Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Vin vremuri grele pentru bănci

23 iunie 2010

Autor: Valentin Vioreanu
Publicat: 23 Iunie 2010
Vizionari: 597;

După ce au scos din buzunare miliarde de euro ca să le scoată din prăpastia falimentului, statele europene încep să impună taxe suplimentare pentru bănci.

Franţa, Marea Britanie şi Germania vor crea din 2011 o taxă pentru instituţiile financiare, pentru a le determina pe acestea să-şi reducă expunerea la riscuri, se arată într-o declaraţie comună a celor trei ţări, informează cotidianul Les Echos. Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, declarat că este necesar ca instituţiile de creditare să împărtăşească povara creşterii taxelor în Marea Britanie, după ce a decis impunerea unei taxe asupra cifrei de afaceri a băncilor, care ar putea aduce statului venituri anuale de două miliarde de lire sterline (trei miliarde de dolari).

Marţi, cele trei ţări ale Uniunii Europene au făcut front comun pentru a le cere partenerilor lor din G20 instaurarea unei taxe pe bănci, în funcţie de bilanţul acestora.

La trei zile înainte de summitul de la Toronto, şi chiar în ziua în care Guvernul de la Londra îşi prezenta planul de austeritate, guvernele francez, britanic şi german şi-au anunţat, într-o declaraţie comună, dorinţa de a instaura în cele trei ţări o nouă taxă. Obiectivul este 'de a garanta că instituţiile bancare contribuie la riscurile la care expun sistemul financiar şi economia în general şi de a aduce ajustările necesare bilanţului lor pentru a reduce aceste riscuri'.

Demersul celor trei ţări vizează influenţarea ţărilor din G20 care au fost cele mai reticente, până acum, în a adopta o astfel de taxă, ţări precum Australia şi Canada, ale căror sisteme bancare au traversat criza fianciară fără mari pagube. Ministrul canadian de Finanţe, Jim Flaherty, a părut totuşi mai pregătit pentru un compromis, într-un interviu apărut ieri în publicaţia « Globe and Mail »: "Chiar doresc ca ţările G20 să se înteţeagă asupra modului de a avansa, e important să fim colegiali", a declarat el.

Printre ţările în curs de dezvoltare, Brazilia, China şi India au manifestat mari reticenţe. Miniştrii de Finanţe din G20 n-au reuşit să se înteţeagă, la începutul lunii, cu privire la o taxă comună.

Oficialii de la Paris, Londra şi Berlin au precizat că modalităţile precise ale fiecărei taxe ar putea varia în funcţie de context şi de fiscalitatea fiecărei ţări, dar nivelul actual al taxei va ţine cont, în orice caz. de necesitatea de a garanta garanţii echitabile.

Guvernul francez a anunţat că va prezenta propriul său mecanism în proiectul de lege pentru 2011, care va fi oficializat în septembrie. Conducerea de la Berlin a prezentat în luna mai propriul său dispozitiv, care ar trebui să-i aducă aproximativ 1,2 miliarde de euro pe an. Proiectul german urmează a fi votat de către cabinetul Merkel în cursul verii.

Pentru guvernele europene, care anunţă măsuri economice drastice, este important să obţină, în ochii contribuabililor, o contribuţie a sectorului financiar la costul crizei.

Ce vrea Marea Britanie

Taxa de 0,07 la sută din pasivele totale ale băncilor, propusă de Guvernul britanic, este mult mai redusă decât procentul de 0,15 la sută luat în considerare de guvernul american. Totuşi, analiştii de la compania Evolution Securities susţin că în Marea Britanie noua taxă ar putea aduce statului venituri anuale de cinci miliarde de lire sterline.

'Este mai puţin înspăimântător decât ar fi putut fi. Băncile vor scăpa de asta destul de uşor. Existau o mulţime de temeri pe piaţă că băncile ar fi putut fi mult mai afectate decât se pare că vor fi', a declarat Lothar Mentel, de la Octopus Investments Ltd. în Londra.

Taxa introdusă de Osborne are ca scop să reducă dependenţa băncilor de finanţarea pe termen scurt care a ajutat la depăşirea efectelor crizei financiare. Franţa şi Germania iau în considerare introducerea unor taxe similare pentru a reduce deficitul bugetar.

Taxa din Marea Britanie este echivalentă cu şapte la sută din din profitul combinat de 28 miliarde de lire sterline pe care analiştii se aşteaptă să-l raporteze în 2011 băncile HSBC Holdings Plc, Barclays Plc, Royal Bank of Scotland Group Plc, Lloyds Banking Group Plc şi Standard Chartered Plc.

Guvernul Marii Britanii a cheltuit mai mult de 66 miliarde de lire sterline pentru a salva Royal Bank of Scotland Group Plc şi Lloyds Banking Group Plc în timpul crizei financiare. Taxa se va aplica băncilor cu pasive de peste 20 miliarde de lire sterline , care au sediul sau operează în Marea Britanie.


--------------------------------------------------------------------------------

Ministrul britanic de Finanţe a prezentat, marţi, un plan de austeritate pentru economie, care vizează eliminarea totală în următorii cinci ani a imensului deficit bugetar. Osborne a precizat că Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA) va creşte de la 17,5 procente la 20 de procente. Creşterea impozitului pentru persoanele înstărite, precum şi o taxă pe bănci sunt alte măsuri incluse în planul de austeritate. În schimb, taxele pentru companii vor fi reduse de la 28 de procente la 24 de procente în patru ani.
sursa :http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one