Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Experţi din UE susţin taxa pe fast-food: România poate fi un deschizător de drumuri

Experţi din UE susţin taxa pe fast-food: România poate fi un deschizător de drumuri
24-feb-2010

Claus Vögele, profesor de psihologia sănătăţii la Universitatea din Luxemburg, susţine că nu există alimente bune sau alimente rele. Va afirma acest lucru şi la 23 februarie 2010, la conferinţa pe tema “Nutriţie şi stiluri de viaţă”, care începe la Bruxelles.
În schimb, ministrul român al sănătăţii, Cseke Attila, susţine că există alimente rele, şi acestea ar fi aşa-numitele produse fast-food, hamburgeri, cartofi prăjiţi, băuturile carbogazoase şi colorate, notează Corriere della Sera.
Ministrul român mai spune că aceste alimente, mai ales dacă sunt îngurgitate cu voracitate, îngraşă şi adesea îmbolnăvesc oamenii şi că, prin urmare, este foarte corect să fie numite nu fast-food ci “junk food”, alimente-gunoi. Pentru toate aceste motive ele trebuie impozitate.
Cu cât anume vor fi impozitate o vor calcula experţii guvernului de la Bucureşti. Important este că se demarează procesul deja în luna martie, iar veniturile încasate din noul impozit vor merge spre programe de educaţie alimentaro-sanitară, subliniază ziarul menţionat. Ochi foarte atenţi vor observa la Bruxelles acest experiment, deoarece România poate juca, într-un anumit sens, rolul de deschizător de drumuri.
Nu este întâmplător că Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA) a trimis o scrisoare entuziastă la Bucureşti şi este de dorit ca exemplul României să fie urmat, subliniază Corriere della Sera.
Taxarea snack-urilor şi a altor alimente fast-food poate fi un alt mod de a încerca ceea ce UE ar dori să se facă deja din primăvară: aprobarea de reguli comune pentru toate cele 27 de ţări membre în ceea ce priveşte aşa-numitele “profiluri nutriţionale”, cu alte cuvinte indicaţii igienico-alimentare mult mai detaliate şi mai “severe” decât în trecut.
Întreg acest subiect este încă în curs de elaborare, Comisia Europeană urmând să prezinte un plan în luna martie, şi sunt în curs consultări cu grupuri de oameni de ştiinţă şi experţi. Dar cursul a fost deja adoptat şi este acesta: nu numai simple informaţii despre calorii, pe ambalajul confecţiilor, ci şi semnale de alarmă şi informaţii privind posibilele efecte nocive. Aşa cum s-a procedat în cazul fumatului.
În ceea ce priveşte eventuala taxă, este de resortul guvernelor, nu al UE, să o decidă. Dar dacă lucrurile merg bine în România…, notează Corriere della Sera, dând de înţeles o posibilă urmare a exemplului Bucureştiului. Susţinătorii acestei cruciade exultă.
Este o bătălie împotriva obezităţii, diabetului, infarctului. Nu, nimic altceva decât un impozit pe grăsime, care va face să crească vertiginos preţurile, ripostează unii contestatari, care l-au rebotezat “afectuos” pe ministrul român, Cseke Attila, “Dracula”, un personaj familiar legendelor române, dar aici cu înţelesul de “sugător al sângelui contribuabillor”.
Cei care se revoltă împotriva impozitului susţin însă că este în joc libertatea de alegere a consumatorilor. La Bruxelles, bătălia este la fel de aprinsă, cu dueluri surde între grupuri de lobby, politicieni, oameni de ştiinţă, industrii. Aşa cum o dovedeşte şi conferinţa care începe marţi, pe tema “Nutriţie şi stiluri de viaţă”, cu multe voci de provenienţă diferită printre cei care vor lua cuvântul.
Critic privind regulile dorite de UE este, de exemplu, fostul ambasador Francesco Paolo Fulci, în prezent vicepreşedintele “Ferrero International”, care a purtat la ONU alte bătălii, dar care acum explică: “Mă angajez cu aceeaşi tărie de atunci, considerând şi această bătălie una pentru libertate”.
În schimb, profesorul Claus Vögele susţine că “pentru ştiinţa nutriţiei, trebuie respinsă evaluarea izolată a unui singur aliment şi nu există nicio bază pentru a determina limitele toleranţei faţă de substanţele nutritive luate izolat dintr-un anumit aliment”.
Dacă acest lucru este adevărat, atunci va trebui găsită persoana care să-i explice şi ministrului român Cseke Attila acest lucru, precizează ziarul italian. Corriere della Sera prezintă şi alte iniţiative în plan mondial în acest sens. De exemplu, în şcoli publice din California este interzisă vânzarea de băuturi carbogazoase sau prea dulci, de junk food şi dulciuri. Primăria din Los Angeles a introdus un moratoriu de un an privind deschiderea de noi fast-food-uri.
În SUA, filmul “Super Size Me” este un documentar datând din 2004, regizat şi interpretat de Morgan Spurlock, filmaker american independent, care a făcut un experiment, mâncând timp de o lună numai hamburgeri de 3 ori pe zi. În 2008, în Spania, guvernul Zapatero a interzis spoturile despre hamburgeri “extralarge” ale lanţului Burger King.
Potrivit autorităţilor de la Madrid, aceste sendvişuri încălcau protocolul anti-obezitate parafat de producătorii alimentari. Guvernul Blair a propus în 2004 o taxă pe alimentele grase pentru reduce cheltuielile sanitare. În vizor “TVA antigrăsime” pentru hamburgeri, cartofi prăjiţi, băuturi carbogazoase, unt şi ciocolată.
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one