Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Europa se teme de cei 5 damnaţi

Europa se teme de cei 5 damnaţi
12-feb-2010

Mai întâi Grecia, apoi Portugalia şi Spania şi la urmă Italia şi Irlanda? Criza a umflat aşa de tare datoriile a 5 state europene problemă, încât economiştii se tem de o prăbuşire a monedei euro. Publicaţia germană Der Spiegel a explorat aceste zone de risc ale continentului, în scopul de a afla cât de mari sunt motivele de panică.
Statele membre ale UE se vor consulta începând cu după-amiaza de joi referitor la o procedură concertată în cazul crizei din Grecia, existând deja primele promisiuni de ajutor de la şefi de guvern din Europa.
Grecia, ameninţată de faliment, poate spera într-o injecţie financiară din partea UE, în timp ce bursele din Germania au reacţionat la aceste zvonuri financiare, miercuri, cu uşurare, pentru prima oară de o săptămână încoace cursurile crescând iarăşi uşor. Plusul înregistrat de indicele Dax este un semnal al încrederii.
Cei mai mulţi investitori nu mai aşteaptă deocamdată ca în Europa să se ajungă la ce este mai rău şi anume la falimentul Greciei, respectiv la o prăbuşire de tip efect domino care să urmeze acestuia şi care ar putea zgudui economia mondială la fel ca falimentul băncii Lehman Brothers. Nu doar dezastrul financiar din Grecia reprezintă însă o problemă pentru zona euro.
Peste tot pe continent cresc datoriile statului aparent fără limită, în timp ce criza financiară face să se prăbuşeasacă încasările la buget, la care se adaugă poverile de miliarde datorate programelor naţionale de conjunctură, bugetele fiind astfel extrem de încărcate.
Acest lucru face ca, pe lângă Grecia, Portugalia să se îndrepte şi ea către probleme tot mai mari. Spania este la rândul ei ţinută cu nervozitate sub observaţie, economiştii calificând aceste state drept ţări cu deficit.
Capacitatea concurenţială a acestor ţări s-a redus continuu după introducerea euro iar acestea, în loc de a promova reforme, au practicat o economie bazată prea mult pe credite, lăsându-se tentate de dobânzile neobişnuit de mici din zona euro.
Deficitul de stat al Greciei a crescut anul trecut la 12,7 la sută, în Spania situându-se tot la un procentaj cu două cifre, multe peste cele trei procente prevăzute de criteriile de la Maastricht ale pactului european pentru stabilitate.
Ţările cu deficit se află azi în capcana datoriilor iar din cauza slabei competitivităţi le este greu să micşoreze uriaşul deficit în anii de slăbiciune economică care urmează. Aceste ţări sunt nevoite să reducă salariile şi alocaţiile sociale şi să promoveze reforme structurale.
Acest lucru este valabil în măsură mai redusă şi pentru Irlanda, stat care se luptă cu un deficit uriaş. Guvernul de aici a asanat însă bugetul deja în decembrie, într-o acţiune tip hei-rup, respingând îngrijorările legate de un apropiat faliment naţional. Şi Italia provoacă îngrijorare printre experţi. Deşi nu există acolo o situaţie similară celei din Grecia, datoria statului este de ani de zile de peste 100 la sută iar guvernul face prea puţin pentru a schimba ceva.
Cinci din cele 16 state ale zonei euro sunt aşadar în clocot, ceea ce nelinişteşte întreg continentul. Investitorii se tem că inclusiv state stabile precum Germania, Finlanda sau Olanda ar putea resimţi problemele din zona euro şi anume că vor trebui să achite nota de plată pentru Grecia& Co., că euro se va prăbuşi în continuare sau că spaţiul monetar comun se va transforma dintr-o comunitate de destin într-una a obligaţiilor, aşa cum se exprima Wihelm Noelling, fost consilier la banca centrală. Ameninţarea pentru euro nu este nicidecum una pe termen scurt.
Chiar dacă Italia sau Spania nu vor da faliment, ce se va întâmpla însă dacă guvernele acestor ţări sunt prea slabe pentru a impune reformele necesare, este întrebarea care se pune. Grecia şi Portugalia sunt deja zguduite de proteste violente, însă fără reforme prăpastia dintre statele euro slabe şi cele puternice ameninţă să se adâncească.
Este posibil ca zona euro să se prăbuşească, afirma economistul Nouriel Roubini, profesor la Stern School of Business din New York. Nu anul acesta sau următorul, însă acest lucru se va întâmpla dacă Europa nu va fi în stare să-i repună linia de plutire pe aceşti deficitari.
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one