Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

De ce economia Romaniei va ramane in recesiune si in sem. II

11 aug 2010


Masurile de austeritate fiscala au dus la o scadere a cheltuielilor pentru consum si investitii

Specialistii BNR spun ca economia va scadea si in a doua jumatate a anului din cauza intarzierii revenirii cons umului privat si a cererii de inves titii.

Increderea consumato ri lor si a mediului de afaceri s-a inrautatit dupa 1 iulie, dupa cum se arata in Raportul asupra inflatiei. In timp ce populatia se teme pentru locurile de munca si ratele la banci, companiile sunt influentate negativ de impredictibilitatea si impactul politicii fiscale.


Economia Romaniei isi va continua recesiunea in al doilea semestru ur mand modelul din prima parte a anului, anticipeaza specialistii Bancii Nationale.

Acestia spun ca scaderea PIB in acest an are drept cauze redresarea modesta si inegala a activitatii economice din zona euro, reducerea PIB peste asteptari din primul trimestru, scaderea cererii de consum si investitii, precum si men tinerea caracterului anemic al activitatii de creditare a sectorului privat. Contrac tia economica este rezultatul trenarii revenirii absorbtiei interne, adica a consumului populatiei si a investitiilor. „Perspectiva ambelor componente majo re ale acesteia, respectiv a cererii de con sum privat si a celei de investitii, este marcata insa de incertitudini”, se pre cizeaza in Raportul asupra inflatiei al BNR. Ritmul redresarii cererii de con sum privat va depinde in mare masura de intensitatea receptarii la nivelul veni turilor disponibile reale ale populatiei a impactului masurilor de austeritate bugetara si a cresterii TVA. La aceasta se adauga viitoarele conditii de pe piata muncii, remiterile din strai natate si parametrii ofertei credi telor pentru con sum. „Un determinant impor tant, dar totodata dificil de cuan tificat al com por tamentului viitor al cererii de consum, il constituie incre derea consumatorilor, care, potrivit indi catorului specific, a consemnat recent o deteriorare abrup ta”, arata specialistii BNR. In situatia in care increderea ar reveni, atunci s-ar putea inregistra un ritm al redresarii consu mului privat peste asteptari, posibil datorita dezeco nomisirii. Un asemenea scenariu este pus insa in peri­col de persistenta sau chiar accentuarea teme rilor populatiei legate de pers pectiva sigurantei locurilor de munca, in prin cipal a celor din sectorul bugetar, precum si de capa citatea gospodariilor de a onora serviciul datoriei bancare.
Mediul de afaceri nu mai are si nu mai prezinta incredere

Investitiile reprezinta al doilea factor necesar pentru inversarea procesului de contractie a economiei. Potrivit datelor din Raportul BNR asupra inflatiei, ritmul redresarii acestora este „deosebit de incert”, fiind influentat intr-o mare masura de impredictibilitatea si impac tul masurilor de consolidare fiscala, pe care investitiile il vor resimti, in princi pal, prin intermediul re ac tiei si compor ta mentului cererii de consum. Re dre - sarea cererii de investitii va mai fi conditionata de evolutia curenta si de perspectiva a profiturilor firmelor, a capacitatilor excedentare din anumite ramuri, precum si a pietei imobiliare.

„Decisiva pentru revigorarea investi tiilor este insa increderea me diului de afaceri care, similar celei a consu mato rilor, a suferit recent o inrau tatire semnificativa. In eventualitatea amelio rarii sensibile a acesteia, inclusiv ca urmare a scaderii riscurilor la adresa stabilitatii macroeconomice si a celei financiare, decurgand din intensificarea eforturilor de consolidare fiscala, refa cerea investitiilor, cel putin a com po nentei stocurilor, ar putea fi relativ mai alerta”, arata specialistii BNR. O ase menea evolutie este conditionata intr-o mare masura de imbunatatirea condi tiilor de finantare a companiilor, care, cel putin deoca m data, nu este per cep tibila din cauza re ticentei bancilor in acordarea de credite ca urmare condi tiilor mai dificile in care isi desfasoara activitatea mediul de afaceri.
Exporturile ar putea redresa investitiile

Expertii Bancii Nationale sustin ca refacerea cererii de investitii ar putea fi sustinuta de o eventuala redresare mai accentuata a cererii externe, in principal in ramurile si sectoarele de activitate a caror productie este destinata cu precadere exportului. Exporturile roma nesti au cunoscut o crestere in ultimele luni si au dat un impuls productiei industriale. „Perspectiva redresarii ac tivi tatii economice in statele dezvol tate, in special a celor din zona euro, este marcata insa de serioase incertitudini legate, in special, de posibilele efecte exercitate de implementarea si extin derea programelor de austeritate buge tara initiate de autoritati ca reactie la cresterea fara precedent a deficitelor bugetare si a datoriilor suverane”, se men tioneaza in Raportul asupra infla tiei intocmit de BNR. Acestor pericole li se adauga si riscul unei eventuale reinflamari a tensiunilor de pe pietele financiare internationale.

BNR atrage atentia ca, intr-un asemenea context, mentinerea credibilitatii programului economic al autoritatilor, prin respec tarea conditiilor din acordul incheiat cu UE si FMI, este esentiala. Riscul major, din aceasta perspectiva, il constituie posibila abatere a politicii fiscale de la coordonatele stabilite in acordul de imprumut.
Politica fiscala mai severa adanceste recesiunea

Analistii se asteptau in primul tri mestru al anului la o crestere economica in semestrul doi, pe fondul redresarii exporturilor. Situatia s-a schimbat insa dupa misiunea de evaluare a FMI de la sfarsitul lunii aprilie si aplicarea masurilor de consolidare fiscala pentru echilibrarea bugetului. Fondul esti mea za, dupa ultima misiune de eva luare, ca economia Romaniei va suferi o con tractie de 1,9% din PIB, fata de cresterea de 1,3% pe care o vedea la inceputul anului. Economistii din cadrul Roubini Global Economics (RGE), think tank-ul american condus de Nouriel Roubini, se asteapta ca economia Romaniei sa sufere o contractie in acest an de 1,8%, iar inflatia sa urce la 5,5%. RGE a subliniat ca inasprirea fiscala severa va prabusi cererea interna si va prelungi recesiunea si, de asemenea, a avertizat ca „vola tilitatea politica de durata va induce riscul unui derapaj fiscal si pe cel al suspendarii acordului de imprumut cu Fondul Monetar International”. Majo rarea TVA de la 1 iulie si masurile de consolidare fiscala au determinat insti tutiile economice si financiare sa revizuiasca prognozele de scadere a eco nomiei Romaniei, care variaza intre -2% si -3%. Economistii considera ca majo­rarea TVA va afecta puternic buge tele gospodariilor si va determina o scadere a cheltuielilor de consum in al doilea trimestru din 2010 ca urmare a majo rarii preturilor. De asemenea, com paniile vor fi incapabile sa preia acest soc. „Devine o certitudine ca anul 2010 este unul si mai dificil decat 2009 din punct de vedere economic. In pofida estimarilor initiale de revenire catre o crestere timida in a doua jumatate a anului, pe fondul cresterii cererii din partea partenerilor externi, din cauza masurilor de austeritate avute in vedere de actualul guvern, Romania va suferi o contractie de aproximativ 1,5%-2% a
PIB-ului fata de 2009”, se arata intr-un raport al Coface.

Exporturile au mai incetinit caderea PIB

Tranzactiile comerciale ale Romaniei au fost amplificate de redresarea cererii principalilor parteneri externi in primul trimestru. In consecinta, pentru a treia oara consecutiv, volumul exporturilor de bunuri si servicii a inregistrat o dinamica trimestriala pozitiva, ceea ce a deter minat o intensificare de peste sase ori a ritmului anual de cresteri. Cu toate acestea, suportul insuficient asigurat de oferta interna productiei a determinat majorarea volumului impor turilor de bunuri si servicii. De asemenea, apre­cierea monedei nationale in raport cu euro a constituit un stimul pentru cres terea importurilor. Aportul cel mai im portant la dinamizarea exporturilor l-au avut produsele cu valoare adaugata mare din grupele „masini si echipa men te” si „mijloace de transport”, urmate de produsele chimice si metalele comune.
sursa :http://www.financiarul.com/


Lista tarilor care au trecut de criza este tot mai lunga

Previziunile de crestere a PIB-ului Chinei au fost estimate intre 10% si 11%. Economia Statelor Unite se va majora anul acesta cu maximum 3%. FMI considera ca Franta si Germania vor afisa evolutii identice, de 1,4% in acest an

In trimestrul secund al acestui an, economia SUA a incetinit mai mult decat previziunile analistilor: Produsul Intern Brut (PIB) a progresat cu 2,4%, dupa o crestere in primele trei luni ale anului, de 3,7%. Prognoza pietei era de 2,7%, iar pe ansamblul anului curent se anticipeaza o crestere a PIB de 3,1%.

In trimestrul II, Singapore a afisat o cres tere de peste 17%, iar pentru anul acesta, orasul-stat, considerat locul cel mai sigur din lume, se afirma drept campion al cresterii economice. Guver nul a asigurat ca PIB va progresa cu 13%-15%, in con ditiile in care in 2009 a afisat o contractie de 1,3%. Nici China nu se poate lauda cu astfel de performante, prognozele anuntand o crestere a PIB cuprinsa intre 10% si 11%, daca, fireste, piata imobiliara isi va pastra stabilitatea si nu se va prabusi sub povara creditelor imobiliare neperformante. In ceea ce priveste Ger mania, prima economie a UE, pre viziunile de crestere a PIB difera de la sursa la sursa. Astfel, Eurostat indica un progres de 1,2%, Institutul de cercetare economica IWH vede 2,5%, iar Fondul Monetar International nu trece de 1,4%, la egalitate de puncte cu Franta, ale carei masuri de austeritate au fost puternic criticate de FMI, pe motiv ca nu sunt suficiente pentru atingerea sco pului propus, si anume aducerea defi citului bugetar la limita ceruta de 3% din PIB.

Deductii fiscale de... 250%

Cum a reusit Singapore sa o ia inaintea tuturor? Prin disciplina si ord inea care domina aceasta fantastica masinarie economica. Ministerele func tioneaza precum intreprinderi private, iar responsabilii lor au salarii de pre sedinti directori generali: un milion de dolari pe an pentru un ministru nu socheaza pe nimeni. Adevaratul pilon al economiei locale il reprezinta Singapore Economic Development Board (EDB), atotputernica agentie guvernamentala insarcinata cu planificarea si dezvoltarea Singapore. Sediile sale - cladiri austere situate pe North Bridhe Road - ascund o armata de functionari ale caror metode si mijloace sunt identice celor folosite de cadrele economice din intreprinderile internationale cele mai dinamice. „Deschidere, flexibilitate, putere de reactie, sunt cele trei principii de baza ale EDB, care este punctul obligatoriu de trecere pentru cei care vor sa investeasca sau sa se stabileasca aici”, nota un avocat de afaceri. Pentru ca Singapore este o stanca: 42 km de la est la vest, 23 km de la nord la sud, 5 milioane de locuitori. In largul Portului Marina Bay, valsul na velor nu inceteaza niciodata. Orasul-stat este, in egala masura, primul port mondial al tranzitului de containere, dar anul acesta va fi cu siguranta depasit de Shanghai. Pe langa aceasta activitate, economia din Singapore se sprijina pe trei piloni: industria manufacturiera, orientata candva spre electronica si care se indreapta tot mai mult spre chimie, si industria farmaceutica, servicii finan ciare si servicii acordate intre prin derilor. In toate aceste domenii, Sin- ga­pore ofera unitatilor de productie o fiscalitate practic fara egal. Rata de impozitare a societatilor nu este decat de 17%, asociata cu numeroase posibilitati de deductie. Plus valoarea nu este impozitata. Iar noul „productivity and innovation credit act”, aplicabil ince pand din 2011 pana in 2015, va permite companiilor care investesc in cercetare si dezvoltare sa beneficieze de deductii fiscale care pot ajunge la 250% din cheltuielile angajate.
sursa :http://www.financiarul.com/a
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one