Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Zona euro se va confrunta cu probleme mai mari decât cele ale Greciei

Zona euro se va confrunta cu probleme mai mari decât cele ale Greciei
23-feb-2010

Otmar Issing, unul din fondatorii monedei euro, susţine în mod corect că principiul care a stat la baza monedei unice a fost o uniune monetară nu una politică. Statele participante au creat o bancă centrală comună, însă au refuzat să cedeze dreptul de a-şi impozita cetăţenii unei autorităţi comune.
Euro a fost o construcţie unică şi neobişnuită a cărei viabilitate este acum testată, însă felul în care a fost creată moneda unică este în mod evident deficitar, susţine omul de afaceri si filantropul George Soros, în paginile cotidianului britanic Financial Times (FT).
O monedă în toată puterea cuvântului are nevoie atât de o bancă centrală, cât şi de un minister de finanţe. Ministerul de finanţe nu trebuie folosit pentru a-i impozita pe cetăţeni, ci trebuie să se dovedească disponibil în timp de criză.
Atunci când sistemul financiar este în pericol de a se prăbuşi, banca centrală poate oferi lichidităţile, însă doar un minister poate rezolva proba insolvenţei. Uniunea Europeană a fost creată punând căruţa înaintea calului, prin stabilirea de scopuri şi termene limitate, însă realizabile politic, ştiindu-se foarte bine că nu e suficient şi că vor fi necesari paşi suplimentari. Din diferite motive, procesul s-a împotmolit, iar UE este în mare parte îngheţată în forma actuală.
Acest lucru se aplică şi monedei euro. Crahul din 2008 a relevat defectele creării acestuia, iar statele membre ale eurozonei au trebuit să îşi salveze sistemele financiare independent. Problemele întâmpinate de Grecia au adus dificultăţile într-un punct culminant. Dacă statele membre ale eurozonei nu fac paşii necesari, avertizează Soros, euro s-ar putea prăbuşi.
Autorităţile europene au acceptat un plan de a reduce deficitul gradual, iniţial cu 4%, însă pieţele nu au fost reasigurate. Prima de risc la obligaţiunile guvernamentale ale Greciei continuă să se situeze în jur de 3%, lipsind Atena de o mare parte din beneficiile de care s-ar bucura în calitate de membră a eurozonei. Dacă această situaţie va continua, avertizează Soros, există şansa reală ca Grecia să nu fie capabilă să se salveze din această situaţie, indiferent ce face.
În acest context, reducerile fiscale suplimentare vor afecta şi mai mult activitatea economică, reducând veniturile acumulate de pe urma impozitelor şi înrăutăţind ponderea datoriei în PIB.
Recunoscând problemele, ultima întâlnire a ECOFIN (reunind miniştrii de finanţe din UE) s-a angajat faţă de ‘asigurarea stabilităţii financiare în eurozonă ca întreg’, însă nu a găsit un mecanism pentru a realiza acest deziderat, deoarece arhitectura instituţională nu oferă un astfel de mecanism, chiar dacă articolul 123 din Tratatul de la Lisabona stabileşte o bază legală în acest sens.
Potrivit lui Soros, cea mai eficientă soluţie pentru Grecia ar fi realizarea mai multor emisiuni comune şi garantate de euroobligaţiuni pentru refinanţarea, să spunem, a 75 % din datorie, atât timp cât Atena îşi îndeplineşte ţintele, lăsând Grecia să îşi finanţeze restul necesarului pe cât de bine poate. Acest lucru ar reduce în mod semnificativ costul finanţării şi ar fi un echivalent al împrumutului rambursabil condiţionat în tranşe al FMI.
Acest lucru este însă imposibil politic, deoarece în prezent Germania se opune vehement să scoată bani din buzunar pentru a-i ajuta pe alţii, ceea ce face necesară găsirea de soluţii temporare. Pe de altă parte, guvernul Papandreou este hotărât să corecteze abuzurile din trecut şi se bucură de o remarcabilă susţinere publică. Chiar dacă au existat proteste din partea vechii gărzi a partidului aflat la guvernare, publicul pare gata să accepte măsurile de austeritate cât timp vede progrese în corectarea abuzurilor bugetare.
Cu toate acestea, chiar dacă asistenţa temporară este suficientă pentru Grecia, se pune problema ce se întâmplă cu Spania, Italia, Portugalia şi Irlanda. Împreună, ele constituie o parte prea mare de eurozonă pentru a fi ajutate toate în aceeaşi manieră. Supravieţuirea Greciei lasă viitorul euro sub semnul întrebării. Chiar dacă acesta trece de actuala criză, ce se va întâmpla la următoarea?
În acest condiţii, crede Soros, devin necesare monitorizarea şi aranjamentele instituţionale mai intruzive pentru asistenţa condiţionată. Potrivit acestuia, o piaţă bine organizată a eurobligaţiunilor ar fi dezirabilă, însă rămâne problema dacă pentru aceşti paşi se va găsi voinţa politică necesară
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one