Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Soluţia pentru Grecia: de la datorie mare la datorie uriaşă

4 mai 2010

Încheiat în februarie 1992, Tratatul de la Maastricht prevede faptul că un stat nu trebuie să aibă o datorie publică mai mare de 60% din PIB şi un deficit bugetar mai mare 3%. Grecia avea deja probleme cu aceste criterii, iar odată cu împrumutul luat de la FMI şi UE, normele de la Maastricht par să nu mai au nicio relevanţă pentru nimeni.

Articolul 104c al Tratatului mai sus amintit spune că excesele sunt permise numai în cazul în care acestea nu sunt foarte mari sau/şi perioada în care este înregistrat excesul de deficit sau datorie publică este scurtă.

Unul dintre motivele pentru care au existat voci care nu au fost de acord cu sprjinirea Greciei a fost tocmai această abatere a Uniunii Europene de la norma pe care ea însăşi a impus-o. Odată ce guvernul de la Atena a luat banii, situaţia deficitului şi a datoriei publice se va complica şi mai mult: gradul de îndatorare al statului va urca aproape de 150% din PIB în 2013.

Ideea potrivit căreia un împrumut acordat Greciei nu este o soluţie foarte viabilă a fost împărtăşită la un moment dat chiar şi de preşedintele Comisiei Europene. Astfel, Jose Manuel Barroso, considera cu ceva timp în urmă că un pachet de sprijin financiar acordat Greciei de membrii zonei euro nu va reprezenta o acţiune de salvare.

Cine mai ţine cont de normele UE?

Grecia a hotărât să se împrumute deşi nivelul de îndatorare este deja foarte mare. Întrebarea care se pune acum este în ce măsură va mai putea Uniunea Europeană să pretindă membrilor săi respectarea normelor privind gradul de îndatorare când ea însăşi nu a ţinut cont sub nicio formă de aceste praguri, singurul obiectiv fiind acela de a salva stabilitatea zone euro.

În ceea ce priveşte credibilitatea Uniunii Europene, semnalul transmis de către UE mediului internaţional odată cu salvarea Greciei este că tratatele ce prevăd ţinte de deficit şi de datorie publică nu au niciun sens din moment ce încălcarea lor nu numai că nu aduce sancţiuni, dar "vinovaţii" sunt ajutaţi.

"Un ajutor pentru un stat care nu a respectat regulile înseamnă că va trebui să-i ajuţi şi pe ceilalţi", spunea Otmar Issing într-un editorial publicat de Financial Times.

Drept urmare, pe viitor, Uniunea Europeană va trebui să sprijine financiar orice stat membru, indiferent dacă a jucat corect sau nu, întrucât este mai mult decât clar că vorbim de ţinte de deficit şi de datorie publică existente doar pe hârtie şi în discursuri.

Mai mult, UE va trebui să o suporte se va contura în momentul în care situaţia Portugaliei, Italiei, Irlandei sau Spaniei se va agrava. În acel moment, dacă va fi cazul, Uniunea Europeană va trebui să scoată din nou bani din buzunar, ceea ce va fi destul de inconfortabil pentru marile economii europene, care nu sunt foarte dispuse să dea curs acestor solicitări.

Merkel este de altă părere

Dacă până acum a fost a reprezentat un stat care s-a pus de-a curmezişul în calea ajutorului financiar, cancelarul german, Angela Merkel, este de părere că sprijinul dat guvernului de la Atena nu poate fi considerat un precedent întrucât condiţiile severe impuse Greciei în schimbul unui ajutor financiar vor determina ţări din zona euro aflate în dificultate, ca Portugalia, Spania şi Irlanda, să scadă cheltuielile pentru a evita o situaţie similară.

"Toţi experţii estimează că Portugalia, Spania şi Irlanda sunt într-o situaţie mai bună ca Grecia. Aceste ţări pot vedea că drumul pe care Grecia a pornit cu Fondul Monetar Internaţional nu este uşor. În consecinţă, vor face tot posibilul să nu ajungă într-o situaţie similară şi au anunţat deja măsuri de reducere a cheltuielilor", a spus Merkel, potrivit cotidianului german Bild am Sonntag, citat de publicaţia franceză Le Monde.

Şi totuşi Grecia "îndeplineşte" condiţiile

Grecia s-a angajat să implementeze măsuri credibile pentru reducerea deficitului bugetar şi îndeplineşte condiţiile pentru a primi ajutor financiar de urgenţă din partea statelor membre ale zonei euro, a declarat, duminică, preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, citat de Reuters.

"Comisia consideră că măsurile convenite constituie un pachet solid şi credibil. Condiţiile pentru a răspunde pozitiv cererii guvernului elen sunt îndeplinite, iar Comisia recomandă activarea mecanismului de asistenţă financiară pentru Grecia, pe baza programului multianual de ajustare convenit", a afirmat Barroso într-un comunicat.

Evaluarea pozitivă a Comisiei privind cererea Greciei pentru împrumuturi de urgenţă, alături de o analiză similară efectuată de Banca Centrală Europeană, reprezintă o condiţie formală pentru aprobarea pachetului de ajutor financiar.

Astăzi, conform ultimului raport Eurostat, lucrurile stau în felul următor: Datoria publică a depăşit 60% din PIB în 12 state membre, respectiv Italia (115,8%), Grecia (115,1%), Belgia (96,7%), Ungaria (78,3%), Franţa (77,6%), Portugalia (76,8%), Germania (73,2%), Malta (69,1%), Marea Britanie (68,1%), Austria (66,5%), Irlanda (64%) şi Olanda (60,9%).

La capitolul deficit bugetar, în 2009, statele membre cu cele mai mari deficite bugetare ca procent din PIB sunt Irlanda (14,3%), Grecia (13,6%), Marea Britanie (11,5%), Spania (11,2%), Portugalia (9,4%), Letonia (9%), Lituania (8,9%), România (8,3%), Franţa (7,5%) şi Polonia (7,1%).
sursa http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one