Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Bolile la pensionare, vindecate la evaluare

9 aprilie 2010

Cele peste 900.000 de pensii medicale costă bugetul 1, 5 miliarde de euro, cât deficitul sistemului. Una din patru persoane primeşte pe nedrept pensie de boală. Toate dosarele vor fi reevaluate. Din primele verificări unii bolnavi s-au şi „vindecat“ .

În România se plătesc peste 900.000 de pensii de boală, ceea ce-nseamnă că 16% din cei 5,7 milioane de pensionari au fost declaraţi inapţi de muncă înainte de-a ajunge la vârsta legală de retragere din activitate. Procentul este triplu faţă de cel din 1990, când la 3,6 milioane de pensionari, doar 200.000, adică 8%, erau invalizi. Aceste pensii au costat anul trecut 1,5 de miliarde de euro, adică exact deficitul bugetului de pensii.

50% din dosare, respinse

Presiunea financiară foarte mare asupra bugetului asigurărilor sociale a determinat Ministerul Muncii să înceapă o monitorizare a judeţelor cu cele mai multe cazuri de pensii de invaliditate, Bihor şi Mureş.

Ministrul Şeitan estima recent la 25% din total procentul pensionărilor incorecte pe caz de boală. Verificările începute în noiembrie 2009 arată că numărul ar putea fi mult mai mare, chiar dublu. Din octombrie anul trecut şi până la începutul lunii martie, 1.100 de persoane din judeţele Bihor şi Mureş au încercat să se pensioneze pe caz de boală. Dosarele lor complete, cu actele medicale şi propunerea de pensionare din partea cabinetelor locale, au fost trimise la Bucureşti, Institutului Naţional de Expertizare Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (INEMRCM).

Din acestea, doar 400 au fost admise. Alte 400 au fost respinse fără să fie nevoie de investigaţii medicale amănunţite, iar pentru 300 de aspiranţi la o pensie de invaliditate s-a cerut internarea.

În paralel, au fost controlate şi alte 3.500 de propuneri de pensionare pe caz de boală, venite din restul ţării. Lucrurile au stat chiar mai rău decât în Bihor şi Mureş, judeţele campioane. Din cele 3.500 de dosare, 1.900 au fost respinse, adică peste 50% din total. Procentul a fost ceva mai mic la pensiile aflate deja în plată: din 4.500 de pensionari pe caz de boală aflaţi în plată, 1.900 de persoane, adică 42%, au fost scoase din sistem, fiindcă sunt apte de muncă.

Turnaţi de vecinii de uliţă

Statistica verificărilor de anul trecut sugerează că procentul falşilor pensionari pe caz de boală ar putea să depăşească estimarea de 25% aparţinând ministrului Muncii, Mihail Şeitan.

Leontin Ţârle, şeful Direcţiei Judeţene de Pensii Bihor, spune cum s-a desfăşurat monitorizarea pensionărilor: „De la 1 noiembrie, am trimis la Bucureşti toate dosarele cu cereri de pensionare. S-au convins şi ei că la noi oamenii chiar sunt bolnavi. Avem în judeţ câteva locuri de muncă foarte periculoase, cum este mina de substanţe radioactive de la Băiţa. Trei persoane au murit de cancer în decembrie, înainte să le vină de la Bucureşti avizul de pensionare", povesteşte Ţârle.

„Aşa încât, pensiile lor de boală s-au transformat în pensii de urmaş", completează Leontin Ţârle. El recunoaşte însă că există şi falsuri: „De obicei, le depistăm cu ajutorul vecinilor, care ne trimit sesizări anonime. De când au început în presă discuţiile cu pensiile, primim cam trei anonime pe săptămână. În general, din zonele rurale, unde oamenii se cunosc foarte bine şi ne scriu că vecinul Gheorghe munceşte la câmp, deşi este pensionat pe caz de boală. Se adeveresc mai toate anonimele", spune Ţârle.

Sistemul, grevat zeci de ani

Fenomenul pensiei ca măsură de asistenţă socială a apărut în 1990, atunci când cei mai inventivi au descoperit că o şpagă bine plasată poate duce la încadrarea într-una dintre cele trei grupe de invaliditate pentru care se plăteşte pensie, explică analistul Ilie Şerbănescu. În ianuarie 2010, din totalul de 5,7 milioane de pensionari, peste 925.000 de persoane se retrăseseră din activitate pe motiv de boală.

Fenomenul a fost acceptat tacit de guvernele care s-au succedat, fiindcă aceste pensii de invaliditate aduceau în limite decente şomajul galopant, explică Ilie Şerbănescu. A fost o soluţie de moment, pentru politicieni şi pentru persoanele de peste 45 de ani care ştiau că la finalul perioadei de şomaj nu-şi vor găsi alt loc de muncă.

Fenomenul a grăbit însă intrarea în criză a sistemului public de pensii, spune Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie din Bucureşti: „Aceşti oameni ar fi trebuit să meargă în ajutor de şomaj, apoi să beneficieze de venitul minim garantat. În loc de asta, ei s-au dus la medic, au dat o şpagă şi vor greva sistemul zeci de ani", explică Preda. Sociologul este convins că numărul de pensionari de boală nu corespunde realităţii: „Există judeţe unde pensiile de invaliditate sunt cam o treime din totalul pensiilor! Dacă lucrurile ar sta într-adevăr aşa, am avea o mare problemă de sănătate în ţara asta".

Trei ani pentru verificarea dosarelor

Pentru a-i elimina din sistem pe aceşti „ilegali", ministerul şi-a propus ca în trei ani să treacă prin filtrul institutului toate dosarele acestor pensionari.

Într-o primă fază, vor fi studiate actele din dosarele celor deja pensionaţi. Dacă toate actele sunt în regulă, dar se bănuieşte că diagnosticul este fals, pensionarul va fi internat la institut. Deocamdată, institutul are doar 200 de paturi pentru cazurile încadrate la suspiciuni.

Ilegalii riscă închisoarea

Dacă experţii constată că un pensionar pe caz de boală este sănătos, casa judeţeană de pensii îl va scoate din sistem.

Dacă experţii ajung la concluzia că pensionarea nu a respectat regulile (dosarul nu era complet, boala nu era invalidantă etc.), fostul pensionar va returna banii aduşi deja de poştaş. Nu se ajunge la proces decât dacă fostul pensionar contestă decizia.

Dacă se bănuieşte că pensionarea s-a făcut fraudulos, cei de la casa de pensii sesizează procurorii. În acest caz, atât pensionarul ilegal, cât şi medicul care l-a ajutat pot fi condamnaţi la închisoare pentru dare şi luare de mită, fals în acte.

sursa http://www.adevarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one