Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Furtuna de la Atena începe să facă victime colaterale şi la Bucureşti

Furtuna de la Atena începe să facă victime colaterale şi la Bucureşti
Autor: Răzvan Amariei
Publicat: 22 Februarie 2010
Vizionari: 3601;

Criza economică din Grecia afectează deja, într-o oarecare măsură, şi România. Vântul rece care bate dinspre sudul Peninsulei Balcanice dă deja fiori multor companii autohtone.

Cu o datorie publică de peste 100% din produsul intern brut, cu un deficit bugetar de 12,7% din PIB, cu un aparat bugetar stufos, costisitor şi extrem de rezistent la schimbări, cu o economie bazată preponderent pe servicii, Grecia pare să fi devenit, în ultimele săptămâni, oaia neagră a finanţelor mondiale. Problema este că tensiunile din economia elenă le-ar putea crea dificultăţi şi altor state europene, fie aflate într-o situaţie cvasi-asemănătoare (Spania, Portugalia, Irlanda sau Italia, aşa-numitele PIIGS), fie cu expunere mare în economia grecească (cum ar fi Germania), fie simple membre ale zonei euro. Printre posibilele victime colaterale ale unui eventual faliment al statului elen, a fost menţionată şi România.

Comentariile alarmiste care au invocat numele ţării noastre s-au referit, în mare majoritate, la puternica prezenţă a băncilor elene în România. Potrivit datelor BNR, în 2009 acestea (principalele nume fiind Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank şi Banca Românească) deţineau cam 30% din piaţa locală de profil. Un raport recent al Morgan Stanley afirmă că „băncile elene vor încerca să renunţe la finanţarea externă pentru subsidiarele lor din estul Europei şi să crească mai rapid depozitele decât creditele, în cazul extrem ajungând să sisteze total creditarea pentru o anumită perioadă“. Ceea ce nu poate fi o veste bună pentru economia locală, care suferă deja din cauza lipsei de finanţare.

Efectul de bumerang

În pericol sunt şi exporturile autohtone în Grecia. În primele zece luni din 2009, aceasta s-a situat, cu o valoare de 460 de milioane de euro, pe locul 12 în topul destinaţiilor româneşti de export. Mai mult de un sfert din bani (120 de milioane de euro) provin din comercializarea de maşini şi echipamente de transport. Dacia, de exemplu, a vândut 360 de autovehicule în Grecia anul trecut, ceea ce ar putea echivala cu încasări de circa trei milioane de euro. În 2010, însă, pe fondul măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare ce va trebui luate de executivul de la Atena, cererea pentru produsele uzinei din Piteşti (şi, desigur, şi pentru cele ale altor firme româneşti) riscă să scadă dramatic.

Nici companiile cu proprietari greci nu pot dormi liniştite. Romtelecom, de pildă, este deţinută de OTE (54%), iar Cosmote are ca acţionar majoritar (peste 86%) aceeaşi OTE. Care, la rândul ei, este în proporţie de 30% în mâna statului grec. O eventuală privatizare în masă a activelor elene, pe care unii analişti o văd inevitabilă în următorul an, ar putea, astfel, să ducă la modificări în acţionariatul celor două mari nume din telecomul românesc.

Gaură de milioane pentru cărăuşi

Transportatorii rutieri autohtoni au căzut deja victime colaterale ale tensiunilor din Grecia. „Protestul fermierilor, care au blocat punctele de trecere a frontierei spre Bulgaria, a cauzat pierderi de milioane de euro companiilor româneşti, prin comenzi neonorate sau întârziate, curse anulate şi aşa mai departe“, explică Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor de Transport din România (FORT).

Deşi autorităţile de la Bucureşti au posibilitatea să ceară compensaţii Greciei pentru aceste pagube şi deşi ministrul bulgar al agriculturii, Miroslav Naidenov, a anunţat recent că ţara sa şi România au demarat procedurile necesare, reprezentanţii Comisiei Europene au declarat că nu au primit nicio solicitare de acest gen. „România nu va cere nicio compensaţie Greciei. Bulgaria poate face ce doreşte, dar cu privire la noi informaţiile sunt false“, a afirmat Adrian Rădulescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Fără sprijinul statului, păgubaşii nu au decât să se resemneze. „Noi am putea da în judecată autorităţile elene, însă avem şanse mici de câştig. Asta e, cum să aşteptăm ca statul să facă ceva pentru noi pe plan extern, dacă nu face nici pe plan intern“, a comentat Augustin Hagiu.

Agenţiille de turism, pesimiste

Problemele economiei elene s-ar putea reflecta şi asupra operatorilor de turism autohtoni. Oficial, ei spun că nu există motive pentru care numărul de turişti români în această ţară să scadă. Neoficial, însă, unii nu ezită să-şi exprime îndoielile. „Este clar că imaginea Greciei a avut mult de suferit. În plus, ne aşteptăm ca grevele, drumurile blocate şi chiar actele de violenţă să se înmulţească în următoarea perioadă, ceea ce îi va descuraja în mod sigur pe turişti“, a comentat şeful unei agenţii bucureştene. El a adăugat că speră să-i atragă pe cei care vor renunţa la Grecia spre alte destinaţii oarecum similare, cum ar fi Turcia, Bulgaria ori Croaţia.

550 mil. euro este valoarea estimată a exporturilor româneşti în Grecia în 2009. Acestea ar putea fi puse în pericol de scăderea drastică a consumului
sursa http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one