Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Guvernul a minţit în privinţa vârstei de pensionare

Guvernul a minţit în privinţa vârstei de pensionare


Oana Crăciun
Marţi, 09 Februarie 2010
Executivul a susţinut că UE ne-a impus creşterea vârstei de pensionare. Directivele europene îl contrazic. Deşi reprezentanţii executivului au justificat stabilirea unei vârste egale de pensionare, de 65 de ani, pentru femei şi bărbaţi prin nevoia de aliniere a României la legislaţia europeană, directivele Uniunii nu prevăd niciun fel de obligaţie în acest sens. O recunoaşte chiar Consiliul Legislativ al Parlamentului României, care a avizat, la finele săptămânii trecute, o iniţiativă cetăţenească în privinţa pensionării.

Aceasta contrazice prevederile proiectului legii unice a pensiilor şi propune menţinerea vârstei de pensionare la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, până în 2050.

Asta, deşi reprezentanţii Ministerului Muncii au insistat că „egalizarea vârstelor de pensionare ale bărbaţilor şi femeilor este necesară pentru asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, aşa cum este prevăzut în directivele europene”.

Măsură pur economică

Potrivit observaţiilor făcute însă de Consiliul Legislativ pe marginea cadrului juridic comunitar, „reglementarea vârstei de pensionare rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naţionale”. Mai mult, subliniază reprezentanţii Consiliului, măsura executivului de creştere a vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani nu poate fi legată de nicio directivă europeană. Se bazează doar pe raţiuni economice.

„În pofida unor opinii contrare, care susţin existenţa unor reglementări comunitare ce impun aplicarea principiului nondiscriminării şi cu privire la vârsta de pensionare, precizăm că acestea derivă dintr-o realitate economică imediată şi nu are suport juridic pe un text comunitar expres”, se arată în aviz. Consiliul concluzionează că di rectiva privind tratamentul egal pe piaţa muncii a Uniunii Europene (2000/78/CE) „nu aduce atingere dis poziţiilor naţio nale de stabilire a vârstei de pensionare”.

Promotorul iniţiativei cetăţeneşti, Lia Ardelean, fost parlamentar, este de părere că „avizul Consiliului ne spune că nu există nicio obligaţie venită pe filiera legislaţiei comunitare şi că stă în puterea noastră, a statului român, să reformăm sistemul de pensii”.

Ea a adăugat că, mai mult, state europene dezvoltate, ca Austria şi Spania, au luat măsuri de ameliorare a creşterii vârstelor de pensionare, pentru a veni în sprijinul populaţiei.

„Austria a prelungit termenul de egalizare a vârstelor de pensionare, iar Spa nia a decis eşalonarea creşterii acestor vârste în funcţie de locul de muncă”, a adăugat aceasta.

Femeile, rămase fără lobby

Potrivit Liei Ardelean, „egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi le dezavan tajează tocmai pe cele care nu sunt reprezentate şi nu pot lupta pentru a împiedica această măsură: femeile care efectuează muncă fizică şi care nu pot munci până la 65 de ani”.

Şi vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, este de părere că 65 de ani este prea mult pentru piaţa muncii autohtone. „Directiva europeană nu ne impune o anume vârstă de pensionare. Noi am propus 63 de ani, pentru că în statele europene cu o vârstă de pen sionare de 65 de ani speranţa de viaţă este, în medie, cu 10 ani mai mare decât la noi”, a explicat Dandea.

Acesta a venit şi cu exemplul semnificativ pentru modul în care se va reflecta creşterea vârstei de pensionare asupra angajaţilor români: „Germania - care are acum vârsta de pensionare de 65 de ani - avea speranţa noastră de viaţă în 1960. De atunci însă, speranţa lor de viaţă a crescut cu 10 ani”. În plus, în Ungaria, unde speranţa de viaţă este aceeaşi cu a românilor (68 de ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei), limita de pensionare este de 63 de ani.

Şi reprezentanţii Centrului Parteneriat pentru Egalitate susţin că femeile nu pot fi obligate să muncească până la 65 de ani, ca bărbaţii. „Vârsta-limită pentru femei ar trebui să fie opţională”, susţin ei.

„În ceea ce priveşte stabilirea vârstei de pensionare, reglementarea acesteia rămâne în continuare un atribut al organelor legiuitoare naţionale.“
CONSILIUL LEGISLATIV


SISTEMUL, LA UN PAS DE COLAPS

Bugetul pensiilor, deficitar din 2006
Plata celor peste 5,5 milioane de pensionari a reprezentat, anul trecut, cea mai mare cheltuială pe care statul român a trebuit să o suporte: aproape 39 de miliarde de lei, adică 8% din produsul intern brut (PIB) al României, după cum au anunţat oficialii Ministerului Muncii.
Scăderea numărului de angajaţi care contribuie la sistemul de pensii, cumulată cu creşterea numărului de pensionari (mare parte dintre aceştia alegând pensionarea anticipată sau pe caz de boală) au făcut ca bugetul din care se plătesc pensiile să intre „pe minus” încă din 2006.

Aşa se face că, anul trecut, s-a ajuns la cel mai mare deficit din istoria sistemului românesc de pensii: minus 1,5 miliarde de euro. Acesta este motivul care i-a determinat pe guvernanţi să recurgă la măsura creşterii vârstelor de pensionare, ce ar trebui să ajungă, în 2030, la 65 de ani, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei.

Asta, deşi în 2000 se stabilise ca, la finele lui 2014, vârsta de pensionare pentru femei să fie de 60 de ani, iar pentru bărbaţi, de 65 de ani.

„Problema acum o constituie faptul că, în România, vârsta medie reală de pensionare este mult prea scăzută, de 54 de ani şi 7 luni, şi foarte mulţi români aleg să se pensioneze «fraudulos»: prin pensii pe caz de boală obţinute în baza unor certificate false sau prin pensionarea anticipată, în ciuda penalităţilor aplicate prin lege”, îşi argumentează propunerea mai marii de la Muncă.

Cu sau fără măsurile acestora, prognozele se arată şi mai sumbre. O estimare recentă a Băn cii Mondiale arată că, prin menţinerea sistemului actual, în 2050, deficitul creat de cheltuielile cu pensiile va ajunge la aproape 12% din PIB. Cu alte cuvinte, statul român riscă să nu mai poată plăti toate pensiile.

LEGEA PENSIILOR

Femeile - şase ani de muncă în plus

Dacă proiectul legii unice a pensiilor va intra în vigoare în forma actuală, femeile vor munci cu peste şase ani mai mult, iar bărbaţii cu doar un an şi trei luni.

„În cele din urmă, femeile sunt discriminate, dacă luăm în calcul munca pe care acestea o depun zilnic în gospodărie”, susţin specialiştii. Acum, vârsta limită de pensionare e de 58,9 ani la bărbaţi.

ÎN EUROPA

65 de ani, vârsta de pensionare în statele dezvoltate ale UE
sursa http://www.evz.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one