Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Decizia BNR, între inflaţie şi dobânzi mai mari la credite

30 iunie 2010

Autor: Paul Barbu
Leul îşi va continua deprecierea faţă de moneda europeană şi ar putea ajunge la 4,4-4,5 lei/euro, însă va reveni la o valoare medie de 4,3 lei, spun analiştii chestionaţi de EVZ.

Banca Naţională a României (BNR) ar putea hotărî, astăzi, menţinerea dobânzii de politică monetară la nivelul actual, de 6,25%, consideră analiştii intervievaţi de EVZ. Aceasta pare a fi cea mai bună măsură în momentul de faţă, cred economiştii care spun că banca centrală va aştepta să vadă ce se întâmplă în piaţă şi apoi va reacţiona.

"Până acum o săptămână ne aşteptam ca BNR să scadă dobânda de politică monetară la nivelul de 6%, dar acum cred că va fi menţinută la 6,25%", ne-a declarat Nicolae Chidesciuc, se nior economist ING Bank.

Decizie cu două tăişuri

Totodată, el crede că BNR mizează pe menţinerea dobânzii- cheie pentru ca dobânzile practicate de bănci să scadă în continuare. Totuşi, o astfel de măsură are două tăişuri din perspectiva băncilor: o majorare a dobânzii de politică monetară se va vedea şi la dobânzile la credite, care vor creşte, iar la depozite bonificaţiile vor fi mai mari.

Pe de altă parte, dacă banca naţională ar trebui să facă totul "ca la carte, după manualul de politici monetare", decizia de astăzi ar trebui să fie una de creştere a acestui indicator, consideră Aurelian Dochia, analist financiar.

Şi economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, spune că având în vedere incertitudinile pieţei este greu de spus. "Dacă nu creştea TVA, noi mizam pe o reducere a dobânzii de politică monetară, până la 6%, care ar fi urmat să fie şi ultima pe anul acesta", ne-a mai declarat economistul BCR.

El spune că majorarea dobânzii-cheie arată că BNR va dori să lupte cu inflaţia pentru a o ţine în frâu.

Măsuri ineficiente din partea guvernului

"BNR este o singură instituţie, care trebuie să contracareze fiecare decizie care ar putea afecta economia", mai spune Anghel.

În aceeaşi direcţie "bate" şi analistul economic Aurelian Dochia, care afirmă că guvernul nu prea ar da semne cum că ar lua măsuri prea competente pentru economia noastră. Acest lucru se vede foarte bine şi din încrederea populaţiei şi companiilor în economia românească. Aceasta a scăzut în iunie pentru a doua oară consecutiv, potrivit unui sondaj lunar efectuat de Comisia Europeană. Indicele Economic Sentiment Indicator (ESI) pentru România a scăzut în iunie la 74,8, de la 76,4 în mai, când încrederea în economia românească s-a deteriorat pentru prima dată de la începutul acestui an.

În ceea ce priveşte reluarea creditării, adică a cererii de împrumuturi şi un ritm susţinut de creştere, Chidesciuc nu crede că se va vedea mai devreme de 2012.

"Dacă nu creştea TVA, noi mizam pe o reducere a dobânzii de politică monetară, până la 6%, care ar fi fost şi ultima din acest an."
LUCIAN ANGHEL, economist-şef BCR

VOLATILITATE MARE

Euro va ajunge la 4,5 lei, dar îşi revine

Aprecierea monedei europene ar putea ajunge în perioada următoare şi până la un nivel de 4,4-4,5 lei, spune economistul senior de la ING Bank, Nicolae Chidesciuc, care prevede un curs de schimb pentru finele lui martie 2011 de 4,3 lei/euro.

"Deprecierea leului nu o văd ca fiind o problemă. Teoretic ar trebui să nu aibă acest efect din creşterea TVA. Scăderea de acum vine mai mult din incertitudinile măsurilor de ajustare fiscală şi acordul cu FMI", ne-a declarat oficialul ING Bank.

El crede că dacă euro se va aprecia mai mult de 4,5 lei în acest interval, până în primăvară s-ar putea ca sistemul bancar să se confrunte cu o conversie a depozitelor din euro în lei.

Depreciere pe moment

Depăşirea pragului de 4,5 lei pentru un euro va tăia din capitalul de imagine al BNR, având în vedere că oficialii băncii s-au angajat în menţinerea monedei într-un anumit interval.

Economistul BCR, Lucian Anghel, crede că ceea ce se întâmplă în această perioadă cu moneda naţională nu este decât o depreciere de moment. "După ce ne vom întâlni cu FMI şi vom primi tranşa euro va ajunge din nou sub nivelul de 4,3 lei", mai spune oficialul BCR.

La fel afirmă şi Aurelian Dochia, care precizează că fluctuaţia cursului valutar depinde foarte mult de veştile primite, mai ales că piaţa este una foarte volatilă. "Doar acordul cu FMI ne mai poate ajuta să restabilim un curs stabil pentru moneda naţională", mai spune analistul financiar.

Depreciarea leului loveşte foarte greu în cei care au credite, mai ales dacă sunt şi bugetari. Scăderea salariului cu 25% şi o creştere a euro faţă de leu cu 5%, în acest an fac tot mai greu de rambursat datoriile bancare.

Dacă un bugetar a luat un credit la începutul lui 2008, cu o rată de 120 de euro, acesta plătea atunci 438 de lei lunar, ceea ce reprezenta aproape 45% dintr-un salariu de 1.000 de lei. La cursul valutar de ieri, rata de 120 de euro echivala cu peste 520 de lei. Dacă aplicăm această sumă la salariul diminuat cu 25% ar însemna aproape 70% din venit.

EXPUNERE

Riscul valutar loveşte în importatorii mici

Peste 70% dintre IMM-urile care efectuează operaţiuni de import şi/sau export rămân expuse riscului valutar, declara Mirela Şerban, Managing Partner R&M Audit. Riscul apare pentru că nu se aplică strategii de hedging care să îi protejeze pe importatori de aprecierea monedei europene şi, respectiv, pe exportatori, de deprecierea acesteia.

În cazul importatorilor, aprecierea euro presupune un risc întrucât aceştia importă mărfuri pe care le introduc la vânzare la un anumit curs euro/leu, iar în cazul în care moneda europeană se apreciază în momentul în care aceştia trebuie să cumpere euro pentru a achita mărfurile importate - au nevoie de mai mulţi lei decât au încasat/previzionat.
sursa:http://www.evz.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one