Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

România iese din recesiune, dar nu şi din criză

3 mai 2010

Chiar dacă economia îşi revine, populaţia va simţi mai târziu o îmbunătăţire a nivelului de trai, avertizează analiştii. Momentul ieşirii din recesiune nu coincide cu cel al ieşirii din criză, spun economiştii. Aceştia mai cred că anul 2010 nu va aduce o creştere semnificativă a PIB.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) va revizui datele cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut (PIB) în România pentru acest an şi pentru 2011, şi, cel mai probabil, se va face o ajustare negativă

Mai citeşte şi:

Datoria publică, paşi mari şi siguri

În prognoza de primăvară, instituţia arăta că economia va avansa cu 0,8% în 2010, după ce în ultima lună a anului trecut estimările indicau o creştere de 1,3%. Însă finanţatorii externi nu aveau datele cu privire la evoluţia PIB din primul trimestru al acestui an. La sfârşitul săptămânii trecute, oficialii FMI dădeau de înţeles că lucrurile nu au evoluat conform aşteptărilor şi că vor fi nevoiţi să-şi revizuiască prognozele.

Opinia economiştilor este unanimă atunci când fac aprecieri cu privire la ieşirea din recesiune, adică două trimestre consecutive de creştere economică. Ei spun că acest lucru s-a putea produce începând cu a doua parte a anului, respectiv cu al treilea trimestru. Potrivit economistului-şef al BCR, Lucian Anghel, PIB-ul a rămas pe minus în primele trei luni ale acestui an. „Evoluţia din primul trimestru cred că a fost sub aşteptări şi va fi, din nou, pe teritoriu negativ. Estimez că PIB-ul a scăzut cu 3% - 4,5%. Cam ăsta este intervalul pe care îl luăm în calcul", a spus Anghel. Economistul a precizat că, în ansamblu, creşterea economică pe 2010 va fi „uşor peste zero".

Operaţie amânată

Directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, spune că deşi este posibil să avem două trimestre consecutive de creştere economică în 2010, anul se va încheia tot pe minus. De ce? „Anul trecut, recesiunea trebuia să fie mai severă, dar amânarea tăierii cheltuielilor publice a ponderat scăderea şi a transferat-o pentru acest an", arată Voinea. El este de acord cu teroria ieşirii tehnice din recesiune în acest an, dar spune că ne paşte o nouă criză. „Am depăşit criza deficitului de cont curent, iar ăsta a fost «meritul» acestui moment dificil. Dar s-a făcut prin crearea unei alte crize - cea a datoriei publice", este de părere economistul.

Datele statistice confirmă teoria lui Voinea. Pe perioada recesiunii, deficitul de cont curent s-a redus la jumătate. Dacă în 2008 acesta reprezenta peste 12% din PIB, la sfârşitul anului trecut acesta a ajuns la aproximativ 5% din PIB.

În privinţa datoriei publice, tendinţa a fost inversă. Deşi nu este ridicată în comparaţie cu media europeană, aceasta s-a dublat în ultimii doi ani şi jumătate. Iar economiştii spun că România nu poate susţine un nivel al datoriei publice de peste 35% din PIB. În luna februarie s-a atins nivelul de 28,7% din PIB.

Şomajul, barometrul economiei

Economistul-şef al BCR spune că se va putea vorbi despre „un început al ieşirii din criză" când rata şomajului va fi în scădere. La rândul său, Liviu Voinea aminteşte că bugetul pe acest an este construit pe un şomaj în scădere, dar asta nu se va întâmpla mai ales în condiţiile anunţatelor disponibilizări în sistemul public. Până la ieşirea din criză trebuie rezolvată problema recesiunii. „Industria şi exporturile pot urca PIB-ul, dar trebuie ajutate. Ford, de pildă, ar aduce creştere economică, dar are nevoie de infrastructură. Degeaba ai făcut producţie de maşini dacă nu ai cum să le scoţi din fabrică, fiindcă n-ai drumuri, n-ai cale ferată", explică Lucian Anghel. Acesta crede că un rol important la formarea PIB îl poate avea şi agricultura.

Creşterea TVA nu este o soluţie

Deşi majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) ar putea aduce venituri mai mari la bugetul de stat, această decizie ar presupune mai multe costuri. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), consideră că, dacă Guvernul ar mări TVA, procesul de dezinflaţie ar fi influenţat, iar efortul de ieşire din recesiune ar fi puternic afectat.

„Nu ştiu ce s-ar putea face pentru creşterea veniturilor", a spus Vasilescu. Opinia oficialului BNR este împărtăşită şi de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI). „Majorarea TVA nu este în acest moment elementul care să conducă la o creştere a veniturilor fără să lase în urmă dureri foarte mari", a spus oficialul.

El a subliniat faptul că deficitul bugetar este greu de finanţat în condiţiile în care veniturile se ridică la doar 30-35% din PIB, iar cheltuielile ajung la 40%. Sebastian Vlădescu, ministrul Finanţelor, a declarat însă, în urma întâlnirii de vineri cu delegaţia FMI, că TVA nu va suferi modificări.

An de tranziţie

Potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu, anul 2010 va fi unul de tranziţie, când economia îşi va reveni destul de timid. „Abia în 2011 vom putea vorbi despre o creştere economică mai consistentă, pentru a merge spre 5% în anii următori", a spus Tănăsescu.

Arieratele cresc în loc să se înjumătăţească

Arieratele statului au urcat la 1,6-1,7 miliarde de lei, de la 1,5 miliarde de lei la finele anului trecut, a declarat ieri, la Pro TV, ministrul Finanţelor. Sebastian Vlădescu a precizat că plata tuturor datoriilor pe care statul le-a acumulat anul trecut ar reduce consistent capacitatea investiţională.

Arieratele bugetului general consolidat au urcat la 1,5 miliarde de lei în decembrie 2009 (de la 1,08 miliarde de lei în 2008) şi trebuie să fie reduse până la finele acestui an la 480 de milioane de lei, potrivit scrisorii suplimentare din februarie la acordul stand-by încheiat de România cu FMI.

Vlădescu a dat ca exemplu datoriile în valoare de 243 de milioane de euro pe care statul le-a plătit firmei americane Bechtel.

Aleşii au fost prea optimişti în 2009

Ministrul a ţinut să precizeze că o parte semnificativă a datoriilor statului de anul trecut au fost acumulate de autorităţile locale, care s-au bazat pe o evoluţie economică mai favorabilă şi au sperat că vor fi plătiţi din bugetul pe anul 2010 pentru obligaţiile neachitate.
„Anul trecut a existat un anumit optimism spre sfârşitul anului, legat de evoluţia economică.

Şi atunci, la nivelul multor autorităţi locale, statul a avut un fel de acord cu furnizorii, cu prestatorii de servicii, cu constructorii, de a duce lucrările mai departe în ideea că vor fi plătiţi din bugetul anului 2010. Bugetul anului 2010 s-a dovedit mai puţin consistent decât speranţa de la mijlocul anului trecut, şi asta a pus în imposibilitate plata foarte rapidă a acestor datorii", a explicat Vlădescu. De la începutul acordul stand-by cu România, în luna mai 2009, Guvernul a cerut derogare pentru ţinta de arierate la fiecare evaluare, nereuşind să se încadreze în valorile trimestriale asumate.

Concedierile de la stat nu se vor opri

Guvernul va restructura în acest an oricâte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient, iar concedierile vor continua până se va atinge un echilibru între ajustarea din sectorul public şi cea din sectorul privat, potrivit ministrului Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

„Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient. Nu-mi este frică să anunţ un număr de posturi. Este evident că în România, pe timp de criză, foarte multe locuri de muncă au fost şi sunt puse sub semnul întrebării. Este evident că acest lucru se întâmplă în acest moment şi în sectorul bugetar", a spus Vlădescu în cadrul emisiunii „După 20 de ani", difuzată ieri la Pro TV. Dan Străuţ

"Am ieşit din criza deficitului de cont curent, însă acum ne pregătim să intrăm în cea a datoriei publice."

Liviu Voinea director executiv GEA

"Vom restructura câte posturi va fi necesar pentru ca sistemul să funcţioneze eficient."

Sebastian Vlădescu ministrul Finanţelor Publice



sursa http://www.adevarul.ro/f
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one