Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Harta energetică a Europei în 2010 / România, între Nabucco şi South Stream

Harta energetică a Europei în 2010 / România, între Nabucco şi South Stream Ionel Dancu 3010 afişăriJoi 7 ian 2010 Traseul gazoductelor South Stream (verde) şi Nabucco (roşu) Continuarea gazoductului Nabucco va fi în 2010 principala epopee energetică în sudul Europei. În Nord, ruşii vor face presiuni pentru construirea gazoductului Nord Stream, care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică. Lupta pentru energie va continua în 2010 pe acelaşi tipar: Europa se luptă să scape de dependenţa de gazele ruseşti, în timp ce mastodontul Gazprom nu are bani să ducă la îndeplinire proiectele South Stream şi Nord Stream, aşa că are nevoie de bani de la Uniunea Europeană. Compromisuri de ambele părţi. TAGURI gazromaniasouthstreanabuccobluestream Proiectul energetic Nabucco este menit să reducă dependenţa Europei de gazele ruseşti şi afectează în mod direct România, pe teritoriul căreia se vor desfăşura 460 km din lungimea totală a conductei. După căderea regimului sovietic în 1991, ţările limitrofe Mării Caspice, aflate în fostul bloc URSS, în special Kazahstan, Azerbaidjan şi Turkmenistan, au vrut să-şi comercializeze resursele naturale fără dependenţa de magistralele ruseşti. La fel, şi consumatorii din Vest au fost şi sunt interesaţi de o sursă de aprovizionare suplimentară, independentă de ruşi. Astfel s-a născut ideea unei conducte noi, care ar trece prin Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, eventual Germania de Sud. De ce un proiect care ocoleşte Rusia şi Ucraina va spori securitatea energetică a ţărilor UE? Rusia deţine în prezent, prin concernul de stat Gazprom (cel mai mare furnizor mondial de gaze), monopolul asupra furnizării hidrocarburilor în special către către Europa de Est si Sud, dar şi restul ţărilor europene se aprovizionează în bună măsură cu gaze ruseşti. Astfel, Gazprom a fost acuzată că se comportă ca orice monopol: vinde gaze cui vrea, cât vrea, la ce preţ doreşte. Miza pentru România În programul de guvernare 2009-2012, la capitolul 25, de Politică externă, punctul 7, secţiunea "Securitate energetică", este prevăzută "Trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP şi terminalul LNG de la Constanţa". Dar ce câştigă exact România din proiectul Nabucco? Ce avantaje vor reveni românilor din faptul că ţara noastră va fi tranzitată de conduct pe ruta Bechet - Petroşani - Arad (continuată cu Szeged - Ungaria)? Din luările de poziţie ale oficialilor români din actuala şi precedenta guvernare, principalele avantaje care revin Guvernului de la Bucureşti vor fi următoarele: • "Crearea unor noi posibilităţi de negociere a preţurilor de import al gazelor" • "Posibilitatea obţinerii unor preţuri competitive la importuri, ceea ce generează preţuri mai mici pentru consumatorul final" • "Stimularea competiţiei pe piaţa internă de gaze" • "Stimularea industriilor conexe care vor contribui la realizarea proiectului, prin implicarea companiilor româneşti furnizoare de produse şi servicii" • "Crearea de noi locuri de muncă" • "Siguranţă în alimentarea cu gaze naturale pe termen lung" "Nabucco este un element important pentru securitatea energetică a României " (fostul şef al direcţiei de analiză şi planificare politică din MAE, Ştefan Tica) "Dependenţa energetică creează dificultăţi în luarea deciziilor politice şi militare" (ex-consilierul de stat din Administraţia prezidenţială, Constantin Degeratu). Ameninţările la adresa Nabucco Cele mai optimiste scenarii spun că primele gaze vor fi transportate prin conductele Nabucco în 2014. Dar proiectul energetic întâmpină obstacole: - sursa finanţării: Până acum doar una dintre cele cinci companii energetice participante a anunţat că dispune de banii pe care trebuie să îi investească în proiect. - Iranul, care este dispus să furnizeze gaz conductelor, nu este acceptabil din punct de vedere diplomatic - infrastructura irakiană este departe de a fi adecvată Proiectele alternative În 2006, Rusia a propus proiectul South Stream, ca alternativă la Nabucco. Practic, ruşii vor să contruiască o secţiune în continuarea Blue Stream (conductă pe sub Marea Neagră, care transportă, din 2003, gaz din Rusia în Turcia), până în Turcia. Conducta ar urma să treacă apoi prin Bulgaria, Serbia, Croaţia şi vestul Ungariei. O altă rută pentru South Stream este până în Italia, prin Slovenia. Rusia a incercat sa atraga în South Stream inclusiv o parte dintre partenerii Nabucco. Proiectul rusesc a raliat până în prezent Bulgaria, Serbia, Ungaria, Italia şi Grecia. Proiectul Nord Stream prevede constructia unui gazoduct pe sub Marea Baltică, pentru livrarea directă a gazelor ruseşti către Germania. Conducta Nord Stream, care va transporta gaze din Siberia spre Europa, ocolind statele est-europene, va fi construită de către grupul rus Gazprom, companiile germane E.On, BASF şi operatorul olandez Gasunie, la un cost estimat la 12 miliarde de dolari. Prin North Stream pot trece circa 58 de miliarde de metri cubi şi prin South Stream circa 30 de miliarde de metri cubi anual. O altă propunere în acest domeniu, White Stream , a venit din partea Ucrainei, care doreşte conectarea reţelei georgiene de distribuţie a gazului natural de cea a Kievului. Nabucco pe scurt Gazoductul Nabucco, un proiect de zece miliarde dolari sprijinit de Uniunea Europeană şi SUA, vizează legarea zonei centrale a Asiei, bogată în gaze naturale, de Europa. Conceput ca o alternativă la gazul natural furnizat de Rusia, pentru diminuarea dependenţei Uniunii Europene faţă de Moscova, Nabucco ar oferi gaz din Azerbaidjan, Iran, Irak, Turkmenistan şi Kazahstan. Punctul de pornire al gazoductului Nabucco, cu o capacitate de 20-30 miliarde m.c. de gaze anual, a fost stabilit la Erzurum, în Turcia, punctual final al conductei fiind terminalul de la Baumgarten, din Austria. Gazodcutul va fi legat lângă Erzurum cu conducta Tabriz-Erzurum şi cu conducta Caucazului de Sud, realizându-se astfel legătura cu conducta de gaz Trans-Caspică. Conducta Iran-Turcia are 2,577 km şi merge din Tabriz (nord-vestul Iranului) până în Ankara (Turcia), iar conducta Caucazului de Sud, sau conducta Baku-Tbilisi-Erzurum(BTE) transportă hidrocarburi din Shah Deniz (Azerbaidjan) în Turcia. Gazoductul Nabucco va fi format din 200.000 de conducte. Nabucco are 2.000 km în Turcia, în Bulgaria - 400 km, în Romania - 460 km, în Ungaria - 390 km şi în Austria - 46 km. De unde numele Nabucco? Proiectul Nabucco, care s-a dorit a fi o alternativă la principalul furnizor de gaze al Europei, Rusia, a demarat la 11 octombrie 2002, la Viena, când România, Austria, Bulgaria, Ungaria şi Turcia au semnat un acord de cooperare pentru înfiinţarea unui consorţiu în vederea efectuării unui studiu de fezabilitate privind crearea unei rute de transport al gazelor naturale. La finalul reuniunii de la Viena, consorţiul de la acea vreme - OMV, MOL, Transgaz, Bulgargaz şi Botas - au mers la Opera de stat vieneză şi au urmărit spectacolul Nabucco, de Giuseppe Verdi. După spectacol, semnatarii acordului au mers în oraş să ia cina. Acolo, printre numeroasele aspecte ale proiectului, iniţiatorii au adus în discuţie faptul că proiectul trebuie să primească un nume. Toată lumea prezentă la masă a fost de acord ca viitorul gazoduct să se numească Nabucco. Gazoductul trebuia să fie realizat de o companie mixtă, format din societăţile de gaze din cele cinci state partenere: Botas (Turcia), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) şi Transgaz (România). Pentru acest proiect, contribuţia României ar fi de aproximativ 850 de milioane de euro, plătiţi în patru ani. Scopul proiectului, menţionat în Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European şi al Consiliului Uniunii Europene in 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale UE, prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat să pornească de la Marea Caspică, ocolind Rusia, şi care urma să transporte gaze naturale din Azerbaidjan şi alte state din Asia Centrală înspre ţările din vestul Europei. sursa :http://www.adevarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one