Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Inflaţia creşte la 7,9%, dar impactul majorării TVA asupra scăderii economiei va fi limitat

5 iulie 2010


Autor: Ciprian Botea


Fondul Monetar Internaţional (FMI) îşi menţine pentru moment prognoza de scădere economică la -0,5% în acest an şi se aşteaptă ca reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi creşterea TVA pe fondul încercărilor de a reduce deficitul bugetului public să nu aibă un impact semnificativ asupra evoluţiei Produsului Intern Brut (PIB).

"Nu anticipăm că vor fi efecte negative suplimentare asupra PIB din creşterea TVA comparativ cu cele din măsurile de tăiere a cheltuielilor anunţate anterior. Pensionarii vor avea mai mulţi bani de cheltuit, ceea ce va stimula economia, dar ceilalţi oameni vor plăti TVA mai mare, deci vor avea mai puţini bani de cheltuit. Astfel, cele două efecte se vor anihila reciproc", a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii de evaluare a FMI, citat de Mediafax.

În schimb, instituţia financiară şi-a revizuit în creştere ţinta de inflaţie pentru 2010 până la 7,9%, faţă de un nivel de 3,5% stabilit iniţial în acordul încheiat cu România. Noua ţintă de inflaţie a fost aprobată de Consiliul Director al FMI în şedinţa de vineri când s-a decis şi eliberarea celei de-a cincea tranşe în valoare de echivalentul a 913 milioane de euro din împrumutul contractat de România în primăvara anului trecut. Banii urmează să intre săptămâna aceasta în contul BNR.

"În ciuda unei scăderi economice semnificative, autorităţile române au făcut paşi importanţi spre refacerea stabilităţii macroeconomice. Echilibrul între tăierile de cheltuieli şi creşterea taxelor va ajuta la reducerea impactului social al procesului de ajustare fiscală", a spus John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI după şedinţa de vineri.

Oficialii FMI au prezentat Guvernului încă din mai un plan de reducere a deficitului bugetar care presupunea un mix între creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli. Creşterea veniturilor prin majorarea TVA va avea un impact asupra deficitului bugetar de 1% din PIB, în timp ce reducerea cheltuielilor va avea un impact de 1,3% din PIB, potrivit lui Franks.

În ciuda optimismului afişat în legătură cu evoluţia reformei fiscale, oficialii Fondului sunt în continuare îngrijoraţi în legătură cu capacitatea Executivului de a implementa măsurile de austeritate.

"În mod evident, membrii Consiliului Director al FMI sunt îngrijoraţi cu privire la continuarea efortului Guvernului de a implementa politicile. Nu este doar o chestiune de aprobare a măsurilor, trebuie să şi respecţi angajamentele, să ţii cheltuielile sub control şi să asiguri continuarea colectării veniturilor la buget pentru a atinge un rezultat pozitiv", a mai spus Franks, citat de Mediafax.

Reprezentantul FMI a ţinut totuşi să precizeze că oficialii instituţiei au fost plăcut impresionaţi de rapiditatea cu care Guvernul a găsit o alternativă la reducerea pensiilor. Executivul a anunţat majorarea TVA la 24% pe 27 iunie după ce Curtea Constituţională a respins măsura reducerii cu 15% a pensiilor.

România a primit până acum 10,2 miliarde de euro din împrumutul de la FMI, 2,5 miliarde de euro din creditul de la Comisia Europeană şi 300 de milioane de euro din cel de la Banca Mondială. Pachetul financiar negociat anul trecut de Executiv are o valoare de aproape 20 de miliarde de euro, din care 12,9 miliarde de euro de la FMI.

Din banii atraşi până acum de România de la FMI, circa 2,2 miliarde de euro s-au utilizat pentru acoperirea deficitului bugetar, restul intrând în rezerva valutară a BNR, care îi poate utiliza pentru asigurarea stabilităţii cursului. Potrivit acordului, următoarele tranşe vor ajunge exclusiv la banca centrală, care se va ocupa şi de rambursarea banilor începând din primăvara lui 2011.

Franks spune că discuţiile dintre FMI şi România privind un nou acord ar putea începe în lunile următoare, dar mai întâi trebuie ca Executivul de la Bucureşti să dea un semnal clar în acest sens. El a menţionat că încă nu a existat nicio discuţie despre tipul de acord care ar putea fi încheiat anul viitor cu România, însă a precizat că cele mai probabile forme de aranjament vor fi de tipul precautionary sau stand-by.

"Dacă autorităţile române aleg să încheie un nou acord, va exista un nou set de măsuri de reformă structurală, care vor fi implementate ca parte a acelui program, dar nu vor fi incluse în acest program pentru că în actualul acord agenda este deja plină", a spus Franks.

El a adăugat că viziunea FMI este ca într-un eventual nou acord să fie incluse anumite reforme structurale adiţionale care sunt necesare pentru a îmbunătăţi investiţiile în sectorul public şi funcţionarea pieţei muncii.


Cursul euro scade. Investitorii pariază acum pe aprecierea leului


Autor: Liviu Chiru


Leul a recuperat teren vizibil în faţa euro vinerea trecută, beneficiind de sentimentul mai bun al investitorilor străini care s-au poziţionat în aşteptarea deciziei FMI.

BNR a calculat un curs de 4,3048 lei pentru un euro, cu 4,89 bani sau 1,1% sub nivelul precedent şi cel mai mic din 25 iunie, când Curtea Constituţională a decis că pensiile nu pot fi tăiate cu 15%, punând astfel Guvernul în situaţia de a căuta alte măsuri pentru echilibrarea finanţelor publice.

"Euro a fost cotat la 4,3240 lei la deschiderea pieţei, iar după ce a testat nivelul de 4,33 lei, a coborât spre 4,30 lei", a comentat un dealer.

De data aceasta BNR nu a mai intervenit sensibil pe piaţă, aşa cum făcea în 2009, permiţând o fluctuaţie rapidă a cursului, care i-a nedumerit pe mulţi dintre jucători.

Odată cu calmarea presiunilor de depreciere a leului a dispărut şi cererea de valută din partea clienţilor de retail, care reacţionaseră emoţional în primele zile ale săptămânii.

Majoritatea jucătorilor se poziţionaseră în aşteptarea unei decizii favorabile a boardului FMI. Banii trebuie să ajungă în contul BNR la 48 de ore de la momentul la care decizia a fost luată.

Unii dealeri consideră că leul s-ar putea întoarce acum spre pragul de 4,2 lei, de unde a început să se deprecieze la sfârşitul lunii iunie. Spre exemplu, analiştii grupului francez Société Générale, acţionarul majoritar al BRD, au dat chiar de la începutul săptămânii trecute o recomandare de cumpărare pe leu, considerând că nivelurile de atunci erau o bună ocazie de a deschide o poziţie, cu o ţintă de curs de 4,2 lei pentru un euro.

Pe de altă parte, majoritatea analiştilor locali sunt acum în curs de a-şi revizui prognozele de curs, iar unii s-au grăbit chiar să anunţe că leul se va stabiliza pe un palier mai slab, deoarece decizia Guvernului de a majora TVA va lovi revenirea economiei, care oricum era firavă.

Contracţia economică, estimată acum la 2%, va aduce dificultăţi suplimentare în realizarea veniturilor bugetare planificate, majorând astfel riscurile privind depăşirea deficitului bugetar. Spre exemplu, analiştii ING văd acum euro stabilizându-se pe palierul de 4,3 lei până în primăvara viitoare.
sursa ;http://www.zf.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one