Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

O ieşire dureroasă din criză

O ieşire dureroasă din criză
3 Februarie 2010

Măsurile de reducere a deficitelor publice se bazează pe 4 axe principale: scăderea cheltuielilor bugetare generale, revizuirea statutului funcţiei publice şi deci a costurilor pentru aceasta, mărirea vârstei de pensionare şi creşterea taxelor fiscale, scrie ziarul elveţian Le Temps.
Spania se arată cea mai hotărâtă în intenţia de a scădea cheltuielile publice. Planificarea bugetară prevede reducerea până în 2013 a cheltuielilor administraţiei centrale cu 40 de miliarde de euro şi cu 10 miliarde a celor ale colectivităţilor locale, pentru a aduce deficitul care este acum de 11,3% din PIB la 3%, în 2012. Irlanda va reduce mai multe programe sociale ca să scadă deficitul, care este în prezent de 11,6% din PIB, la 2,9%, în 2014.
Astfel, alocaţiile familiale vor fi reduse cu 16 euro pe copil şi pe lună. Va reduce şi din programele generale şi din investiţii. Deşi intenţiile nu sunt încă detaliate, Franţa prevede reducerea cu 1% a cheltuielilor publice din 2011. Marea Britanie şi Portugalia se îndreaptă în aceeaşi direcţie, deşi eforturile lor nu sunt evaluate în cifre. Pentru reducerea datoriilor lor, cele două ţări se angajează în noi privatizări.
Guvernul Brown vrea să cedeze din participările masive la trei mari bănci asumate în momentul de vârf al crizei ca să le salveze de faliment. Vrea, de asemenea, să vândă şi alte active, precum participaţiunile la societăţi publice internaţionale. Vrea să introducă şi o formă de frânare a îndatorării numită “Fiscal Responsibility Act”.
Statele Unite programează îngheţarea cheltuielilor în toate domeniile cu excepţia apărării, educaţiei şi cercetării, timp de un an, înainte de a le alinia la nivelul inflaţiei până la sfârşitul deceniului, potrivit unui program budgetar prezentat luni, de Casa Albă.
Deficitul ar trebui adus de la 1.600 miliarde de dolari la o medie situată între 700 miliarde şi 1.000 de miliarde de dolari la sfârşitul deceniului. În Japonia, guvernul Hatoyama va reduce investiţiile în lucrările publice pentru a putea aloca mai multe mijloace cheltuielilor sociale, în scopul simulării consumului intern. Mai multe guverne vor să reducă numărul funcţionarilor. Cel mai hotărât este cel al Spaniei.
Numai un post lăsat liber din zece va fi înlocuit. Franţa şi Portugalia nu vor înlocui decât unul din două, Grecia va reduce numărul funcţionarilor cu 10%. Atena va îngheţa, de asemenea, salariile mai mari de 2.000 de euro lunar. Irlanda va merge mai departe: se vor reduce salariile tuturor funcţionarilor publici, de la 5% pentru cei care câştigă mai puţin de 30.000 de euro pe an la 15% pentru cei care au peste 200.000 de euro.
În mod simbolic, premierul Brian Cowen îşi scade remuneraţia cu 20%.
Recomandată de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) în vederea alinierii viitoarelor taxe la mărirea speranţei de viaţă, creşterea vârstei de pensionare este abordată deschis de două ţări: Spania şi Franţa, care vor s-o mărească la 67 de ani. Un mare număr de guverne vor să-şi mărească veniturile fiscale, începând cu cele care sunt plătite de persoanele fizice.
Cea mai spectaculoasă măsură este impozitarea bonusurilor prevăzută mai ales de Marea Britanie (50% din remuneraţiile variabile mai mari de 27.500 de lire) şi de Franţa (aceeaşi rată). În Statele Unite, scăderea impozitelor acordată contribuabililor care au un venit anual mai mare de 250.000 de dolari de către administraţia Bush nu va fi menţinută.
Se menţin totuşi în proiectul de buget pe 2011 reducerile de impozite cu 400 de dolari pentru particulari. Franţa vrea să elimine unele regimuri fiscale speciale. Irlanda va simplifica declaraţia de venit. Grecia se alătură grupului de state a căror prioritate este acum lupta împotriva evaziunii fiscale, ca de exemplu Statele Unite, Franţa sau Germania.
Băncile trebuie să-şi asume o parte din dificultăţi, cel puţin în SUA. Cele care au recurs la fonduri guvernamentale în momentele de vârf ale crizei trebuie să plătească o ‘taxă de recuperare’. Introducerea taxelor pe emisiile de carbon va afecta şi industriile gazelor, carbonifere şi petroliere din Statele Unite şi consumatorii de energii fosile din Irlanda\.
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one