Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Mugur Isarescu: Bancile vor da credite chiar mai greu decat pana acum

10 aug 2010

Institutiile de finantare se tem sa imprumute mediul de afaceri si populatia pentru ca au crescut riscurile

Masurile de ajustare bugetara puse in practica de guvern vor determina ca prudenta bancilor in acordarea de credite sa sufere chiar o accentuare in perioada urmatoare, deoarece situatia economica s-a inrautatit, iar veniturile populatiei s-au redus. La aceasta se adauga si deteriorarea in continuare a calitatii portofoliilor pe care le au institutiile de creditare. De la inceputul crizei economice si pana acum, cererea de imprumuturi noi a scazut fara intrerupere, in timp ce restantele la credite s-au marit.

Guvernatorul BNR atrage atentia ca reluarea cre ditarii nu va avea loc prea curand, din cauza deteriorarii con ditiilor in care isi desfasoara activitatea mediul de afaceri si a reducerii dis ponibilitatilor finan ciare pentru con sum ale populatiei. In aceste conditii, nu este exclus sa ne confruntam cu un nou fenomen de restrictionare a acce sului la impru­muturi. „Este foarte posibil ca prudenta bancilor sa sufere chiar o accentuare in perioada urma toare, in ipoteza erodarii suplimentare a perceptiei de risc asociata de acestea diferitelor sectoare ale economiei sau categorii de debitori, inclusiv ca urmare a implementarii masurilor de aus teritate bugetara. Pe acest fond, si cererea de credite si-ar putea prelungi tendinta de slabire”, se arata in raportul asupra inflatiei pentru tri­mes trul II. Insti tutiile de creditare se tem sa fi nanteze companiile din cauza teme rilor legate de persistenta deterio rarii calitatii propriilor portofolii, pre cum si de preocuparea pentru redu cerea durabila a raportului credite-depozite. Nici pers pectiva finan tarii externe a mediului de afaceri nu este prea buna deoarece este depen denta, printre altele, de perceptia pe care o au institutiile de creditare si firmele din alte tari asupra evolutiilor eco nomice, sociale si politice interne, mai ales cu privire la rezultatele eforturilor de consolidare fiscala, esen tiale pentru refacerea increderii in economia romaneasca.
Firmele nu mai cer imprumuturi

Solicitarile de noi credite s-au redus continuu de la inceputul crizei eco nomice. Companiile s-au confruntat cu dificultati care nu le-au permis sa mai faca noi imprumuturi, in timp ce pe cele contractate deja le-au achitat cu mare greutate. Chiar daca majoritatea banci lor nu au mai inasprit conditiile de creditare, solicitarile din partea mediu lui de afaceri au scazut pentru al cincilea trimestru consecutiv. In general, cre ditele acordate au fost pe perioade scurte de timp, pentru a ajuta companiile sa-si acopere nevoile urgente. Conditiile de creditare au depins si de industria in care activiteaza compania.


Daca in sectorul energetic situatia a fost mai buna, in constructii si imo biliare bancile au manifestat cea mai mare precautie. Potrivit datelor BNR, soldul total al imprumuturilor a ajuns la 212 miliarde de lei la sfarsitul primului semestru, din care 104 miliarde de lei au fost luate de agentii economici si 104,6 de populatie. Suma este in crestere fata de sfarsitul anului trecut, cand era de 201,1 miliarde de lei, in timp ce la finele lui 2008 se ridica la 199,1 miliarde de lei. De la inceputul crizei economice si pana acum s-a inregistrat o crestere foarte mare a restantelor. Cuan­tumul aces tora se ridica la 13,6 miliarde de lei in luna iunie, aproape dublu fata de valoarea consemnata la sfarsitul anului trecut, res pectiv 7,1 miliarde de lei. La 31 decembrie 2008, restantele se ridicau la 2,8 miliarde de lei.
Companiile si populatia nu mai fac investitii

Accesul dificil al companiilor la re sur sele financiare ale sistemului bancar afecteaza in continuare puternic inves titiile. In trimestrul I formarea bru ta de capital fix si-a pastrat traiectoria puternic descrescatoare, pe fondul reducerii sur selor proprii de finantare, a men tinerii incertitudinilor cu privire la redresarea situatiei economice si financiare, pre­cum si a reticentei instit utiilor de creditare. Volumul creditelor contractate de sectorul corporatist pen tru achizitii de echipamente si investitii imobiliare s-a majorat usor in termeni anuali. Potrivit BNR, doar in cel de-al doilea caz rezultatele s-au datorat unei revigorari in aceasta perioada, sustinuta de lan sarea in executie a unor proiecte de inves titii in industria logistica. Finan tarea in sistem leasing, care este utilizata in proportie de 90% de mediul de afaceri, nu si-a modificat traiectoria des cendenta. Astfel, valoarea in euro a contractelor inche iate in trimestrul I din 2010 a fost mai mica cu 32% fata de su mele consemnate in pri mul trimestru al anului trecut.

Creditele pentru popu latie nu vor inregistra prea curand o revigorare, in pofida unei relative redre sari in trimestrul II, de terminata de im prum tu rile negaratante pentru con­sum. „De altfel, declinul interesului investit ional al populatiei este reflectat de mentinerea pantei abrute de scadere a autorizatiilor pentru cladirile reziden tiale (pentru al cincilea trimestru con secutiv suprafata utila aferenta s-a com primat cu peste 30% in termeni anuali), iar o ameliorare a acestuia este putin pro babila in viitorul apropiat, avand in vedere perspectivele negative privind piata fortei de munca si capacitatea populatiei de a-si rambursa impru muturile, masurile de ajustare fiscala in vigoare incepand din tri mes trul II 2010, dar si expectatiile in sensul inregistrarii de noi scaderi de preturi pe piata imobiliara”, arata specialistii BNR.

Bancile au fost prevenite sa nu se alieze impotriva populatiei

Membrii Asociatiei Romane a Bancilor au fost avertizati de Consiliul Concurentei sa nu actioneze concertat in privinta creditelor pen tru populatie.

„Este legitim ca membrii aso ciatiei sa se intalneasca si sa discute, dar in anumite conditii schimbul de informatii sen sibile intre concurenti poate avea efecte negative asupra concurentei si consumatorilor, deoarece se incalca principiul potrivit caruia toti agentii economici trebuie sa-si stabileasca in mod independent politica pe care intentioneaza sa o implementeze pe piata”, atrage atentia Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.

Bancile au fost afectate de apa ritia OUG 50/2010, prin care li s-au impus unele conditii mai dure de desfasurare a activitatii, printre care eliminarea comisionului de rambursare la creditele cu dobanda variabila.
sursa :http://www.financiarul.com/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one