Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Ordonanţa Antipatrimoniu

18-martie-2010

În contextul în care tot mai multe clădiri de patrimoniu sau aflate în zone protejate sunt lăsate intenţionat în paragină, pentru a fi demolate ca să facă loc afacerilor „rechinilor imobiliari“, mass-media au intrat în posesia unui proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se urmăreşte, printre altele, dispariţia Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice ca filtru în calea ilegalităţilor urbanistice. Potrivit proiectului, Comisia ar urma să fie înlocuită de un consiliu interministerial format din reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi ai Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. În plus, ordonanţa mai propune adoptarea unui aviz tacit, în cazul în care consiliul interministerial nu dă o rezoluţie pentru un proiect în 30 de zile de la depunerea lui.

Grupul pentru Dialog Social şi revista 22 au organizat o dezbatere pe această temă, la care au participat Elena Udrea, ministrul Dezvoltării, Mircea Angelescu, consilier în Ministerul Culturii, arhitecţi şi membri ai organizaţiilor civice. Deşi reprezentanţii celor două ministere implicate în problemele de urbanism au negat existenţa proiectului de ordonanţă, reacţiile din mass-media ale unor factori de decizie în domeniu probează contrariul. În faţa argumentelor arhitecţilor şi ale organizaţiilor civice, Elena Udrea a dat asigurări că, în opinia sa, „Comisia pentru Monumente Istorice trebuie să funcţioneze în continuare“ şi că acel consiliu interministerial va ţine cont de avizul ei, în timp ce Mircea Angelescu a declarat că ministrul Culturii este „foarte hotărât împotriva principiului avizării tacite“ prevăzut în ordonanţă.

Prezent la GDS, Henri Paul, ambasadorul Franţei, a spus: „De ce distrugem Bucureştiul? Pentru că nu-l iubim destul“. Una dintre concluziile dezbaterii a fost că, dacă cei însărcinaţi prin lege să protejeze patrimoniul construit ar iubi moştenirea pe care o gestionează, dimensiunile dezastrului urbanistic la care suntem martori ar putea fi reduse.

* * *

BIROCRAŢIE SAU CORUPŢIE?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a participat marţi, 11 martie 2010, la o dezbatere a Grupului pentru Dialog Social pe teme de patrimoniu şi urbanism, moderată de Rodica Culcer.

RODICA CULCER (GDS): Prilejul acestei dezbateri îl reprezintă faptul că presa a reuşit să obţină copia unui proiect de ordonanţă de guvern care modifică Legea urbanismului, în sensul în care filtrele care apărau patrimoniul - Consiliul General şi Comisia Monumentelor Istorice - par să fie desfiinţate şi înlocuite cu un consiliu interministerial, în care sunt prezenţi în mod egal reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Ministerului Dezvoltării. Dispariţia acestor filtre a alarmat breasla arhitecţilor, societatea civilă şi pe ziarişti. Mai avem ca motiv de îngrijorare faptul că, prin această ordonanţă, se introduce ideea ca dosarele să poată trece prin aprobare tacită, dacă timp de 30 de zile nu au primit un răspuns de la consiliul interministerial. Amintim că Legea autorizării construcţiilor a fost respinsă anul trecut de preşedintele Băsescu tocmai din cauza unui articol similar, iar motivaţia preşedintelui a fost că se lasă loc pentru corupţie. Noi ştim ce înseamnă aviz tacit: în 30 de zile un funcţionar uită să împingă dosarul acolo unde trebuie. Toate acestea ne prilejuiesc reluarea dezbaterii asupra patrimoniului şi a modului în care acesta poate fi reconciliat cu nevoia de dezvoltare urbană. Dar îmi permit să mă întreb: de ce toată dezvoltarea urbană trebuie să se facă în jurul zonelor de patrimoniu, care ar trebui mai degrabă conservate şi restaurate decât mutilate prin proiecte de dezvoltare, care, până acum, în mare măsură, n-au făcut decât să prejudicieze patrimoniul oraşului Bucureşti, dar şi al altor oraşe?

ELENA UDREA (ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului): În memorandumul pe care l-am semnat cu Comisia Europeană şi FMI există condiţionări prin care ni se impune simplificarea procedurilor de avizare, printre altele, în domeniul construcţiilor, sub coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Ministerele care avizează în acest domeniu sunt cel al Culturii, cel al Dezvoltării Regionale. Până anul trecut era şi cel al Turismului, acolo unde erau zone de interes turistic. Problema s-a rezolvat în parte prin unificarea ultimelor două ministere, deci am salvat un aviz. A mai rămas situaţia celor două avize pe care ar trebui să le dea fiecare dintre cele două ministere, noi şi Cultura. De un an, înainte de a fi eu ministru, se lucrează într-un grup de lucru interministerial la găsirea unei soluţii prin care aceste două avize să se transforme într-unul singur - să fie dat o singură dată, într-o comisie mixtă, atât de noi, cât şi de Ministerul Culturii. Nu există niciun proiect de ordonanţă de urgenţă, nu există nici măcar o formă iniţială a unui act normativ care să fie asumat cel puţin la nivel de grup tehnic. Deci acel document care a iscat dezbaterea de azi nu există şi ministerul nu şi-l asumă sub nicio formă.
Dar, dincolo de documentul acesta, discuţia este binevenită şi necesară. În programul de guvernare, în capitolul dedicat ministerului nostru, ne-am asumat ca anul acesta să modificăm Legea urbanismului. Este o provocare pentru 2010 şi sperăm să putem demara rapid lucrurile, astfel încât să cuprindem acele modificări pe care le solicită toată lumea, de la societatea civilă la autorităţile locale de bună-credinţă.

RODICA CULCER: D-na ministru, totuşi, acest proiect pe care dvs. ziceţi că nu-l cunoaşteţi trebuie să fi existat într-o formă semioficială, pentru că pot să-l citez pe d-l arhitect-şef al Capitalei, d-l Pătraşcu, care spune pentru HotNews: „proiectul a ajuns şi la mine pentru a formula un punct de vedere“ - deci cineva plimbă acest proiect. Mai mult, d-l ministru Hunor este citat de Evenimentul zilei: „prin înfiinţarea Consiliului interministerial am încercat doar să simplificăm procedura de acordare a avizului“ –, deci, ştie clar despre ce e vorba.

MIRCEA ANGELESCU (consilier în Ministerul Culturii): Sarcina Ministerului Culturii este apărarea patrimoniului şi considerăm că, orice formulă s-ar găsi pentru a îndeplini această simplificare administrativă, Ministerul Culturii trebuie să aibă un cuvânt de spus. În privinţa modalităţilor efective de a se ajunge la un compromis - pentru că această simplificare legislativă presupune un compromis -, în momentul în care competenţele în privinţa avizării din punct de vedere urbanistic revin Ministerului Dezvoltării, evident că Ministerul Culturii nu este dispus să renunţe la filtrul pe care îl are, acela al Comisiei Monumentelor Istorice. În plus, d-l ministru este foarte hotărât împotriva principiului avizării tacite.
Ministerul Culturii a demarat deja procedurile pentru elaborarea unui Cod al patrimoniului, care urmează să răspundă multora dintre obiecţiile care au fost aduse legislaţiei în domeniu. Codul va trebui să cuprindă prevederi privitoare nu numai la monumentele istorice, ci şi la arheologie, la muzee şi la patrimoniul material. Acest proces este în curs. Ştim că Ministerul Dezvoltării are în elaborare un Cod al urbanismului, care urmează să elimine tot felul de neconcordanţe şi suprapuneri care există în acest moment. În grupul de lucru, împreună cu Ministerul Dezvoltării, ne punem de acord pentru ca în momentul în care cele două Coduri, al urbanismului şi al patrimoniului, vor fi aprobate, ele să nu conţină din start contradicţii sau suprapuneri.

DAN MARIN (arhitect): Calitatea arhitecturii contemporane este complet ignorată azi în România. Se fac licitaţii de restaurări de monumente al căror rezultat este decis de comisii compuse exclusiv din contabili şi jurişti şi se câştigă pe cifră de afaceri sau pe preţul cel mai scăzut. În Franţa, arhitectura e o problemă de cultură, inclusiv învăţământul de arhitectură ţine de Ministerul Culturii. Ar trebui să se ţină seama de această experienţă care în România este complet ignorată şi totul virează pe terenul tehnic şi economic.
Starea patrimoniului este gravă la ora actuală, sunt foarte multe agresiuni care se fac. Nu cred că ce se întâmplă în acest domeniu se datorează excesului de birocraţie şi faptului că avem proceduri foarte complicate. Reducerea birocraţiei trebuie tratată diferenţiat. Sunt domenii unde probabil trebuie acţionat mai hotărât, altele mai sensibile, unde trebuie acţionat cu delicateţe şi cred că monumentele sunt un asemenea domeniu. Acest aviz tacit, nerecunoscut de nimeni, a fost introdus şi în Legea autorizării construcţiilor şi a fost respins de preşedinte, deci există un interes pentru asemenea procedură care, în condiţiile nefuncţionalizării structurilor de avizare de urbanism din România, va produce numai catastrofe. Sigur că există întârzieri şi disfuncţii în toate aceste mecanisme, dar una dintre sursele supraaglomerării serviciilor de urbanism şi a sincopelor procedurale se datorează tipului de urbanism care se practică în România – cel derogatoriu. Petenţii nu sunt mulţumiţi cu ce le oferă regulamentul, planurile generale sau zonale de urbanism şi atunci vin cu propriile lor propuneri. Un privat impune primăriei schimbarea regulamentului. Apoi, o mare parte a competenţelor primăriei generale a fost mutată la primăriile sectoarelor. La Paris, nu arondismentele fac urbanismul, ci primăria generală. În Bucureşti este invers, sectoarele fac urbanism, iar presa a relevat de multe ori dezastrul provocat de aceste servicii de urbanism de la unele sectoare. Iată rezultatul unor controale ale Inspectoratului de Stat pentru Construcţii în 2007 în două sectoare din Bucureşti: la unul, dintre 65 de PUD-uri controlate, 41 erau ilegale, iar la alt sector, din 21 de PUD-uri controlate, 19 erau ilegale.

HENRI PAUL (ambasadorul Franţei în România): Am un enorm interes pentru patrimoniu în general şi pentru patrimoniul Bucureştiului în special. Primul lucru pe care doresc să-l menţionez este că sunt paznicul unui monument istoric, care este sediul Ambasadei Franţei. A fost dată o autorizaţie de construire complet ilegală, la o distanţă de 1,5 m de zidul ambasadei. Am contestat la Tribunalul Bucureşti această ilegalitate comisă de primarul Sectorului 1, deşi era o competenţă a primarului general. În al doilea rând, din experienţa mea ca fost director de cabinet al ministrului francez al Culturii, vă confirm că, în Franţa, reglementarea arhitecturii este făcută de Ministerul Culturii. Responsabilul care se ocupă de monumente istorice depinde de Ministerul Culturii şi avizul său este indispensabil atunci când se solicită o aprobare de construcţie în proximitatea unui monument istoric sau într-o zonă protejată. Acest aviz nu poate fi încălcat dacă este negativ şi el trebuie să fie formulat în mod expres. În al treilea rând, în calitatea mea de jurist şi chiar de magistrat, pot să vă spun că în dreptul francez, în momentul în care o administraţie nu a răspuns într-un timp rezonabil la o solicitare, avizul este considerat ca fiind negativ, nu pozitiv. Deci, noţiunea de aprobare tacită este extrem de rară în dreptul francez, pentru că e suficient ca un funcţionar să fi uitat ca din întâmplare un dosar într-un sertar timp de 30 de zile. În fine, în al patrulea rând, ca ambasador, pot să confirm că noi lucrăm împreună cu Ministerul Culturii în ceea ce priveşte Codul patrimoniului. Dorim să lucrăm, de asemenea, cu ministerul d-nei Udrea, să coordonăm împreună mult mai bine atât Codul patrimoniului, cât şi Codul urbanismului. Aceasta este o axă de cooperare extrem de importantă între Franţa şi România. Aveţi o reglementare foarte asemănătoare cu cea din Franţa în ce priveşte monumentele istorice. Dar în primul rând trebuie să iubiţi patrimoniul dvs. Cei care protejează patrimoniul sunt cei care îl iubesc. De ce distrugem Bucureştiul? Pentru că nu-l iubim destul.

ELENA UDREA: Nu există, din punctul meu de vedere, o competiţie între Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Culturii în legătură cu cine să dea avizul. Ministerul Culturii va aviza lucrările care ţin de zonele protejate, de monumente, iar Comisia pentru Monumente Istorice trebuie să funcţioneze în continuare. Ea face o notă de fundamentare care este prezentată ministerelor, acestui consiliu mixt, dacă el va funcţiona vreodată. Astăzi, la noi, ca şi în Franţa, nota de fundamentare a acestei comisii este esenţială şi nu se poate trece peste un aviz negativ.

ANDREI CORNEA (GDS): Legat de simplificarea avizării, văd că a ajuns un panaceu. Dar sunt lucruri care nu trebuie simplificate, eu aş zice că trebuie complicate chiar. Când e vorba de patrimoniu şi de clădiri istorice procedura nu trebuie să fie prea simplă. Recunosc, nu trebuie să aibă complicaţii fără sens, care nu fac decât să se plimbe o hârtie, dar dacă trebuie să treacă prin mai multe filtre, asta e foarte bine, pentru că e mai greu să corupi pe mai mulţi decât pe unul singur.

ŞERBAN STURDZA (preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România): Trebuie să conştientizăm că peisajul cultural este o resursă, indiferent dacă el se referă la o casă, la un teritoriu sau la o zonă protejată. Dacă-l priveşti ca pe o resursă, atunci trebuie să recunoşti că nu poţi da la o parte niciun minister, nici al Dezvoltării, nici al Culturii, nici al Finanţelor, nici al Agriculturii, nici al Mediului. Deci, ideea de a coopera este obligatorie. Dacă vreţi un stat în care să se întâmple şi lucruri bune după 20 de ani, atunci trebuie să existe o coeziune şi dorinţa de a coopera trebuie luată de bună-credinţă. Dau un exemplu: 18 ţări din Europa, fiecare în felul ei, şi-au formulat o politică pentru arhitectură, care nu înseamnă Codul construcţiilor, Codul urbanismului sau Codul patrimoniului, ci e o chestiune ceva mai amplă care priveşte toate sectoarele, o dimensiune care în România e ignorată acum. Ordinul Arhitecţilor o să pună la punct o politică de arhitectură în Româ nia, care vizează absolut toate instituţiile.

SORIN IONIŢĂ (SAR): Vorbind despre patrimoniul construit, ştiu că există acea prevedere conform căreia, dacă un proprietar lasă să se degradeze o clădire, autoritatea poate face exproprierea. Îmi puteţi da un exemplu când s-a pornit această procedură?

TOADER PALEOLOGU (deputat): Este, de exemplu, un caz la nici măcar 50 de metri de guvern - casa fostului guvernator al Băncii Naţionale, care a fost incendiată anul trecut. Nu ştiu ce spune ancheta poliţiei exact, dar e clar că a fost incendiată de oameni care au fost lăsaţi înăuntru ca să incendieze respectiva clădire. Legea spune foarte clar că proprietarul trebuie să păzească de incendii clădirea monument istoric. Este un incendiu criminal sub nasul guvernului şi guvernul nu poate să facă nimic. Fiind monument de categorie B, exproprierea revine autorităţii locale. Cred că ar trebui să ne gândim la o soluţie ca şi guvernul să poată iniţia asemenea acţiuni pentru interes public.

ELENA UDREA: Vrem să expropriem construcţiile edificate pe plajă, care au ajuns în proprietatea unor persoane după 1990. Pe plajele din sudul litoralului s-au ridicat construcţii pe terenuri care sunt proprietate privată. Singura modalitate prin care eu pot să îi dărâm este să îi expropriez. Lucrăm la asta. La fel, ar trebui introduse clădirile care fac parte din patrimoniul cultural şi care nu sunt întreţinute sau sunt distruse.

MARIA BERZA (Fundaţia Pro Patrimonio): Legat de această indiferenţă în ceea ce priveşte protecţia patrimoniului istoric şi natural, lucrurile sunt mai vechi în România şi cred că ţin în primul rând de uşurinţa cu care se demolau în anii 1980 clădirile, de indiferenţa, tristeţea şi incapacitatea generală de a reacţiona, de faptul că au fost desfiinţate la acea dată toată legislaţia şi toate instituţiile care ţineau de protecţia patrimoniului şi de o oarecare uşurinţă a gestului demolator, uşurinţă care cred că a rămas în comportamentul nostru în ultimii 20 de ani. Ceea ce se întâmplă acum ţine de politici culturale, de necesitatea de a găsi modalităţi care să armonizeze legislaţia în domeniul urbanistic cu cea a monumentelor istorice. În România, politica culturală nu este asumată politic. De aceea, preşedintele Româ niei a înfiinţat în 2008 Comisia pentru patrimoniul construit, siturile istorice şi naturale. Sarcina noastră a fost de a analiza situaţia patrimoniului din România, care este dezastruoasă. Politica de patrimoniu trebuie să fie integrată şi fructificată în Planul Naţional de Dezvoltare a României şi în strategia de dezvoltare până în anul 2030. Iar dvs. aveţi această posibilitate, d-na ministru, deoarece aveţi în administrarea dvs. programele regionale. În toate ţările UE, cele mai spectaculoase restaurări de oraşe istorice, de vechi oraşe balneare, care au adus locuri de muncă, turism, creşterea sentimentului naţional, au fost făcute cu fondurile regionale. Există fonduri nelimitate pentru acest domeniu şi nu ne rămâne decât să ne identificăm priorităţile şi să facem o politică din asta.

PETRE GURAN (istoric): Cei care am lucrat în comisia prezidenţială cunoaştem bine ce înseamnă astăzi direcţiile de cultură ale Ministerului Culturii - sunt fragmente din filmele lui Kusturica. Ar trebui să se creeze o instituţie nouă şi să se folosească drept comitet de selecţionare a noului personal membrii comisiei prezidenţiale, pentru că, dacă îi selecţionează tot cei din minister, vin aceleaşi personaje. Administraţia Ministerului Culturii este puternic cancerizată de incompetenţă şi corupţie. Poate că asta este marea şansă de a scoate aceşti oameni din funcţii şi de a crea o instituţie nouă, cu oameni tineri, mai bine pregătiţi.

MIRCEA OCHINCIUC (arhitect): D-na ministru, vă propun să luaţi personal sub aripa dvs. protectoare un monument de arhitectură din ţară, aşa cum face ambasadorul Franţei. Exemplul dvs. sigur că ar putea fi urmat şi de alţi politicieni, astfel încât să avem sute de monumente protejate.

RADU F. ALEXANDRU (senator): Dvs. o invitaţi pe d-na ministru să ia sub aripa-i protectoare un monument. Dar dvs., Ordinul Arhitecţilor, aţi luat sub aripa protectoare Catedrala Sf. Iosif? Nu cred că mai există o ţară în lumea contemporană în care să fi fost un scandal de o asemenea amploare, cu intervenţii la un asemenea nivel, şi efectul să fi fost zero. Este o palmă pe care trebuie să ne-o asumăm toţi. Îndrăznesc să întreb Ordinul Arhitecţilor: nu ar fi, în sfârşit, timpul ca şi dvs., breasla, să-l amendaţi pe acel autor al proiectului de la Catedrala Sf. Iosif, pe acei arhitecţi care se fac complici în acest îndelung, netulburat, ireversibil proces de distrugere a Bucureştiului?

ŞERBAN STURDZA: Suntem preocupaţi de acest lucru. În UE, în ţările care au adoptat Legea arhitectului, există un anumit principiu, şi anume, că arhitectul este responsabil până la terminarea lucrării şi mai mult decât atât - şi la mentenanţă şi la ce se întâmplă ca efect cu proiectul lui. Or, chestiunea asta nu se înţelege în România. La noi, arhitectul este folosit, din păcate, doar până când se obţine autorizaţia de construire. //

A consemnat RĂZVAN BRĂILEANU
sursa http://www.revista22.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one