Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cum vrea Boc sa ne scoata din criza: cu inspectori fiscali ingaduitori, asfaltatori si tineri afaceristi

10-martie-2010

Doru Cireasa
Miercuri, 10 Martie 2010
» Dupa ce variantele 2009 ale programului anticriza au esuat lamentabil, economia scazand anul trecut cu 7%, iar somajul crescand la 8,3%, premierul Emil Boc a prezentat ieri coordonatele a ceea ce el a numit un nou program anticriza.

» Consilierul premierului, Dan Lazar, a anuntat luni seara, pe un ton misterios, ca la Palatul Victoria se concepe un nou pachet de masuri anticriza. Acesta va fi prezentat de Emil Boc Parlamentului. Primele informatii despre program arata ca este vorba despre un pachet de masuri minore, de


bun simt, care ar fi trebuit aplicate, de fapt, de mult timp, dar al caror impact asupra economiei va fi, in cel mai bun caz, modest. Printre masurile propuse se numara stoparea controalelor abuzive la firme si simplificarea publicarii actelor de functionare ale acestora.


Guvernul Boc spera ca simplificarea procedurilor aplicabile pentru infiintarea firmelor de catre tineri si scutirea acestora de la plata impozitelor pe profit si salarii pentru o perioada de trei ani sa genereze un aflux de tineri intreprinzatori. Singura propunere consistenta a noului program anticriza

prevede infiintarea unui fond destinat investitiilor, ce va fi alimentat de vanzarea de catre stat a participatiilor pe care le mai are in economie. "Fondul de investitii va avea mai multe surse, printre care si actiunile minoritare pe care statul le are la diverse societati si companii", a spus Emil Boc, potrivit Mediafax. La finele lui 2008 statul avea, prin intermediul Autoritatii de Valorificare a Activelor Bancare (AVAS), participatii la 923 de societati, valoarea participatiilor statului fiind de 7,1 miliarde lei, adica aproximativ 1,8 miliarde de euro. Presupunand ca statul va obtine acesti bani din vanzarea participatiilor sale, din acestia se vor putea construi vreo suta de kilometri din autostrada Transilvania si cam atat.
Bilant 2009
O privire retrospectiva asupra masurilor luate de Guvern anul trecut arata ca acestea nu au reusit deloc sau au reusit prea putin sa scoata economia din suferinta. "«Prima Casa» s-a adresat in special locuintelor vechi, nu dezvoltatorilor, «Primul Siloz» nici el nu a functionat si doar 400 de firme din 700.000 au apelat la amanarea acordata de Fisc la plata darilor", face rezumatul pe scurt Cristian Parvan, secretar general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri. Pachetul de stimuli de 13 miliarde euro anuntat in februarie 2009 de Guvernul Romaniei pentru contracararea efectelor crizei economice a fost "mai mult imaginar decat real", a sustinut Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) intr-un raport publicat vineri. "Putine proiecte au demarat, iar efectul asupra cresterii economice a fost neglijabil", au afirmat oficiali BERD.

Programul de autostrazi 2010: de la 100 la zero kilometri
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat luni, dupa intalnirea cu parlamentari PDL, ca din punct de vedere tehnic ministerul ar putea finaliza anul acesta 100 de kilometri de autostrada, dar din punct de vedere financiar, doar 30-40 de kilometri. "Din punct de vedere tehnic am putea face 100 de kilometri de autostrada. N-am putea sa terminam 150 kilometri oricati bani am avea, pentru ca nu avem lucrarile chiar atat de avansate.

Din punct de vedere financiar, probabil am putea sa terminam 30-40 de kilometri daca am concentra toti banii pe care ii avem pentru domeniul acesta numai acolo unde putem termina", le-a spus Berceanu parlamentarilor colegi de partid, potrivit Mediafax.Lucrurile insa sunt prea frumoase ca sa fie adevarate. Banii nu pot fi concentrati doar pe kilometrii cu sanse de terminare in 2010. "La cum e croit bugetul, avem pusi bani si pe lucrari care nu se termina, dar care trebuie sa avanseze, mai ales ca trebuie cofinantate din fonduri europene", a adaugat Berceanu. Numarul exact al kilometrilor definitivati in 2010 ramane, prin urmare, un mister.

Autostrazile, in constructie vesnica
La nivelul Ministerului Transporturilor exista atacati, in diferite stadii, aproape 300 de kilometri de autostrada. Sunt in lucru portiunile Bucuresti-Ploiesti, aproximativ 60 de kilometri din Cernavoda-Constanta si centura municipiului de la Marea Neagra (circa 60 km), centura Sibiu, Arad-Timisoara (50 km), Turda-Campia Turzii (10 km) si Suplacu de Barcau-Bors (aproximativ 60 de km). Cauza pentru care lucrarile nu sunt definitivate repede este lipsa de bani, sustine ministrul. "Un raspuns scurt: avem prea putini bani. (…) Avem 1,2% din PIB pentru intreg ministerul, iar alte tari dau aproape 5%.

Atat avem, atat putem sa facem", a spus el. Lipsa de bani invocata de Berceanu nu a impiedicat insa Compania de sosele si Autostrazi sa majoreze cu pana la suta la suta valoarea contractelor unor asfalta-tori renumiti pe centura Bucuresti. Peste o suta de milioane de euro se pierd anual la Transporturi din rotunjirea contractelor asfaltatorilor, pe studii de fezabilitate inutile, pretentii financiare suplimentare ale constructorilor, plati consistente catre avocati pentru exproprieri, pierderi ca urmare a acordarii contractelor catre firme care la licitatiile aferente nu solicita cel mai mic pret.

sursa http://www.romanialibera.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one