va socoti responsabil".

Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei (PNL): „Este pentru prima dată când, într-un raport de ţară după dobândirea calităţii de membru al Uniunii, CE constată că România încalcă în mod clar angajamentele luate la momentul aderării, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Prin aceasta, Comisia Europeană pune semnul egal între Guvernul Boc şi Guvernul Năstase în ceea ce priveşte tolerarea corupţiei, a conflictelor de interese, a fraudei fondurilor europene".

Valeriu Stoica, vicepreşedinte PDL şi fost ministru: „Este vorba despre responsabilitatea întregii clase politice, desigur că PDL nu poate să se derobeze de răspunderea pe care o are, dar nu este vorba doar de PDL, este vorba, în principal, despre cei care au mutilat reglementarea ANI în Parlament şi care sunt bine cunoscuţi opiniei publice. O mare responsabilitate o are Curtea Constituţională, pentru că, din motive de neînţeles, a contribuit la fragilizarea instituţională a ANI".
sursa :http://www.romanialibera.ro/

Cel mai dur raport pe justiţie din mandatele lui Băsescu


Autor: Adrian Cochino

Comisia Europeană constată, în raportul dat publicităţii ieri, că România nu demonstrează suficient angajament politic în sprijinirea procesului de reformă.

Sursa: OCTAVIAN COCOLOŞRaportul Comisiei Europene (CE) privind justiţia din România indică "deficienţe importante" în eforturile Bucureştiului de a realiza progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), instituit în momentul aderării ţării noastre.

"România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă şi de a imprima direcţia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a-şi asuma responsabilităţi", observă documentul Comisiei, dat publicităţii ieri, la Bruxelles.


SONDAJConsideraţi că Raportul Comisiei Europene privind justiţia din România este îndreptăţit?
Da
Nu
Nu ştiu/ Nu mă interesează Rezultate
CE subliniază că deficienţele "trebuie corectate rapid" pentru a permite redinamizarea procesului de reformă. Monitorizarea pe justiţie va continua, următorul raport urmând să fie dat publicităţii în 2011.

Un pas înainte, mulţi înapoi

Raportul observă adoptarea în parlament a Codului de Procedură Civilă şi a Codului de Procedură Penală, "un pas în direcţia bună". Cele mai multe observaţii sunt însă negative. Comisia consideră că noua lege privind ANI e "un important pas înapoi" în lupta anticorupţie şi că aceasta "nu e conformă cu angajamentele asumate de România".

Pentru prima dată în rapoartele Comisiei sunt menţionate conflictele de interese şi corupţia în procedurile de achiziţii publice. "Autorităţile administrative competente nu depistează şi nu sancţionează aproape niciun caz de conflict de interese şi nu anulează decât foarte puţine licitaţii publice pentru încălcarea normelor privind conflictele de interese", observă raportul.

Întrebat dacă observaţiile privind neregulile în achiziţiile publice vizează fondurile UE, purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a precizat că vizate sunt toate fondurile publice.

Raportul mai menţionează o îngrijorare privind posibilitatea ca rezultatele asistenţei pe care Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF) o acordă Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) în vederea protejării intereselor financiare ale UE să fie afectate în mod negativ de hotărârea Curţii Constituţionale a României, din noiembrie 2009, privind temeiul juridic al DLAF.

Fără sancţiuni

România nu reuşeşte să ridice monitorizarea CE, obiectiv asumat de guvernul de la Bucureşti, dar scapă de sancţiuni.

"Nu cred că acum este cazul să vorbim despre sancţiuni. Acum este momentul ca autorităţile din România să-şi ia acele angajamente necesare, să le respecte şi să readucă România pe direcţia pe care au promis că vor merge", a declarat, ieri, Mark Gray.

CRITICILE BRUXELLES-ULUI

Pedepse mici pentru marii corupţi

Spre deosebire de cele anterioare, raportul CE punctează la capitolul "progrese" doar preocuparea constantă a DNA în a întocmi dosare. Criticile se îndreaptă, în schimb, către întreg sistemul judiciar şi sunt însoţite de recomandări care ar trebui urmate, în primul rând, de responsabilii din justiţie: ministrul justiţiei, CSM, Curtea Supremă.

Pe scurt, oficialii CE arată că:

•DNA continuă să obţină rezultate bune în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt. Se observă o tendinţă către pedepse mai severe în ceea ce priveşte hotărârile pronunţate în primă in stanţă în cauzele DNA. Această tendinţă nu se reflectă şi la nivelul hotărârilor definitive, unde se menţine, în general, tendinţa de a impune pedepse mici şi cu suspendare. Este necesară monitorizarea caracterului consecvent şi descurajator al sancţiunilor aplicate de instanţe în cazurile de corupţie la nivel înalt;


•Procesele rămân de lungă durată şi nu au fost pronunţate decât foarte puţine hotărâri în primă instanţă împotriva unor politicieni cunoscuţi;


•Excepţiile de neconstituţionalitate continuă să întârzie judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt;


•S-au realizat progrese limitate privind îmbunătăţirea eficienţei procesului judiciar şi a consecvenţei jurisprudenţei. Sunt necesare, în continuare, eforturi suplimentare pentru a îmbunătăţi semnificativ unificarea practicii judiciare;


•Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingătoare, puţine cazuri sunt deschise, iar sancţiunile par uşoare. Se recomandă o reformă aprofundată a sistemului disciplinar;


•Se recomandă asigurarea unei tranziţii uşoare şi corecte din punct de vedere legal către un nou CSM, respectând cerinţele legii privind eligibilitatea candidaţilor;


•Este necesară creşterea capacităţii Institutului National al Magistraturii în ceea ce priveşte formarea magistraţilor. În replică, ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a arătat că România şi-a respectat şi continuă să-şi respecte angajamentele faţă de Uniunea Europeană. "Există suficientă voinţă politică pentru a continua reformele în justiţie.(...) Am fi putut avea un raport pozitiv însă, de când a început ceea ce eu numesc «epopeea ANI», lucrurile s-au întors la 180 de grade", a subliniat Predoiu. La rândul ei, preşedinta CSM, Florica Bejinaru, a catalogat raportul drept unul "obiectiv". "Consiliul se va axa pe luarea măsurilor necesare pentru continuarea reformei", a conchis aceasta.

"Apreciem că raportul e obiectiv, constatând progrese şi neajunsuri în sistem, printre care şi insuficienta colaborare între cei responsabili de reforma justiţiei.“
FLORICA BEJINARU, președinte CSM




RECOMANDĂRI

Achiziţii publice transparente

Oficialii europeni au făcut mai multe recomandări referitoare la lupta împotriva corupţiei în sectorul achiziţiilor publice. Cea mai importantă e instaurarea transparenţei depline în domeniul achiziţiilor publice. Totodată, în raport se recomandă autorităţilor române să ia în considerare "interzicerea ca funcţionarii publici cu rang înalt şi reprezentanţii aleşi să poată beneficia în mod direct sau indirect de contracte comerciale încheiate în numele instituţiei lor".

Reprezentanţi ai Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) ne-au precizat că problemele sesizate de experţii europeni referitoare la conflictele de interese au fost rezolvate.

"La finele lunii iunie a fost modificată OUG 34/2006, iar prin articolul 69, alineatul 1, litera d şi articolul 69, indice 1 am clarificat pentru prima oară conflictul de interese", ne-au declarat oficiali ai ANRMAP.

Conform modificărilor aduse, pe lângă faptul că nu au dreptul să fie implicaţi în procesul de selecţie a ofertelor persoanele care sunt acţionari, asociaţi, administratori sau cu alte funcţii de conducere la firmele ofertante/subcontractori sau rudele lor până la gradul al IV-lea, firmele în cauză vor fi excluse din procedura de atribuire.

Potrivit reprezentanţilor ANRMAP, sesizările cuprinse în raportul CE vor fi lămurite odată cu apariţia normelor metodologice pentru modificările aduse la OUG 34, care vor fi elaborate până la finele lunii august.

O restanţă importantă avem însă la transparenţa licitaţiilor. Deşi normele UE spun ca până în 2010 toate administraţiile publice din Europa să dispună de capacitatea de a realiza 100% din achiziţiile publice prin mijloace electronice, la noi doar 40% din achiziţii se fac prin acest sistem. (Ciprian Mailat)


"În urma vizitei reprezentanților CE am modificat OUG 34/2006, prin care am clarificat pentru prima oară conflictul de interese în domeniul
achizițiilor."
Reprezentanţi ANRMAP

REFORMA JUSTIŢIEI

Bulgaria primeşte laude, în premieră

Comisia Europeană remarcă pentru prima dată, în raportul anual dat publicităţii ieri, "voinţa politică şi determinarea" guvernului bulgar în reformarea sistemului judiciar, relatează France Presse.

Numărul punerilor sub acuzare în cazurile de corupţie la nivel înalt şi în cele de criminalitate organizată a crescut, însă nu şi cel al sentinţelor instanţelor, se mai arată în documentul citat. Potrivit acestuia, este necesară îmbunătăţirea practicilor profesionale în cadrul poliţiei, procuraturii şi instanţelor judiciare.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat, la scurt timp după prezentarea raportului, că guvernul de la Sofia va începe să lucreze chiar de astăzi la un plan de implementare a recomandărilor Comisiei Europene, în vederea reformării sistemului judiciar.


http://www.evz.ro/
sursa ;

Gardienii corupţiei: cine sunt sunt vinovaţii pentru cel mai dur raport al UE la adresa Justiţiei

România nu şi-a respectat angajamentele asumate la aderare“. Aceasta este concluzia ultimului raport al UE cu privire la sistemul judiciar. Raportul de ţară al Comisiei Europene – făcut public ieri la Bruxelles - concluzionează că sistemul judiciar a înregistrat regrese majore faţă de anul trecut.

Joaca autorităţilor cu Legea ANI, numirile în baza unui simplu interviu la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, practica judiciară neunitară, sancţiunile blânde şi aproape încurajatoare date magistraţilor de către CSM sunt doar câteva dintre reproşurile pe care UE le-a făcut la adresa Justiţiei din România.


Comisia Europeană şi-a îndreptat atenţia şi asupra tărăgănării în Parlament a anchetelor privindu-i pe demnitari, exemplificând în acest sens - fără a le nominaliza în mod direct - cazurile deputaţilor Adrian Năstase şi Monica Iacob Ridzi.

Numiri scandaloase la instanţa supremă

Acceptarea de către CSM a pensionării magistraţilor suspendaţi ca urmare a implicării lor în anchete penale este, de asemenea, criticată de Comisia Europeană. De exemplu, fostul preşedinte al Secţiei Civile de la instanţa supremă, Florin Costiniu, s-a pensionat imediat ce a fost suspendat din funcţie ca urmare a suspiciunii comiterii unor infracţiuni grave de corupţie în dosarul care îl vizează pe senatorul PSD Cătălin Voicu.
Un alt „coleg" de dosar al lui Voicu, judecătorul Cristian Jipa, de la Secţia Penală a instanţei supreme, este şi el nominalizat indirect în raportul de ţară al Comisiei Europene. Mai exact, oficialii europeni au atras atenţia numirii lui direct la Înalta Curte de la Tribunalul Bucureşti în plin scandal de corupţie, fără ca CSM să motiveze transparent promovarea decisă. În anul scurs de la precedentul raport, CSM a fost condus de Virgil Andreieş (50 de ani), preşedintele Curţii de Apel Cluj, până în ianuarie anul acesta, şi de Florica Bejinaru (48 de ani), de la Tribunalul Mehedinţi.

Un alt exemplu prin care UE atrage atenţia asupra lipsei de transparenţă în ceea ce priveşte numirile magistraţilor la Înalta Curte este şi promovarea secretarului general al CSM, Corina Corbu, la instanţa supremă - Secţia Contencios-Administrativ, deşi aceasta nu judecase niciodată cauze de acest gen. Experţii europeni recomandă şi revizuirea competenţei instanţei supreme prin reducerea atribuţiilor de a judeca în primă instanţă şi prin limitarea judecării în recurs, criticând şi lipsa unor sentinţe irevocabile mai ales în ceea ce priveşte faptele grave de corupţie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - condusă interimar de Lidia Bărbulescu de aproape un an - nu a depus eforturi, conform raportului de ţară, pentru unificarea practicii judiciare şi nu a conceput un ghid complet privind stabilirea pedepselor pentru infracţiuni de corupţie.

Mai e de lucrat şi la lupta anticorupţie

Ca şi în anii precedenţi, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a primit o bilă albă din partea UE, însă oficialii europeni au reamintit recomandările Comisiei Europene făcute României în iulie 2009 şi care au rămas nesoluţionate.

Comisia se referă în special la monitorizarea cazurilor de corupţie la nivelul instanţelor, la eliminarea suspendării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate, precum şi la facilitarea urmăririi penale care îi vizează pe foşti şi actuali membri ai Parlamentului şi ai Guvernului.

Totodată, raportul aduce în discuţie durata încă excesiv de mare a proceselor, dar şi faptul că în unele dosare importante nu s-a luat o decizie nici măcar la prima instanţă. UE foloseşte termeni extrem de duri cu privire la resursele umane din sistemul judiciar, punctând dezechilibrele importante din punct de vedere al volumului de muncă între parchete şi instanţe.

Mai mult, Ministerul Justiţiei şi CSM nu au demarat acţiuni de vacantare a posturilor libere, iar Guvernul nu a finanţat posturile libere sau vacante, ceea ce a dus la supraaglomerarea unor instanţe sau a unor parchete. De asemenea, UE se arată îngrijorată de modul de cooptare de personal în sistemul judiciar.

CSM şi resursele umane

Autorii raportului au arătat că CSM nu a aplicat recomandările făcute anul trecut privind resursele umane din sistemul judiciar şi nu a luat măsuri rapide pentru a umple golul lăsat de valul de magistraţi care au părăsit sistemul în perioada 2008-2009.

Măsurile CSM, de creştere a numărului anual de candidaţi admişi la Institutul Naţional al Magistraturii, şi cel de recrutare directă a magistraţilor - dintre juriştii cu cinci ani vechime - sunt considerate a avea un impact nesemnificativ asupra deficitului mare de personal.
Preşedintele CSM, Florica Bejinaru, a explicat ieri că deciziile luate de Consiliu s-au făcut doar în baza Legii privind statutul magistraţilor şi că ea a cerut - fără rezultat însă - modificarea ei.

Cătălin Predoiu, despre „Epopeea ANI"

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, ieri, că „epopeea ANI" a întors lucrurile la 180 de grade în privinţa Raportului Comisiei Europene. Ministrul Justiţiei şi-a exprimat regretul că, din cauza unui „moment de lipsă de viziune", doi ani de muncă s-au risipit, iar eforturile vor trebui reluate.

Concluziile Comisiei Europene

-CSM: promovări dubioase, pensionarea magistraţilor corupţi în timpul anchetei/procesului, politica de resurse umane - formarea de noi magistraţi- ineficientă, sancţiuni disciplinare blânde.

-Instanţa Supremă: unificarea jurisprudenţei, crearea unor complete specializate, nerealizarea unui ghid de pedepse privind infracţiunile de corupţie, condamnări puţine în dosarele de mare corupţie.

-Parlament: blocarea unor anchete penale în care sunt cercetaţi parlamentari, modificările aduse noii Legi ANI, legislaţia privind achiziţiile publice, întârzierea discutării unui proiect de lege privind eliminarea suspendării procesului până la soluţionarea excepţiilor neconstituţionale.

Aprecieri

-ANI: identificarea averilor nejustificate a demnitarilor.

-Ministerul Public: eforturi în lupta împotriva micii corupţii, buna colaborare cu DGA în anchetele penale.

-DNA: continuarea anchetelor de corupţie la nivel înalt.

-Ministerul Justiţiei: proiectul „mica reformă a justiţiei".

"Nu vedem în acest moment nevoia de a suspenda fonduri pentru România şi Bulgaria."
Mark Gray
purtător de cuvânt al CE

"Formularea din raport că România încalcă angajamentele asumate este inacceptabilă."
Traian Băsescu
preşedintele României

Gray : Nu este timpul să vorbim de sancţiuni

Potrivit purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, raportul este unul „obiectiv şi corect". El atrage atenţia asupra lipsei de angajament politic pentru reforma justiţiei, chiar dacă sunt menţionate şi o serie de progrese în unele domenii.

Întrebat de jurnalişti dacă Executivul european are în vedere eventuale sancţiuni în absenţa progreselor aşteptate de Bruxelles, Gray a fost rezervat şi a spus că „nu este timpul acum să se vorbească de sancţiuni".

În opinia sa, decizia de luni a Curţii Constituţionale a României, care a declarat neconstituţională ultima formă a Legii ANI, oferă o nouă posibilitate pentru ţara noastră pentru a se asigura că repune actul normativ în concordanţă cu angajamentele asumate la aderarea la UE.

„Nu vedem în acest moment nevoia de a suspenda fonduri pentru cele două ţări (România şi Bulgaria - n.r.)", a spus Gray. Potrivit acestuia, Comisia cere României să-şi onoreze angajamentele. Anca Voicu

Mari restanţe: dosarele „Năstase" şi „Ridzi"

Adrian Năstase

Tergiversarea în Parlament a aprobării urmăririi penale în cazurile Monica Iacob Ridzi (PDL) şi Adrian Năstase (PSD) a atras criticile experţilor europeni. Deşi cei doi demnitari nu sunt nominalizaţi explicit, documentul menţionează că Parlamentul a demarat cu repeziciune procedurile pentru cercetarea unui parlamentar fost ministru în iulie 2009 (exact când plenul a dat primul vot în cazul Ridzi - n.r.).

Însă o altă cerere referitoare la un alt dosar al aceleiaşi persoane, ca şi o cerere separată de percheziţie informatică, ambele vizând-o pe Monica Iacob Ridzi, sunt în aşteptare din februarie 2010. Parlamentul a amânat o decizie după ce Monica Iacob Ridzi a depus o cerere de concediu medical pentru că urma să nască, iar Comisia juridică a decis că nu o poate audia.


Monica Iacob Ridzi


Cu toate că a fost în concediu până la 20 iunie, Ridzi (care a născut la 22 aprilie) a fost prezentă în Camera Deputaţilor în noaptea de 14-15 iunie la votul pentru numirea unui judecător la Curtea Constituţională. „A fost rugată să vină din spital pentru o bătălie care era importantă. În privinţa audierii la comisie, aici trebuie să fie în deplinătatea capacităţilor pentru ca procedura să nu fie contestată ulterior de avocaţi", afirmă Daniel Buda (PDL), şeful Comisiei juridice.

O altă menţiune priveşte dosarul „unui fost premier blocat permanent de Parlament" - referire la Adrian Năstase, care nu poate fi, deocamdată, urmărit penal în dosarul „Zambaccian 1". În 2009, procurorul general a invocat faptul că, după ce Camera a respins o cerere similară în 2008, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea din regulament pe baza căreia s-a luat decizia. Opoziţia a argumentat însă că decizia CCR nu se aplică retroactiv.

sursa :www.adevarul.ro
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one