Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Investitiile au scazut cu aproape o treime in T1 2010

3 iunie 2010

Oamenii de afaceri incearca sa supravietuiasca in contextul in care datele din economie se shimba de la o zi la alta, iar legislatia este lipsita de coerenta. Romania sta prost si la atragerea investitorilor straini: locul 11 in Europa, in scadere cinci pozitii

Investitiile in economie s-au pra busit in primul trimestru cu 29,1% in compa ratie cu perioada similara a anului trecut, potrivit datelor Insti tu tului Natio nal de Statistica (INS). Valoa rea totala a sumelor investite a fost de 9,37 miliarde de lei, din care industria a atras 36,4%.

De asemenea, sectorul comert/ser vicii a beneficiat de 34,5% din investitii pentru tranzactiile imo bili are, comer tul cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor. Pe ultimele locuri s-au clasat constructiile, cu 17,7%, si agri cultura, cu 9,9%. Din punctul de vedere al structurii investitiilor, cons tructiile noi au insumat 4,32 miliarde de lei, reprezentand 28,9% din total. In utilaje si mijloace de transport s-a investit suma de 4,33 miliarde de lei, 30,6% din total, iar investitiile pentru segmentul alte cheltuieli s-au ridicat la 724,4 milioane de lei, respectiv 30,5%.


Datele prezentate arata ca eco nomia Romaniei isi continua caderea si con firma statisticile realizate la nivelul european. Tara noastra a coborat anul trecut de pe locul 6 pe locul 11 in Europa din punctul de vedere al numarului de proiecte atrase care implica investitii directe straine, potrivit unui studiu al firmei de consultanta financiara Ernst&Young.

Cele 75 de proiecte din 2009 arata ca nivelul a scazut cu 48% in comparatie cu anul 2008, reprezentand 2% din totalul de la nivelul european. De asemenea, Roma nia ocupa locul 7 in Europa in functie de numarul de locuri de munca sustinute de aceste investitii. Astfel, au fost create 6.384 de locuri de munca, echivalentul a 5% din totalul de la nivel european, in scadere cu 44% in com paratie cu 2008.
Europa si-a pierdut atractivitatea pentru proiecte de investitii

Daca Europa de Vest este, de mai mult timp, subiectul a numeroase sem ne de intrebare privind perspectivele sale, ea nu mai figureaza printre regiunile cele mai atractive din lume in 2010. In orice caz, aceasta este con cluzia unui sondaj de opinie realizat de cabinetul de audit Ernst&Young pe un esantion de 814 factori de decizie din lume (52% europeni, 30% americani si 14% asiatici) in cadrul anchetei anuale dedicate investitiilor internationale. Din acest total, 38% au catalogat drept favo rabila „atractivitatea” batranului con tinent, fata de 33% in 2008 si 40% in 2009. China a intrunit cele mai multe pareri pozitive, cu 39%, in scadere notabila fata de 2008, cand acest procent a fost de 47%.

„Europa ramane prima economie a lumii. Avantajul ei rezida in faptul ca ea conju ga o atractivitate extrem de diversificata pe un spatiu geografic redus”, a explicat Marc Lhermitte, de la Ernst&Young. Aceasta catalogare inter vine dupa un 2009 contrastant. Cele 3.303 proiecte inter nationale anuntate in 2009 (in scadere cu 11% comparativ cu 2008) au condus la crearea a mai putin de 16% de locuri de munca. Tendinta reflecta, in opinia expertilor Ernst& Young, dificul tatile legate de identi fi carea surselor de finantare, de supra productia greu de absorbit si de o relansare economica anemica.
Firmele incearca sa supravietuiasca

Oamenii de afaceri spun ca datele din economie se schimba de la o zi la alta si fie au renuntat la investitii, fie le realizeaza din resurse pro prii, daca le au la dispozitie.

Florin Parvu, vice pre se din tele Con siliului Natio nal al Intre prin de rilor Mici si Mij locii: „Am blocat toate investitiile ca urmare a do ua elemente esentiale: insta bilitatea legislativa, pentru ca nu stiu ce masuri va lua guvernul, si neincrederea in economie. Sunt societati care au profit si nu repartizeaza dividendele pentru ca nu stiu ce urmeaza. Eu am un bloc la rosu, pe care daca il termin nu stiu daca il mai vand”.

Sorin Minea, presedintele Roma li menta si al Grupului Angst: „Mi-am continuat planul de investitii asa cum l-am intocmit anul trecut. Incerc sa supravietuiesc si pentru asta trebuie sa continui in ve stitiile. Deo cam data rezist, dar sa vedem ce se va intampla. Piata este foarte ciu da ta, iar daca guve r nul nu ne aju ta vom avea pro bleme foar te mari. Cand am fa cut planul de investitii, am luat in calcul situatia cea mai grea, pentru ca in perioada de criza pot sa scada nenu marate lucruri, cum sunt consumul si puterea de cumparare. Si atunci mi-am restructurat planurile de productie in functie de ce am considerat ca se va intampla si nu mi-am gresit evaluarea”.

Silviu Socol, presedintele CA si actionar majoritar al Fares Bio Vital, spune ca inves titiile in acest an vor fi cu aproximativ 40% mai mici decat anul trecut din nevoia de avea o acoperire pentru sumele pe care prognozeaza ca nu va avea cum sa le incaseze in toamna. „Investitiile sigur vor fi mai mici, nu din cauza situatiei prezente, ci din cauza orizontului sumbru care este anticipat prin toate mijloacele de comunicare, de presedinte, experti sau analisti”, a declarat Socol.

Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, sustine ca la nivelul Con siliului Central al asociatiei patronale s-a luat deci zia de a in sista pe langa guvern in vede rea platii de urgen ta a crean telor auto ritatilor statului catre firmele de cons tructii, datorii care se cifreaza la aproximativ 1,4-1,5 mld. de euro.
Lipsa de finantare taie si investitiile

Vlad Dragoescu, Investment Ma na ger al Equest Investments, com panie care detine centrul comercial Vitantis, spune ca in momentul de fata nu putem discuta despre noi investitii pentru ca nu sunt indeplinite trei conditii de baza ce formeaza un tri unghi al succesului. „Nu exista conditii de finantare si lichiditate pe piata care sa ofere un randament bun. Nu exista chiriasi dispusi sa inchirieze. Nu exista cumparatori indi ferent de categoria proiectului aflat in discutie. De ase menea, exista destule distressed assests in piata, unele cu valoarea de piata sub costul de constructie”.

Radu Ena che, pro prie tarul lan tului ho telier Continental Hotels, declara ca a decis pre­lungirea ter me nului initial de sis tare a in ves ti tiilor in acest an cu inca trei luni, din cauza ca nu „vede luminita de la capatul tune lului”. Termenul inital de stopare a investitiilor Continental Hotels a fost stabilit pentru prima jumatate a anului in curs. Radu Enache spune ca in actualul con text economic si al opacitatii Executivului in ceea ce pri veste ma surile adoptate „nu se poate hazar da” la noi in vestitii. Anul trecut, Con ti nental Hotels a realizat investitii de aproximativ 19 milioane de euro.

Dragos Balan, directorul general al companiei Grafica si Tipar, spune ca, in acest an, nu se pune problema unor inves titii in tehnologie, din cauza comportamentului bancilor care limi teaza creditarea, prin refuzul de a-si asuma riscuri in relatia cu IMM-urile. Astfel, societatea a ales sa-si conserve patri moniul tehnic si a indreptat inve s titiile din acest inceput de an inspre pregatirea personalului - stimularea si dezvoltarea fortei de vanzari, restruc turarea proceselor interne ale orga nizatiei, traininguri de time mana - gement si comunicare. „Investitiile au fost mai mari decat in perioada similara a anului trecut, pentru ca in T1 2009 accentul era pus pe „reducere costuri”, pentru redimensionarea cheltuielilor potrivit contractiei cererii. In 2010, suntem nevoiti sa dezvoltam cererea si portofoliul de clienti”, a spus Balan.

Maria Grapini, prese din tele Pas matex: „In primul trimestru nu am fa cut in ves titii. Am scris inca de anul trecut un proiect pe achizitii de utilaje pe Axa 1, Com petit ivitate. Din pacate, autoritatile nu au lan sat nici pa na acum ape lul. Nu se primesc proiecte, stau si astept... nu am primit decat promisiuni si probabil ca va trece si acest trimestru fara sa se intample ceva”.

Marius Ghenea, FIT Distribution: „Pe scurt, va pot spune ca din punctul de vedere al FIT Distribution, inves titiile in T1 2010 au fost similare cu T1 2009, dar nu sunt reprezentative pen tru intreaga industrie IT. In gene ral, cred ca investitiile s-au di mi nuat in majoritatea sectoarelor in dustriale din Romania”.

Iulian Stanciu, di rec torul ge ne ral al eMag: „Cred ca in ves titiile in IT s-au di mi nuat la ni ve­lul pie tei. Si cred ca acest lucru este gre sit, atat insti tutiile pu bli ce, cat si com paniile pri­vate ar trebui sa opti mizeze activitatea si sa auto matizeze procese, ceea ce necesita investitii in IT. eMAG a investit mult in aceasta perioada in dezvoltarea sistemului informatic. Consideram ca aceasta perioada este foarte buna pentru investitii, costurile sunt la un nivel mai scazut decat in perioade de crestere economica”.
http://www.financiarul.com/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one