Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Noua lege a educaţiei: examen în clasa a VI-a şi bani de liceu

18-martie-2010

O programă aerisită, examene care cumulează mai multe materii şi ajutor de la stat pentru copiii săraci care vor să meargă la liceu. Asta promit, prin noua lege, mai-marii Ministerului Educaţiei.

Primele examene serioase, care să cumuleze, pe de o parte limba română şi limbile străine, iar pe de altă parte ştiinţele (matematică, fizică, chimie, biologie), ar urma să fie susţinute la finalul clasei a VI-a, urmând ca, până în clasa a IX-a, copiii să adune suficiente competenţe pentru a decide dacă aleg munca sau continuarea studiilor.

Iar dacă vor opta şi ei pentru ultima variantă, elevii din familiile sărace vor fi susţinuţi financiar de stat. În altă ordine de idei, programa şcolară va fi mai aerisită, copiii vor petrece mai puţin timp la ore, iar dascălii se vor putea ocupa şi de cei care au un ritm de învăţare mai lent. Toate aceste schimbări - prevăzute de proiectul noii legi a educaţiei, care va fi lecturat azi de guvernul Boc, la Iaşi - ar trebui aplicate în zece ani.

Sunt explicate însă pe larg, pentru EVZ, de secretarul de stat Oana Badea.

ADIO EFECTULUI DE „TURMĂ”

Educaţie în funcţie de fiecare copil

EVZ: Concret, cum şi când se va schimba sistemul de evaluare a elevilor?
Oana Badea: Elevii trebuie să înţeleagă că nu le propunem de la anul o modificare, ci le propunem un format care va intra în vi goare atunci când au fost parcurse toate modificările. Schimbarea regulii în timpul jocului nu e valabilă şi în cazul acestui text de lege. În cea mai simplă definire, evaluarea înseamnă măsurare şi apreciere. Ne-am obişnuit ca evaluarea să însemne ghilotină şi aşezarea elevilor pe nişte roluri: tu eşti bun, tu eşti rău, tu eşti admis, tu respins, alb, negru.

Nu e în regulă, copilul nu vine la şcoală ca să-i spunem noi dacă-i bun sau rău, el vine pentru că societatea stabileşte că acest serviciu educaţional va duce întreaga comunitate către un obiectiv.

Se vorbeşte despre un alt tip de admitere la liceu, cu examen şi pe bază de portofoliu. Ce înseamnă acest portofoliu?
Are două mari calităţi. Prima este dată de ideea de a spune u nui om, indiferent de vârsta lui, că învaţă cât trăieşte. Portofoliul va purta numele de „educaţie permanentă” şi îi spune fiecărui părinte, încă de la momentul în care îşi duce copilul pentru prima dată la grădiniţă, că de aici în colo trebuie să adauge... E practic un CV al fiecărui elev, iar cei mici trebuie să înţeleagă că, dincolo de buletinul de identitate, portofoliul e cartea care te reprezintă cu totul. Cu sufletul, cu hobby-urile tale, cu posibilităţile tale de a da ceva într-un anumit domeniu, fie că e vorba de profesie, voluntariat sau orice altceva. Totul va fi cuprins acolo.

Prima evaluare, la finalul grupei pregătitoare Pe lângă note şi evaluări periodice, ce va mai conţine portofoliul?
Vârstele vor spune ce documente sunt acolo, dar esenţiale vor fi reperele. La trecerea de la grădiniţă către şcoală există acel raport de dezvoltare emoţională, psihosenzorială, care va fi clar, pentru că îl va citi şi părintele, şi învăţătorul care-l va prelua pe cel mic.

Sunt esenţiale aceste rapoarte, pentru că mie, ca educator, îmi vor da informaţii pentru următoarele etape, adică pentru învăţământul primar. Iar, peste ani, vor explica anumite elemente din dezvoltarea copilului, de un de a pornit un anumit lucru în dezvoltarea lui, de ce nu s-a întâmplat cum ar fi trebuit.

Ne apropie acest tip de evaluare de sistemul occidental?
Aşa cum ştiţi, am gândit evaluarea ca pe o formă de fotografiere a competenţelor, a deprinderilor elevilor la un moment dat. Voi avea evaluarea de la sfârşitul grădiniţei, evaluarea de la sfârşitul clasei a II-a (cu instrumentele intelectuale dobândite – scris, citit, vorbit), apoi e va luarea de la clasa a IV-a (care se va face doar pe un eşantion, nu este generală, e o evaluare care îmi dă un feedback mie, sistemului).

Esenţială pentru elev e însă evaluarea din clasa a VI-a. E prima dată când abordez o evaluare de tip transcurricular, iată cum pregătesc, de fapt, evaluarea transcurriculară de la sfârşitul învăţământului obligatoriu. La clasa a VI-a am prima orientare importantă către domeniile pe care copilul le poate aborda. Acea evaluare are semnificaţia majoră de a-i spune părintelui ce ar trebui să întărească în pregătirea copilului, pentru că acelea sunt înclinaţiile lui.

Trebuie să ne desprindem de ideea modelului „turmă”, nu vreau să folosesc acest cuvânt, dar toţi se duc acolo. Copiii sunt unici, sunt diferiţi. Ritmurile de dezvoltare îi fac unici. Doar aşa se vor regăsi şi social. Foarte mulţi dintre adulţii de astăzi nu se regăsesc în locurile potrivite.

EXAMENUL DE MATURITATE

Bacalaureatul se aeriseşte, dar în timp

Examenul de la sfârşitul liceului nu se va modifica foarte mult faţă de cel din prezent, dar oficialii Ministerului Educaţiei promit că se va mai simplifica.

EVZ: Avem un examen de Bac simplificat. Cum va fi modelat însă pe viitor ca să se ridice la standarde europene?
Oana Badea: Modelul pe care-l vom propune va fi firesc pe toată ruta de evaluare. Adică, vorbim de prima evaluare la clasa a VI-a, de a doua într-a IX-a, iar Bacalaureatul va avea şi el dimensiunea lui transcurriculară, dar va fi mai aerisit. Din punctul nostru de vedere, probele de com petenţe vor fi la fel de bine realizate şi dacă se vor desfăşura tot la nivelul unităţii de învăţământ, de către profesorul de la clasă.

Nu am nicio îndoială că profesorul care-ţi dă nota 6 la limba engleză nu te va aşeza la nivelul experimentaţilor sau avansaţilor şi a nemaipomeniţilor vorbitori de limba engleză. Dascălii nu se vor dezice de ei după patru ani de liceu. Am toată încrederea în profesorii noştri că vor face corect evaluarea competenţelor în unitatea de învăţământ, la clasa la care predau.

Cât despre probele scrise, cum vor arăta acestea în viitor?
Ne dorim să le întărim valoarea academică. Rezultatul Ba calaureatului e rezultatul examenului care te trimite spre o formă de învăţământ superior. Îmi doresc foarte mult ca acest examen să fie recunoscut de universităţi. Şi nu doar de cele din România, atâta vreme cât se produce corect, relevant şi echilibrat. Dar nu vorbim despre un examen de maturitate aşa cum îl impune 2010, ci cum îl impune 2020, pentru că acest text de lege trebuie să slujească ce ne propunem noi în 2020.

S-a vorbit despre comasarea unor materii. Asta va însemna „transcurricular”?
Nu e neapărat nevoie să se întâmple aşa, ceea ce trebuie să luăm în calcul este că în lume există state în care, de la o anumită vârstă, elevii nu studiază mai mult de şase-şapte discipline. Vreau să vă spun că eu, în clasa a unsprezecea de liceu pedagogic, aveam 17 manuale (...) Trebuie să ne uităm şi spre statele la care e clară reuşita şi trebuie să vedem ce se face, cum stau lucrurile acolo.

MAI MULTĂ ŞCOALĂ

Dascăli, doar după 6 ani de pregătire

Noul proiect de lege are o serie de prevederi clare în privinţa viitorilor dascăli, iar dacă va fi aplicat, ar trebui ca la catedră să ajungă doar cei competenţi, se laudă mai marii Ministerului Educaţiei.

„Noua lege face pentru prima dată o reaşezare a ceea ce înseamnă formarea unui cadru didactic. Trebuie să recunoaştem că, dacă nu pui temelia unei case corect, degeaba încerci să-i îndrepţi zidurile că tot strâmbe vor rămâne. Formarea iniţială va fi de asemenea atractivă, va fi un element care va determina absolvenţii cu licenţă să spună: «Mă duc să fac şi masteratul ca să fiu profesor». Pentru că am gândit licenţa plus doi ani de masterat, la care se adaugă un an de ucenicie pe lângă un profesor- mentor. În total, şase ani de pregătire”, explică Oana Badea.

PROTESTE

Deranjaţi de faptul că nu au fost consultaţi la realizarea proiectului noii legi, sindicaliştii din învăţământ vor „boicota” şedinţa de guvern de azi printr-un amplu miting în centrul Iaşiului

Nemulţumiţi de faptul că nu au fost consultaţi de mai-marii Ministerului Educaţiei în realizarea proiectului noi legi - care ar trebui să revoluţioneze sistemul - sindicaliştii din învăţământ vor încerca să perturbe lectura miniştrilor prin proteste de stradă. Prin urmare, aproape 2.000 de cadre didactice care fac parte din Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ sunt aşteptate să mărşăluiască pe străzile Iaşiului, azi, între orele 14.30 şi 17.00 - perioadă în care ar urma să se desfăşoare şedinţa de guvern.

Pentru acest protest, ca şi pentru cele programate în perioada următoare, sindicaliştii au invocat salariile prea mici şi decizia executivului de a amâna plata drepturilor salariale câştigate în instanţă.

Mai-marii din Educaţie dau însă o altă explicaţie protestelor: sindicaliştii sunt suspectaţi că ar vrea să blocheze procesul adoptării noului act normativ. „Eu îmi doresc - şi sunt foarte atentă cu ce spun - ca toate protestele să nu aibă nici cea mai mică legătură cu clipa în care noi propunem dezbaterea pe textul de lege”, spune secretarul de stat Oana Badea.

De altfel, oficialii Ministerului Educaţiei au propus un calendar, în 12 paşi, pentru adoptarea legii, în care sunt incluse nu doar consultări cu sindicatele, ci şi dezbateri organizate în fiecare judeţ cu părinţi, dascăli şi reprezentanţi ai societăţii civile. În urma acestora, legea ar urma să fie completată şi să se întoarcă pe masa guvernului pentru aprobare, urmând ca, în maximum 45 de zile,cel mai probabil, să fie trimisă în parlament.

RESPONSABILITĂŢI

Părinţii „chiulangiilor” vor munci în folosul comunităţii

Evaluări periodice, competenţe în locul informaţiilor seci şi învăţământ obligatoriu de zece ani, incluzând aici şi grupa pregătitoare de la grădiniţă. În plus, se va pune accent pe educaţia antepreşcolară, dobândită la creşă (de la zero la 3 ani), care va avea parte de programe aprobate de Ministerul Educaţiei. Acestea sunt doar o parte dintre prevederile noii legi a educaţiei, care se vrea „cheia” reformării sistemului românesc de învăţământ.

Astfel, potrivit documentului-cadru pentru lansarea noii legi, clasa a IX-a va fi inclusă în ciclul gimnazial, lucru ce „are avantajul reducerii abandonului şcolar, care intervenea după clasa a VIII-a, când, conform statisticilor actuale, aproape 19% dintre elevi renunţau la a-şi mai părăsi localitatea natală şi a merge la liceu”.

Reprezentanţii părinţilor văd însă unele dezavantaje în a ceastă decizie. „Nu există personal calificat, care să se ocupe de copii, profesorii nu sunt familiarizaţi cu materia de la clasa a IX-a, iar dotarea şcolilor este precară. Trebuie să te gândeşti şi la mobilier, care să fie şi pe măsura unui copil de 6 ani, şi pe măsura unuia de 15”, crede Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. În replică, oficialii Ministerului Educaţiei susţin că s-au gândit la toate, inclusiv la cum ar putea să facă liceul atractiv pentru copiii din mediul rural.

Astfel, potrivit proiectului de lege, cei cu posibilităţi materiale reduse vor fi susţinuţi financiar pe toată perioada liceului. Cei care nu vor dori însă să-şi mai continue studiile, vor putea face la 16 ani – vârsta de angajare în UE - diverse stagii de ucenicie. În plus, părinţii vor juca un rol mai important în sistem: vor putea decide sancţiunea pentru un profesor „cu probleme” sau chiar ce materii să studieze copiii, pentru că, alături de comunitatea locală, vor avea o pondere de 50% în consiliile de administraţie ale şcolilor.

Vor avea însă şi responsabilitate mai mare: cei ai căror copii absentează de la cursuri riscă amenzi cuprinse între 500 şi 5.000 de lei sau vor fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii. Părinţii cer însă altceva. „Nu vrem să ne ia la grămadă. Vrem 30% din consiliul de administraţie. Nu e negociabil”, conchide Mihaela Gună.

45 de zile
vor dura discuţiile cu părinţii, dascălii şi societatea civilă pe tema noii legi

ÎNCURAJAŢI SĂ ÎNVEŢE

Împrumuturi de la stat şi pentru studenţii nevoiaşi

Nu doar liceenii nevoiaşi, ci şi tinerii care nu au bani să urmeze o facultate vor primi ajutor de la stat. Concret, în baza noii legi a educaţiei, aceştia din urmă vor putea contracta împrumuturi direct de la buget pentru a putea merge la universitate. În plus, cei care vor dori să lucreze în sistemul de învăţământ se vor bucura de stimulente financiare şi pentru masterat.

Iar oferta nu se opreşte aici. Folosind tehnici care duc cu gândul la spoturi TV, legea îmbie tinerii absolvenţi să lucreze cel puţin cinci ani la ţară. Doar astfel vor fi scutiţi de la plata a 75% din suma datorată statului pentru studiile universitare.

Mai mult, textul de lege prevede şi o nouă clasificare a universităţilor în: instituţii de în văţământ superior preponderent de educaţie, instituţii de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi instituţii de cercetare avansată şi educaţie.

Studenţii, urmăriţi „virtual”

Odată cu adoptarea noii legi, va putea fi aplicat şi mult discutatul proiect intitulat „Registrul matricol unic”, ale cărui baze au fost puse din fonduri europene. Concret, se va crea o bază de date electronică cu toţi studenţii din ţară (atât cu cei din universităţile publice, cât şi cu cei din instituţiile private acreditate) care va cuprinde datele de identificare ale fiecărui tânăr.

„În acest mod se va putea face un control riguros al diplomelor universitare şi se va elimina orice posibilitate de fraudă intelectuală”, susţin oficialii din Educaţie. De asemenea, potrivit proiectului de lege, pe lângă universităţile de stat merituoase, şi cele particulare se vor bucura de finanţare de la stat. Asta,„pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi programelor de studii”, după cum stă subliniat în documentul- cadru de implementare a legii. Ideea finanţării „pe măsura competenţei” e susţinută şi de Andrei Marga, fost ministru al educaţiei şi rector al Universităţii „Babeş-Bolyai”.

„Universităţile trebuie să aibă o finanţare ameliorată (...). Asta, întrucât univer sităţile care sunt printre primele în lume au un buget incomparabil cu al vreuneia din România, buget care poate ajunge şi la 300 de milioane de euro, în timp ce, la noi, nicio universitate nu dispune nici măcar de jumătate din această sumă”, punctează acesta.

Totuşi, în opinia acestuia, modificările care ar urma să fie aduse învăţământului universitar nu sunt suficiente. „Aşa cum arată proiectul, nu se schimbă destul (...), acest text de lege e mult retardat faţă de ce se întâmplă în UE. Pentru elaborarea lui, era nevoie de un grup de experţi care să aibă o viziune şi să pună în mişcare energiile României, degajaţi de presiunea politică”, explică Marga.

Oamenii competenţi să facă un pas în faţă

Fostul ministru consideră că sistemul universitar trebuia schimbat din temelii: „În România trebuie cultivată competenţa, trebuie puşi în roluri de decizie oameni competenţi. În plus, trebuie regândit sistemul universitar. Nicio ţară europeană, oricât de dezvoltată, nu poate duce un sistem de 98 de universităţi, aşa cum se întâmplă în România”.
sursa http://www.evz.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one