Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Bilanţ şi alegeri la CSM

Bilanţ şi alegeri la CSM
Silvana Pătrăşcanu
Luni, 11 Ianuarie 2010

Preşedintele Traian Băsescu participă, în această dimineaţă, la şedinţa de bilanţ a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), unde urmează să fie aleasă şi noua conducere. La şedinţa CSM, sunt prezenţi membrii Consiliului, procurorul general al României, Codruţa Kovesi, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu.


În deschiderea şedinţei CSM, Băsescu a anunţat că participă doar la prezentarea raportului de activitate al instituţiei, nu şi la alegerea noii conduceri a Consiliului.

Consiliul Superior al Magistraturii va alege noua conducere, deoarece mandatele preşedintelui CSM, judecătorul Virgil Andreieş, şi al vicepreşedintelui, procurorul Bogdan Licu, expiră mâine.

Potrivit Constituţiei, preşedintele şi vicepreşedintele CSM, aleşi dintre membrii Consiliului, deţin un mandat timp de un an. "Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţi", prevede articolul 133 din legea fundamentală.

Spre deosebire de anii anteriori, când numele candidaţilor pentru conducerea CSM erau previzibile, de data aceasta nimeni nu bănuieşte care este numele viitorului preşedinte. Anul acesta, nu este exclusă, în premieră, posibilitatea ca un procuror să candideze pentru şefia CSM. Pe de altă parte, cele mai multe din mandatele membrilor CSM expiră în cursul acestui an.

La finalul prezentării raportului de activitate al CSM, preşedintele Traian Băsescu a criticat absenţa din raport a referirilor la greva magistraţilor. "Dacă nu sunt comentarii despre grevă, este de presupus că nu vor mai fi greve", a spus Băsescu.

Mona Pivniceru: Băsescu vrea să subordoneze puterea judecătorească

Mona Pivniceru, preşedinta Asociaţiei Magistraţilor din România şi judecător la Curtea Supremă de Justiţie a afirmat că raportul de bilanţ al CSM se adresează magistraţilor, iar prezenţa preşedintelui poate fi interpretată ca o încercare de a subordona puterea judecătorească.

"CSM este un exemplu pentru Justiţia din România. O justiţie după placul preşedintelui, sau o justiţie reală. Eu nu am nimic împotrivă ca preşedintele să asculte raportul CSM. Dar nu este el destinatarul raportului CSM. Unii colegi văd prezenţa preşedintelui ca o tentativă de subordonare a justiţiei", a concluzionat preşedintele Asociaţiei Magistraţilor.

Kovesi: CSM nu trebuie să se ascundă după imperfecţiunile legislative

Procurorul general al României,Codruţa Kovesi, a afirmat la bilanţul CSM că ar fi necesară o analiză pentru a ceea ce a însemnat pentru sistemul judiciar în ultimii şase ani acest Consiliu Superior al Magistraturii, care ar permite de a se învăţa din greşeli şi poate sta la baza dezbaterilor cu privire la rolul şi eficienţa acestei instituţii.

Codruţa Kovesi a menţionat că a fost unul dintre cei care au criticat unele dintre decizii ale Consiliului Superior al Magistraturii, asumându-şi totodată partea de responsabilitate care îi revine, ca membru de drept, pentru neîmplinirile sale.

"Consiliul Superior al Magistraturii a avut de multe ori reacţia aşteptată de magistraţi în asemenea situaţii, şi trebuie să ne amintim de ocaziile în care magistraţii au fost citaţi pentru a fi audiaţi în Parlament sau când s-au formulat cereri intempestive de revocare a unor procurori din funcţiile de conducere pe care le deţineau. Un exemplu a fost poziţia Consiliului pe parcursul protestele magistraţilor, o premieră a anului 2009 pe care toţi ne-am fi dorit să o evităm", a spus procurorul general.

În opinia lui Kovesi, eşecuri ale Consiliului Superior al Magistraturii ar fi ţinut de funcţia acestuia de administrator de facto al sistemului judiciar.

Potrivit lui Kovesi, nu trebuie CSM să se ascundă doar după imperfecţiunile legislative şi trebuie recunoscut faptul că o mare parte din problemele sistemului şi-ar fi putut găsi răspuns în cadrul competenţelor existente.

Activitatea CSM


CSM a efectuat 3.192 de verificări şi aspecte semnalate în mass-media cu privire la conduita sau activitatea judecătorilor şi procurorilor - în 21 de cazuri verificările s-au dispus din oficiu de CSM.

Au fost verificate sesizări din oficiu cu privire la redactarea hotărârilor judecătoreşti cu depăşirea termenului prevăzut de lege, încălcarea dispoziţiilor care reglementează activitatea de repartizare aleatorie a cauzelor, modalitatea deficitară de înregistrare şi repartizare a actelor de sesizare, încălcări ale normelor de procedură.

CSM a analizat şi cereri formulate de judecători şi procurori privind apărarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale.

Din total, 211 dosare au fost înaintate comisiilor de disciplină pentru a se pronunţa, 122 dosare fiind înaintate Comisiei de disciplină pentru judecători, iar 89 fiind înregistrate la Comisia de disciplină pentru procurori.

Pensionările din magistratură vor bloca sistemul


Numărul total al judecătorilor şi procurorilor care au părăsit magistratura, în 2009, a fost de 646, ceea ce reprezintă zece la sută din numărul total al magistraţilor. În 2008, când au ieşit din sistem 309 magistraţi, numărul celor care au părăsit sistemul s-a dublat, iar faţă de 2007, când au ieşit 150 de magistraţi, creşterea a fost de peste 400 la sută.

"A fost un moment critic care risca să blocheze sistemul judiciar. Consiliul a anticipat acest fenomen şi a reuşit să îl contracareze prin următoarele măsuri: creşterea numărului de magistraţi recrutaţi în sistemul judiciar la 485 în anul de referinţă faţă de 366 în 2008 şi 319 în 2007", se arată în raportul CSM privind activitatea pe anul trecut.

CSM susţine că această creştere s-a făcut fără coborârea standardelor de calitate
în ceea ce priveşte recrutările.


Structura CSM

Membrii aleşi ai CSM sunt:

•Lidia Bărbulescu - vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinte interimar al ICCJ,

•Anton Pandrea - preşedintele Secţiei penale a instanţei supreme
•Gheorghe Buta - preşedintele Secţiei comerciale
a ICCJ
•Virgil Andreieş - preşedintele Curţii de Apel Cluj
•Dan Lupaşcu - preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, membru cu activitate permanentă la Consiliu
•Florica Bejinaru - Tribunalul Mehedinţi
•Gheorghe Groza - Curtea de Apel Oradea (care a preluat funcţia după pensionarea Angelei Hărăstăşeanu)
•Ana Lăbuş - Tribunalul Iaşi, membru cu activitate permanentă la Consiliu
•Alexandrina Rădulescu - Judecătoria Cluj Napoca, membru cu activitate permanentă
•Costel Drăguţ - preşedintele Curţii de Apel Craiova (care a preluat funcţia după pensionarea judecătorului Iulian Gâlcă), precum şi procurorii

•Dan Chiujdea - şeful Parchetului Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, membru cu activitate permanentă
•Graţiana Isac - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului instanţei supreme
•Liviu Dăscălescu - procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti şi membru cu activitate permanentă
•Cristian Deliorga - Parchetul Tribunalului Constanţa

•Bogdan Licu - Parchetul Tribunalului Capitalei.

Aceştia au fost aleşi în decembrie 2004, pentru un mandat de şase ani.

Membrii de drept sunt preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei (ICCJ) - funcţie vacantă după pensionarea lui Nicolae Popa, procurorul general al României - Codruţa Kovesi şi ministrul Justiţiei - Cătălin Predoiu.

Societatea
civilă


Pe de altă parte, societatea civilă este reprezentantă în CSM de Irina Zlătescu, directorul Institutului Român pentru Drepturile Omului, şi de Elena Tănăsescu, profesor universitar în cadrul Facultăţii de Drept din Bucureşti.

Anul 2009 a fost cel mai tensionat pentru justiţie, înregistrându-se două conflicte juridice de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi celelalte puteri ale statului, greve ale personalului auxiliar din sistem, dar şi una a magistraţilor, care a ţinut trei săptămâni, deşi nu avea bază legală.

În 2010, dincolo de încercarea de ridicare a monitorizării Comisiei Europene impusă justiţiei, CSM are misiunea principală de a organiza alegerile noilor membri ai Consiliului, întrucât mandatele actualilor expiră în luna decembrie.



sursa :http://www.evz.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one