Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Capcanele afacerilor online: numai 30% ajung în al treilea an de viaţă

4 aug 2010


Autor: Sorina Mihail
Publicat: 4 August 2010
Vizionari: 81;

Costuri reduse, investiţie iniţială foarte mică. Sunt avantajele luate în calcul de antreprenorii care intră în afacerile online, omiţând faptul că acestea pot fi şi principalele capcane.

Primul mit al afacerilor online este că nu ai nevoie de capital iniţial pentru a porni un astfel de business. De ce este o greşeală? „Pentru că tinerii calculează doar costul lansării afacerii, nu şi cel pentru susţinerea sa un an de zile, iar asta le îngroapă, practic, mica afacere“, explică Marius Ghenea, preşedintele FIT Distribution, companie ce deţine site-ul de comerţ online PCfun.

Braininet.com este site-ul cu care Emi Gal şi Andrei Bărăgan au câştigat, anul trecut, o finanţare de 50.000 de euro în cadrul unei competiţii dedicate antreprenorilor online, dar banii s-au epuizat deja, iar tinerii caută acum un investitor de talie mare. „Am vrea o finanţare de 500.000-1.000.000 de euro, la o evaluare a companiei de circa trei milioane de euro. Ar însemna să cedăm un pachet de aproximativ 30% din companie“, spune Andrei Bărăgan. Site-ul, ce permite vizitatorilor să editeze fişiere video, inserând bannere, sondaje sau formulare, a fost lansat anul trecut şi nu este încă profitabil. „Conform planurilor noastre, cum nu avem cheltuieli mari, site-ul ar trebui să intre pe profit în circa şase luni“, spune Bărăgan. Este unul din puţinele start-up-uri care ajung în această fază, majoritatea stingându-se înainte de a ajunge să primească o finanţare de tip „seed“.

Câte afaceri online se înfiinţează în ţara noastră? Anul acesta, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, au fost înmatriculate 238 de firme care au ca obiect principal de activate „Comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet“, faţă de 301 în 2009. Practic, o scădere cu 20%. Cifra este doar parţial relevantă, pentru că doar o parte din businessurile lansate pe internet au ca obiect de activitate comerţul, însă este singura cifră oficială existentă. „Estimez că sunt în jur de 300-400 de noi afaceri online înfiinţate într-un an, dintre care însă doar în jur de 100 ajung la al treilea an de funcţionare“, completează Marius Ghenea. El spune că circa o treime dintre afacerile nou-înfiinţate îşi opresc evoluţia în primul an, fie din lipsă de clienţi, fie din lipsă de capital, şi un număr similar în al doilea an de existenţă. „Cele care trec de al treilea an nu sunt deja un succes garantat, dar au mai puţine riscuri de a eşua ulterior“, mai spune Ghenea, adăugând că acest procent nu este foarte diferit de rata de succes a iniţiativelor antreprenoriale în general. La urma urmei, riscurile unui business sunt, în mare, aceleaşi.

O afacere cât alte zece

„Este mai puţin important domeniul de activitate al noii afaceri, mult mai important este să acopere o nevoie reală din piaţă“, spune consultantul Dragoş Rouă. În funcţie de finanţările pe care o firmă reuşeşte să le atragă, el spune că numai un start-up din 30-40 ajunge să se susţină singur. „Apoi se face o triere în rândul lor, foarte puţine ajungând să atragă finanţări de până la o jumătate de milion de euro, de la business angels, iar la finanţări de tip „venture capital“, de pe este un milion de euro, eu ştiu că a ajuns unul singur, poate două“. Şi nici de aici înainte lucrurile nu merg foarte bine, pentru că nu toate investiţiile fondurilor se dovedesc a fi rentabile. „Statistic vorbind, rata de succes este de unu la zece“, spune Bogdan Iordache, managing partner la Wembrio. „Asta înseamnă că din zece companii în care fondurile investesc, una singură le asigură costurile pentru celelalte zece investiţii, jumătate mor şi jumătate sunt la break-even, adică la vânzare fondul reuşeşte să-şi recupereze investiţia“, conchide Iordache.

Rata de succes din estul Europei este ceva mai bună pentru proiectele care chiar reuşesc să demareze pentru că, pentru a obţine finanţare, trec prin mult mai multe filtre decât cele din Occident.
Bogdan Iordache, managing partner, Wembrio

400 este numărul aproximativ al afacerlor online iniţiate anual în România. Dintre acestea, Marius Ghenea estimează că numai 100 ajung în al treilea an
sursa ;http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one