Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Rata de absorbţie a fondurilor structurale – 10,26% după primii 3 ani de la aderare

Rata de absorbţie a fondurilor structurale – 10,26% după primii 3 ani de la aderare
10-feb-2010

Rata de absorbţie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană de către România este de numai 10,26 la sută în primii trei ani de la aderare (2007-2009), dar situaţia este favorabilă la “sumele cheltuite”, datorită fondurilor transmise drept avans de Comisia Europeană, relevă un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE).
În 2010, se va face un prim bilanţ al utilizării fondurilor structurale, iar Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va trebui să prezinte la Bruxelles situaţia fondurilor europene cheltuite după aderare.
Din alocarea financiară de 1,27 miliarde de euro pe fonduri structurale pentru anul 2007, care trebuie utilizată până la 31 decembrie 2010 (conform regulii n+3 ani), CE a rambursat statului român maximum 200 de milioane de euro până acum, însă sumele acordate drept avans în ultimii 3 ani, socotite ca “sume cheltuite”, se ridică la 1,9 miliarde de euro, ceea ce face ca România să fie tehnic “pe plus”.
“Cert este că rezultatul este cu ‘plus’ în favoarea României – adică suma ‘cheltuită’ din punct de vedere tehnic va depăşi două miliarde de euro, cu mult peste pragul de 1,2 miliarde de euro – alocarea pentru 2007 – datorită banilor primiţi în avans de la Bruxelles în ultimii trei ani. Socoteala ‘cinstită’ arată, totuşi, că plăţile sunt la un nivel mai puţin decât satisfăcător.
Dincolo de socoteala pe relaţia cu Bruxelles (câţi bani intră în România), ne raportăm în mod logic şi corect la plăţile efectuate de autorităţi, câţi bani au ajuns la beneficiari. Astfel, dacă ne uităm numai la alocarea din 2007, plăţile plus sumele transmise în avans beneficiarilor însumează sub 50 la sută din fondurile disponibile’, susţine CRPE.
“Sumele utilizate” înseamnă plăţi efectuate către beneficiari şi, în plus, banii pe care Guvernul i-a solicitat spre decontare Comisiei Europene. Sumele care la finalul anului 2010 nu se regăsesc în această formulă sunt automat retrase de Comisia Europeană.
Fondurile efectiv plătite beneficiarilor, în acest moment, de autorităţile române, se ridică la aproximativ 580 milioane de euro, sumă ce include: fonduri transmise în avans beneficiarilor pentru demararea proiectelor şi deconturi pentru cheltuielile efectuate. Odată ce a efectuat plăţi către beneficiari, Guvernul trebuie să solicite banii spre decontare Comisiei Europene.
“Fondurile rambursate de Comisia Europeană statului român sunt, în prezent, de maximum 200 milioane de euro. Teoretic, pentru a ‘acoperi’ alocarea de 1,2 miliarde euro, pentru a nu pierde bani, din punct de vedere al regulii ‘n+3′, ar însemna că în 2010 ar mai trebui efectuate rambursări de către Comisia Europeană de peste un miliard de euro, adică de cinci ori mai mult decât în toţi cei trei ani de până acum.
E drept că există o oarecare certitudine că rambursările vor avansa în ritm accelerat, dat fiind că o serie de proiecte majore intră în faza de execuţie, sau cel puţin aşa este de aşteptat, dat fiind numărul şi valoarea proiectelor aprobate până la finalul anului 2009. Totuşi, România nu va pierde fonduri nici dacă nu avansează prea mult cu plăţile către beneficiari şi, implicit, cu cererea de rambursare către Bruxelles.
Aceasta pentru că în categoria ’sume cheltuite ‘ Comisia Europeană include şi sumele transmise drept avans statului român. Fondurile trimise drept avans în România însumează, pe ultimii trei ani, 1,95 miliarde de euro’, precizează CRPE.
Potrivit CRPE, “jumătatea plină’ a paharului este reprezentată de demersurile făcute de solicitanţi. Aproape 15.000 de proiecte depuse reprezintă un număr impresionant. Un calcul matematic brut arată, practic, că firmele, ONG-urile şi autorităţile au depus peste 13 proiecte în fiecare zi, în aceşti ultimi 3 ani.
“Există, deci, cerere pentru aceşti bani. Dar optimismul scade pe măsură ce ne îndreptăm spre zona de concretizare a proiectelor, mai exact contracte şi plăţi – ‘jumătatea goală’ a paharului. Numai 2.200 de proiecte au fost contractate în această perioadă, de aproape şapte ori mai puţine decât cele depuse, iar valoarea acestora acoperă în proporţie de 55 la sută sumele alocate.
Când ajungem la banii plătiţi efectiv, avem cifra iniţială de numai 10 la sută din sumele alocate. Diferenţa se explică prin timpul scurs între semnarea contractelor şi începerea efectivă a proiectelor – câteva luni.
Teoretic, dacă totul merge bine şi nu există probleme la derularea activităţilor şi documentele depuse pentru rambursarea cheltuielilor, putem vorbi despre o potenţială rată de absorbţie de 55 la sută, pentru proiectele contractate în prezent. Deocamdată, ritmul contractelor şi al plăţilor este mult întârziat faţă de ritmul depunerii de proiecte’, se precizează în raportul CRPE.
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one