Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Guvernatorul Isărescu lansează cele mai dure mesaje de până acum: Dacă nu facem reformă, rămânem fără finanţare

22 iulie 2010

de LUCIAN DAVIDESCU 614 VIZUALIZARI | COMENTARII 0
Şeful băncii centrale acuză că reforma bugetară a întârziat din motive politice.
Finanţarea deficitelor structurale ale României întâmpină dificultăţi din ce în ce mai evidente, tendinţele acestor dezechilibre ridică îngrijorări şi se conturează conflicte sociale, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

El a arătat că în prezent bugetele sunt „în suferinţă", nu numai în România, şi se conturează conflicte sociale. "În România vedem aceeaşi situaţie. Nu facem deloc excepţie, chiar dacă unele dintre cifre, cum sunt cele legate de datoria suverană, nu sunt deloc dramatice prin mărimea lor (...), şi aceste cifre, inclusiv datoria suverană, ridică îngrijorări în ceea ce priveşte tendinţa", a spus guvernatorul băncii centrale, citat de Mediafax.

„Banii nu pică din cer"

El a arătat că apar dificultăţi din ce în ce mai evidente legate de finanţarea acestor deficite, dând ca exemplu creşterea dobânzilor. „Şi toate acestea pot să fie preludiul unui cerc vicios, care se manifestă prin neîncrederea şi reţinerea pieţelor de a finanţa anumite costuri şi, în ultimă instanţă, poate să apară şi evitarea finanţării", a mai spus Isărescu. „Adevărul financiar poate fi cinic, nemilos, dar apare şi tendinţa cealaltă, de a se vorbi ca imperativ despre nevoile sociale şi să nu se vorbească despre aspectul financiar. E foarte periculos acest aspect. Banii nu pică din cer. Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii. (...) Bogăţia nu se face prin decrete. De 200 de ani cităm din cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi, probabil, nici acum nu o înţelegem. Bogăţia se face prin muncă, printr-un efort major al colectivităţii umane", a spus Isărescu.

„Constrângerile bugetare tari ajută economia"

Guvernatorul a mai spus că România va ieşi din recesiune doar prin aplicarea unor constrângeri bugetare tari, arătând că absenţa acestora duce la relaxare şi la o în clinaţie spre protecţia socială. „Mi-aduc aminte că în anii '90-'91 constrângerile bugetare tari erau un termen central în ceea ce priveşte programele de redresare economică. Pare paradoxal, constrângerile bugetare tari, acelea ajută economia", a spus Isărescu. Guvernatorul BNR a explicat că în funcţie de politica bu getară adoptată se poate stimula munca, rigoarea în cheltuirea banului, şi nu numai public, dar şi privat, eficienţa, productivitatea. „Dacă avem constrângeri bugetare slabe, descurajăm în continuare munca, nu avem cum să ieşim, nu se iese aşa din recesiune, iar creşterea economică nu este un dat în jurul căruia se învârt toate celelalte, ci este un rezultat", a mai spus Isărescu. El a mai spus că era normal să apară probleme la buget o dată cu trecerea de la creştere la scădere economică, dar că România nu a făcut corecţia necesară „din considerente politice".

„Fiscalitatea şi birocraţia sunt enorme"

Firmele nu se plâng degeaba de nivelul exagerat al impozitării, întrucât fiscalitatea, pa ra fi s ca litatea şi birocraţia sunt enorme, munca fiind astfel descurajată, apreciază guvernatorul Mugur Isărescu. „Nu bâzâie firmele, nu vorbesc aiurea, sunt exact pe subiect. Toate firmele se plâng de nivelul exagerat al impozitării. Fiscalitatea, parafiscalitatea, birocraţia sunt enorme. La fel şi descurajarea muncii", a spus Isărescu. El a arătat că există tentaţia unei impozitări suplimentare a muncii.

„Cota progresivă este exclusă"

Introducerea unei cote progresive de impozitare este „exclusă din start", într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să îi sprijine pe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale, consideră economistul-şef al BNR, Valentin Lazea. Aşa se face că România ocupă locul doi în Europa, după Letonia, din punct de vedere al inegalităţii distribuţiei veniturilor. "Primul pas spre rezolvarea problemei este înţelegerea faptului că nu există prânz gratuit. Întotdeauna cineva trebuie să plătească atunci când se fac excese financiare. De regulă, oamenii încearcă pe toate căile posibile să facă pe altcinevca să plătească pentru consumul lor în exces faţă de posibilităţi", a spus Lazea. El a arătat că populismul nu are culoare politică şi presupune că întotdeauna vina aparţine altora - străini, rromi, bancheri, evrei etc. „Liderii populişti promit rezolvări uşoare, fără costuri pentru populaţie, care întotdeauna se dovedesc iluzorii", a adăugat oficialul BNR.

„Fără FMI intram în faliment"

Economia României nu poate creşte fără capital extern şi ar fi intrat în faliment în lipsa împrumutului de la FMI, a declarat Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. „Din nefericire, România nu e în stare să producă destule economii în interior pentru a asigura o creştere în jurul potenţialului. Fără capitalurile din exterior, România ar creşte semnificativ sub potenţial", a spus Croitoru. El a menţionat că soluţia ar fi realizarea de reforme, dar în ultimii 20 de ani birocraţia s-a opus acestor reforme. Amânarea reformelor a condus la recesiune sau încetinirea creşterii economice, a adăugat Croitoru, adăugând că în decursul ultimilor 20 de ani România a încheiat mai multe acorduri, care aveau rolul de a atrage credibilitatea necesară, însă acestea au fost întrerupte în numele „comandamentelor sociale" din momentul în care reformele care trebuia aplicate deveneau dureroase.
sursa :http://www.romanialibera.ro/


Isărescu: Firmele nu se plâng degeaba de fiscalitate, este enormă


Autori: Liviu Chiru Claudia Medrega

Vezi galeria foto
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Nimeni nu doreşte să taie cheltuieli (publice, n. red.), iar situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvă problema - cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmele şi nu sunt pe lângă subiect. Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea, birocraţia e enormă
Majorarea impozitelor şi a contribuţiilor sociale va adânci deficitele, nu le va rezolva.


Soluţia majorării impozitelor şi contribuţiilor pentru creşterea veniturilor bugetare, în condiţiile în care firmele şi populaţia sunt deja foarte împovărate, nu este viabilă şi nu va permite corectarea deficitului statului, a avertizat ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

Într-un discurs mai dur decât obişnuise publicul, Isărescu a criticat deschis clasa politică că a întârziat prea mult cu tăierea cheltuielilor statului după începutul căderii economice din toamna lui 2008 şi în continuare preferă să încerce să facă ajustări prin creşterea veniturilor, adică prin impozite mai mari.

"Nimeni nu doreşte să taie cheltuieli (publice, n. red.), iar situaţia nu se poate rezolva decât prin conflicte. Cum se rezolvă problema - cu o sarcină fiscală la nivelul firmelor? Bâzâie firmele şi nu sunt pe lângă subiect. Toate se plâng de nivelul exagerat al impozitării, fiscalitatea, birocraţia e enormă", a spus Isărescu la seminarul "România 2010: Constrângerile economico-financiare şi imperativele sociale", organizat de BNR în colaborare cu revista "Săptămâna Financiară" şi ziarul "Financiarul".

El a subliniat discrepanţa dintre povara fiscală foarte mare în cazul firmelor - pentru 100 de lei venit, impozitele şi contribuţiile totale se ridică la 80 de lei - şi nivelul foarte scăzut al veniturilor colectate la buget, de puţin peste 30% din Produsul Intern Brut.

"Căutăm soluţii probabil unde nu trebuie să le găsim. Impozitarea muncii în continuare, mărirea contribuţiilor sociale, cred că ar mări deficitul. Nu ar avea efectul să aducă mai multe venituri la buget, ci să le micşoreze", spune Isărescu. Guvernul a încercat să impună o reducere a salariilor în domeniul public cu 25% pentru anul acesta şi a pensiilor cu 15%, pentru a reduce cheltuielile. Curtea Constituţională a respins însă măsura de reducere a pensiilor, justificând că acestea reprezintă un drept câştigat de contribuabil.

Ca măsură alternativă, Executivul a majorat TVA de la 19% la 24% de la 1 iulie, iar mai recent au apărut discuţii despre revenirea la un sistem de impozitare progresivă a veniturilor. Cu toate măsurile de ajustare, deficitul bugetar proiectat pentru anul acesta ajunge la 6,8% din PIB, aproape de vârful istoric de anul trecut, de 7,4%.

Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului, a admis ieri deschis că împrumutul de 20 de miliarde de euro, contractat în primăvara trecută de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional a avut tocmai scopul de a permite statului să evite colapsul, în condiţiile în care Executivul nu a reuşit să ajusteze cheltuielile suficient de repede la noile condiţii economice, aşa cum a făcut mediul privat.

Deşi BNR îşi păstrează formal estimarea că economia se va contracta cu numai 0,5% anul acesta, niciunul din oficialii din Strada Doamnei nu mai are curajul să vorbească despre reluarea creşterii economice, ci insistă pe reducerea cheltuielilor statului, care înseamnă însă presiune în continuare pe consum.

"Personal mi se pare totuşi evident că pentru o ţară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşterii economice, oricât timp", a spus Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, răspunzând la o întrebare privind câţi ani de recesiune ar putea să aibă în faţă România, dacă statul nu poate veni cu soluţii pentru susţinerea creşterii economice.

Avem probleme cu banii

Ministerul Finanţelor ar putea ajunge în situaţia să nu mai găsească bani pe piaţă dacă nu îşi administrează bine resursele, avertizează guvernatorul. BNR nu este dispusă să susţină statul pentru a se împrumuta oricât de mult, a subliniat ieri Isărescu, arătând că banii "buni" nici nu pică din cer şi nici nu vin din tiparniţă, ci trebuie obţinuţi prin muncă. "Problema finanţării deficitului bugetar nu este de nediscutat, cu atât mai mult cu cât în societatea românească apare cam aşa: noi facem legi bune şi cineva asigură banii. Cum vine asta? Cei care fac legi bune şi apar la televizor să vină să facă şi rost de bani."

Este pentru prima dată când Isărescu vorbeşte deschis despre problema finanţării deficitului bugetar. În primăvara anului trecut, când leul era sub o presiune puternică de depreciere, iar dobânzile erau foarte mari, BNR a facilitat finanţarea deficitului bugetar, refinanţând anumite bănci prin operaţiuni bilaterale, astfel încât acestea să poată cumpăra titluri de stat la dobânzi rezonabile. Acum guvernatorul semnalează însă că asemenea aranjamente nu mai sunt agreate.

"Am auzit de atâtea ori în ultimele şase luni această frază nefericită: «Sunt bani». Să ne spună unde sunt, poate este o comoară undeva şi noi nu ştim."

Pe de altă parte, guvernatorul a găzduit la începutul săptămânii o întâlnire cu şefii marilor bănci locale şi oficialii Ministerului Finanţelor, în cadrul căreia a fost discutată o emisiune de obligaţiuni în euro la Bucureşti, prin care Trezoreria vrea să atragă 400 de milioane de euro.

Banii de la FMI au salvat statul, în locul tăierii cheltuielilor

Sectorul privat s-a ajustat imediat după începerea crizei, însă statul nu a reuşit să îşi diminueze cheltuielile, ceea ce a făcut necesară apelarea la împrumutul de la FMI şi Uniunea Europeană, a declarat Lucian Croitoru (foto), consilier al guvernatorul BNR. "Sectorul privat a făcut reducerile necesare imediat după criză, dar statul nu a putut şi a fost nevoie de FMI, ca să facă ce? A fost nevoie de FMI ca să salveze statul român, să spunem adevărul. Altfel, am fi intrat în faliment. Dar l-a ajutat cu condiţia să se facă reforme majore, cu preţul de a face ajustările acolo unde e necesar. S-a cumpărat stabilitatea mediului economic." Iniţial împrumutul de la FMI a fost prezentat ca o "centură de siguranţă", însă foarte rapid Guvernul a cerut ca, în mod excepţional, o parte din banii de la FMI să meargă direct la Trezorerie pentru a permite plata cheltuielilor curente, în loc să meargă în rezerva BNR, aşa cum se procedează în mod uzual. Croitoru consideră că statul a fost prea mare faţă de nevoile economiei inclusiv în perioada 2005-2008, însă în acea perioadă intrările mari de capitaluri private au mascat această realitate. Sectorul privat a fost cel care a creat deficitul extern şi îndatorarea mare externă în anii de boom, dar statul nu a putut să se ajuteze suficient de rapid după începutul crizei. Croitoru a precizat că economia României nu poate creşte fără capital extern, susţinând că amânarea reformelor a condus de multe ori la recesiune sau încetinirea creşterii economice. "Din nefericire, România nu e în stare să producă suficiente economii în interior pentru a asigura o creştere în jurul potenţialului. România are nevoie de capitaluri externe. Fără aceste capitaluri, România ar creşte la rate semnificativ sub potenţial."

Stabilitatea financiară, mai importantă decât creşterea economică

Reluarea creşterii economice cade în subsidiar faţă de asigurarea unei stabilităţi financiare care presupune ajustarea deficitului statului, pârghiile mari fiind în mâinile politicii fiscale, afirmă Valentin Lazea (foto), economistul-şef al BNR. "Personal mi se pare totuşi că e evident că pentru o ţară ca România stabilitatea financiară trebuie să vină înaintea creşterii economice, oricât timp." În opinia economistului-şef al BNR rolul băncii centrale în reluarea creşterii economice nu poate fi semnificativ, politica fiscală fiind locul unde există pârghiile importante acum şi în viitorul apropiat. "Într-o asemenea situaţie, pârghiile cele mari sunt în mâinile politicii fiscale, inclusiv nivelul dobânzii, tot de fiscal depinde, pentru că cu cât se face mai repede revenirea la o stare fiscală de normalitate, cu atât dobânzile pot să vină în jos." Lazea a explicat că sistemul de solidaritate socială nu funcţionează în România, iar introducerea unei cote progresive de impozitare este "exclusă din start", într-un mediu în care oamenii bogaţi nu sunt dispuşi să îi sprijine pe ceilalţi, care stau şi aşteaptă serviciile sociale. "Nu o să fac o recomandare pentru introducerea unei cote progresive, pentru că în acest mediu este exclusă din start." Soluţia dezechilibrului bugetar ar fi, în aceste condiţii, ca fiecare să îşi asume responsabilitatea pentru viitorul său şi nu recurgerea la populism, apelarea la împrumuturi externe sau recursul la solidaritatea internă. Potrivit lui Lazea, problema deficitului structural al sistemului de asigurări sociale poate fi rezolvată doar prin modificarea comportamentului fiecărui cetăţean, care trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru viitorul său, respectiv să contribuie şi la sisteme private de pensii sau sănătate.

sursa:http://www.zf.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one