Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Bancherii au dat de trei ori mai putine credite in agricultura decat in imobiliare

21 mai 2010

Ziarul Financiar

Pariul pe imobiliare va costa scump bancile, in timp ce fermierii nu au bani nici pentru cofinantarea fondurilor europene.

Inmultirea cazurilor de esec in mari proiecte imobiliare finantate de banci, atat rezidentiale, cat si comerciale, ridica un semn de intrebare in privinta modului in care bancherii si-au calibrat portofoliile de credite, atat timp cat imobiliarele au ponderi de pana la 10% in bilanturi, iar un domeniu cu desfacere asigurata precum agricultura - doar 3%.

La sfarsitul primului trimestru din acest an, soldul imprumuturilor acordate in agricultura ajungea la 6,8 miliarde de lei (1,65 mld. euro), nivel similar cu cel de la sfarsitul lui 2008, dupa cum arata datele BNR.

Bancile au neglijat mult timp agricultura si abia odata ce fermierii au avut acces la fonduri structurale au inceput sa finanteze proiectele acestora. Astfel, soldul creditelor acordate in agricultura a inceput sa creasca abia in ultimii trei-patru ani, dublandu-se din 2006 si pana la sfarsitul anului trecut.

In aceeasi perioada, creditele acordate in constructii au crescut de aproape trei ori, ajungand sa reprezinte aproape 9% din totalul finantarilor. Soldul creditelor acordate in constructii ajungea in martie la 22 de miliarde de lei (5,4 mld. euro), mentinandu-se relativ constant in ultimul an, avand in vedere ca recesiunea de anul trecut a lovit puternic acest sector.

In ultimul an, aproape 15 mari proiecte rezidentiale, dar si comerciale au esuat in diferite stadii sau dezvoltatorii au intrat in insolventa, antrenand provizioane foarte scumpe pentru banci.

Va putea insa agricultura sa atraga finantarile pe care bancherii nu mai sunt dispusi sa le dea in constructii si imobiliare? Analistii si agricultorii sunt sceptici vizavi de un asemenea scenariu.

"Bancile sunt o contributie serioasa la distrugerea agriculturii. Ne dau finantare pe bani grei, trebuie sa garantam cu tot ce avem si tot nu este suficient. Am inaugurat o fabrica de paste fainoase in 2009, dar pentru aceasta investitie a trebuit sa iau credite de 1,8 mil. lei ( circa 500.000 euro). De obicei, dureaza intre o luna si trei luni pentru a putea primi aviz favoravil de la banci", a declarat Ioan Maties, proprietarul companiei Entopat-Morile Maties, care are o cifra de afaceri de aproximativ 1,7 mil. euro.

In timp ce agricultorii sustin ca reticenta institutiilor financiare este mare, indiferent de proiectul prezentat, bancile avertizeaza fermierii ca vin cu proiecte mult prea mari pentru a le putea sustine. In aceste conditii, spun analistii, garantiile acordate de stat sunt esentiale pentru a putea fi implementate proiecte de investitii importante.

"Fara un ajutor puternic din partea statului creditarea in agricultura va merge in continuare foarte slab pentru ca nu exista garantii, nu exista stocuri de marfa. Agricultura poate fi o oportunitate doar pentru bancile care au tinte specifice si participa la programe prin care isi recupereaza banii de la Fondul de Garantare", comenteaza Dragos Cabat, managing partner la Financial View.

Bancile care au un portofoliu semnificativ de credite pentru agricultura raportat la totalul finantarilor acordate sunt foarte putine. De exemplu, CEC Bank, singura banca de top controlata de stat, avea la sfarsitul anului trecut imprumuturi in valoare de 1,5 miliarde de lei, reprezentand 16% din totalul finantarilor acordate. In prezent ponderea a urcat la 18% din portofoliu. In constructii si imobiliare banca are o expunere de circa un miliard de lei.

"In ultimii trei ani am rulat foarte multe credite in agricultura. Credem ca este un sector de activitate care poate contribui substantial la relansarea economica a Romaniei si oportunitatile de afaceri sunt inepuizabile. O agricultura intensiva poate sa aduca venituri de multe ori mai mari decat acum cand se face rudimentar", a declarat Radu Ghetea, presedintele CEC Bank.

El spune ca in general creditele acordate in agricultura nu vizeaza investitii, ci finantarea capitalului de lucru, astfel ca banii sunt rambursati imediat ce agricultorii isi primesc subventiile de la stat. In plus, adauga Ghetea, fermierii nu sunt suficient de sofisticati pentru a-si face socoteli ca pot sa ia credite de la banci, dar nici bancherii nu sunt foarte interesati sa finanteze acest sector.

Agricultorii spun ca au de asteptat chiar si un an pana sa li se aprobe dosarul de credit, iar de multe ori toate eforturile depuse sunt in zadar, chiar daca este vorba de proiecte cofinantate din fonduri europene.

"Pe 15 mai s-a implinit un an de cand am semnat contractul cu Ministerul Agriculturii in vederea obtinerii unei finantari europene de circa un milion de euro. Am mers la cinci-sase banci sa obtin cofinantare, am dus hartii peste hartii, copii dupa dosarul semnat pentru fonduri europene. Nicio banca nu imi da credit", se plange Virgil Bunescu, proprietarul firmei Agromadi-H care vrea sa modernizeze si sa retehnologizeze o moara.

Din cauza ca multe firme din agricultura nu au obtinut de la banca resursele necesare cofinantarii, Agentia de Plati si Dezvoltare Rurala (APDRP) a reziliat, la cererea beneficiarilor, in ultimii doi ani 121 de contracte in valoare de 40,7 mil. euro. Pentru alte 42 de proiecte cu o valoare totala eligibila nerambursabila de 28,4 milioane euro, desi au fost declarate eligibile, nu au mai fost semnate contractele de finantare.

Statisticile bancilor nu reflecta decat partial sumele pompate in zona de real-estate, in conditiile in care multe dintre finantari au fost derulate prin intermediul unor vechicule speciale, iar creditele de mare valoare au fost inregistrate direct in bilanturile bancilor-mama din strainatate.

In plus, chiar bancherii admit ca au existat numeroase cazuri in care antreprenorii au solicitat linii de capital de lucru pentru firmele lor, insa in mod real au utilizat banii pentru a finanta investitii imobiliare, atrasi de randamentele foarte inalte pe care acestea le aduceau in 2005-2008. Cand piata imobiliara s-a blocat in 2009, banii au ramas blocati, iar antreprenorii si-au vazut si firmele ramase cu datorii foarte mari in comparatie cu cifra de afaceri, subtiata si ea dramatic de caderea economiei.

Bancherii nu au avut de ales decat sa transforme liniile de capital de lucru, care ar fi trebuit sa fie rambursate in perioade foarte scurte in credite pe termen lung cu rate mai mici, pentru a diminua presiunea pe cash-flowul firmelor.
sursa http://www.zf.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one