Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Andreea Vass, consilierul primului ministru Boc: „Revenirea salariilor nu e garantată în 2011“

14 iunie 2010

Veniturile bugetarilor vor depinde de viteza cu care se vor face disponibilizări în administraţie. Andreea Vass, consilier personal al premierului Emil Boc a tulburat în repetate rânduri apele în PDL în urma declaraţiilor sale. A vorbit depre criza economică în momente în care nimeni nu dorea să audă aşa ceva, a spus că este nevoie de restructurări masive în aparatul bugetar.

Ultima oară a zis că suntem „tâmpiţi" dacă nu aplicăm programul Guvernului, ulterior regretând „greşeala de exprimare". Andreea Vass este doctor în economie, lector universitar la Academia de Studii Economice

A lucrat ca expert în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, apoi a fost timp de doi ani, între 2007 şi 2009, consilier al europarlamentarului Theodor Stolojan. Din 2009 este consilier personal al premierului Emil Boc.

Andreea Vass: Încrederea este făcută praf pentru orice reprezentant al clasei politice, indiferent că vine de la Putere sau de la Opoziţie. Realitatea pe care o avem de gestionat acum este următoarea: singurul val real de suflu politic reformist există în Partidul Democrat Liberal. Presiunea care se pune asupra Guvernului şi asupra actului deciziei publice în general, îmi alimentează mie încrederea că rezerva unei reveniri semnificative a încrederii în clasa politică este tot în Partidul Democrat Liberal. PDL este principala forţă la guvernare şi înclin să cred că acest lucru ne avantajează în continuare, ţinând cont de toate combinaţiile posibile. Încerc să fiu cât de realistă pot.

Ion M. Ioniţă: Unde sesizaţi dumneavoastră acest val reformist?

El există şi în interiorul Guvernului , în aceste bătălii de culise care ajută la luarea deciziilor corecte, bazate pe argumente tehnice şi nu politicianiste. Există şi în PDL, unde mie îmi place să spun că vocile care condamnă absurditatea actului politic şi gradul de corupţie la care s-a ajuns, ne fac în realitate un mare bine. Spală murdăria. Primul pas pe care trebuie să-l faci este să-ţi asumi că ai o problemă.

I.M.I.: Şi-a asumat PDL că are o problemă în acest sens?

Da, da după părerea mea. Sunt primele mişcări majore de redefinire a omului politic în interiorul PDL. Cine este potrivit, cine nu. Se renunţă la mentalitatea păguboasă potrivit căreia, dacă un politician fură, dar şi face ceva pentru români, atunci este acceptat. În realitate, nu trebuie să fie deloc aşa.

I.M.I.: Există o serie de oameni din Guvern sau din PDL despre care s-a demonstrat că fac afaceri cu statul. Şi nu se întâmplă nimic.

Nu sunt de acord că nu se întâmplă nimic. Este pentru prima dată când spaţiul public este invadat de asemenea deconspirări. Este pentru prima dată în interiorul PDL când se ia atitudine faţă de acest gen de lucruri. Aţi văzut astfel de luări de poziţii la alte partide? Haideţi să fim foarte realişti. Orice sistem care trece de la autarhie la piaţa liberă, trece prin această nebunie a obţinerii facile a banului. Asta presupune pervertirea actului politic. Problema la români este că nu se mai încheie perioada asta.

O.N.: Vedem că s-a început cu tăierea salariilor şi a pensiilor, nu cu închiderea robinetelor către oamenii aceştia.

Discutăm lucruri complet diferite. Dacă doriţi să discutăm măsurile de austeritate, sigur că ele au legătură directă şi cu gradul de hoţie, dar cheltuirea iraţională a banului public are o dimensiune mult mai mare. Dacă vrei să tai, tai de acolo de unde se cheltuieşte mult mai mult decât intră venituri la buget. Or, noi avem două treimi din buget cheltuieli publice cu salarii, pensii şi asistenţă socială. Restul de o treime se duce spre investiţii care, evident că sunt expuse riscului de a intra în spirala hoţiei. Se va interveni pe ambii piloni. Nu se mai poate aşa!

I.M.I.: Tehnic e mult mai uşor să tai salarii şi pensii.

Este cea mai grea decizie şi din punct de vedere politic şi legislativ şi tehnic.

I.M.I.: Bun, dar cum faci tăierea banilor care se duc în buzunarele clientelei politice? Este ceea ce solicită şi populaţia.

S-au luat decizii ferme pe zona licitaţiilor publice. Avem obiectivul ca 40% din licitaţii să se facă electronic. Asta înseamnă transparenţă, asta înseamnă costuri mai mici. În 2008, sub 2% din aceste achiziţii publice se derulau electronic. În 2009, ridicarea procentului la 15% a dus la economii de 1 miliard de euro.

"Vocile care condamnă absurditatea actului politic şi gradul de corupţie la care s-a ajuns, ne fac în realitate un mare bine."

Cum se poate face curăţenie

Este foarte clar că, fără un sistem de control, fără implicarea tuturor instituţiilor, dacă nu există frica de sancţiune, nu putem vorbi de cultivarea sentimentului de integritate a decidentului public.Noi avem atâtea acte normative din care lipseşte capitolul sancţiuni.

Mi-e foarte greu să mă substitui conducerii PDL în ceea ce priveşte luarea deciziilor legate de cei care au făcut afaceri cu statul. Pentru că niciodată nu am făcut parte dintr-o negociere de felul acesta. Dar mi-e imposibil să iau decizia în locul lor. Dacă mă gândesc la efectul de domino, trebuie să fie o carte pe care dacă reuşeşti să o mobilizezi, restul să aibă reacţii mimetice.

„Trebuia să se înceapă cu restructurarea bugetarilor"

Andreea Vass la „Intreviurile 2+1“: „În 2009 nu s-a făcut reformă“
O.N.: Se va reveni la nivelul actual al salariilor?

Da, categoric. Dar nu poate garanta nimeni că se va reveni la nivelul actual al salariilor la 1 ianuarie 2011. La pensii se va reveni.
Dar la capitolul salarii viteza cu care vom creşte din nou salariile este direct dependentă de viteza cu care vom restructura numărul de bugetari, aparatul bugetar. Fondul de salarii este acelaşi.

I.M.I.: Deci, bugetarii nu se pot aştepta că de la 1 ianuarie 2011 vor primi salariile actuale.

Nu automat. Diminuarea cu 70.000 de persoane a personalului bugetar, obiectiv asumat pentru 2010, presupune recuperarea a mai mult de jumătate din pierderea de 25% din salarii. Dacă vom performa mai rapid cu restructurarea administraţiei publice, de la lună la lună, toate aceste salarii vor creşte.

I.M.I.: Dar revenirea la nivelul actual al pensiilor este garantată de la 1 ianuarie 2010?

Nu pot să spun eu că este garantat. Dar aşa va fi. Dar şi aici discuţia este mai complicată. Depinde şi de succesul pe care îl va avea controlul Ministerului Muncii pe zona pensionărilor de invaliditate ilicite. Depinde de succesul aplicării recalculării pensiilor speciale. Aici se pot face economii semnificative care să fie redistribuite către fondul de pensii.

I.M.I.: De ce nu s-a început cu restructurarea personalului bugetar şi s-a început cu reducerile de pensii şi salarii?

Teoretic era posibil să se înceapă cu restructurările, practic nu, pentru că a fost campanie electorală. Iar în 2010 s-a ajuns la un deficit foarte mare. Dar eu aş fi făcut această restructurare, mie nu mi se pare atât de greu. La mijlocul anului 2009 am declanşat o dezbatere publică privind calea de urmat: reducerea numărului de bugetari, reducerea de pensii şi salarii, creşterea impozitelor şi a taxelor. Nimeni nu a susţinut niciun fel de variantă. Nici sindicatele, nici partidele politice. PSD s-a opus constant. Ministerele care nu au avansat deloc pe zona de reformă au fost Educaţia, Agricultura, Sănătatea.

I.M.I.: Acum se întâmplă ceva în aceste ministere?

Da, a început o reformă masivă în Sănătate care va fi mult mai dificilă decât reforma din Educaţie.

Situaţia se va îmbunătăţi în 2011

Economia României nu va sta pe roze la toamnă. Gradul de incertitudine este foarte mare. Trebuie să ne facem treaba, să facem curăţenie în sistemul de salarizare, să reformăm sistemul de pensii şi de asistenţă socială, să reanalizăm Codul Fiscal şi Codul Muncii. Trebuie să flexibilizăm Codul Muncii. Dacă le facem pe toate bine, anul 2010 va fi mai rău decât anul trecut, dar, începând din 2011, lucrurile se vor îmbunătăţi.

Dacă mă uit la ultimii 25 de ani, avem 12 ţări europene care au avut ajustări bugetare masive. Ţările din Europa de Nord, la care s-a adăugat şi Austria, au mers pe scăderea cheltuielilor publice, iar ţările din Sud, inclusiv Franţa, au preferat să mărească taxele şi impozitele.

Pe zona implicaţiilor economice, reluarea creşterii a fost mult mai rapidă în ţările nordice, decât în ţările din Sud. Datoriile publice, au evoluat la fel. Iar pe zona implicaţiilor electorale, în perioada respectivă a ajustărilor fiscale, doar o treime dintre cele 12 state şi-au schimbat guvernele. Aşa că PDL are două şanse din trei să rămână la putere, dacă îşi face treaba aşa cum trebuie.

„Banii se risipesc în prea multe direcţii"

I.M.I.. Dacă moţiunea va cădea, ne putem aştepta la schimbări radicale în Guvern?

Nici aici nu pot să mă exprim pentru că nu am rol de decizie în acest sens. Eu invoc un alt risc. Îmi doresc profesionişti, oameni cu viziune la fiecare decident din vârful unui minister. Dar experienţa acumulată de cei care sunt acum e foarte greu să fie substitută de un nou-venit care intră în acelaşi sistem, cu aceleaşi reguli ale jocului şi care este labil la acelaşi grad de pervertire.

O.N.: Care sunt prev în economie? Ce se va întâmpla după tăierea pensiilor şi a salariilor?

E foarte greu să-i convingi pe oameni că este spre binele lor ca acum să le iei banul din buzunar. Este imposibil.Scenariile de lucru sunt cel puţin trei. Ori aplicăm măsurile pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, ori mergem pe varianta creşterii taxelor propusă de FMI şi din ce în ce mai agreată de Opoziţie, ori renunţăm la acordul cu Fondul. Modelarea macroeconomică relevă un ritm de creştere a PIB între minus 0,5 şi plus 0,3% în 2010 pentru primul scenariu. Pentru scenariul al doilea ar fi între -2,6% şi -2%. Iar pentru al treilea scenariu ar fi o scădere de 4,9%.

O.N.: Cum va funcţiona sistemul astfel încât în varianta Guvernului să se ajungă la o creştere de 0,3%, aşa cum aţi spus? De unde vine creşterea?

În primul scenariu, creşte tendinţa investiţiilor străine de a veni în România. Ele, oricum, sunt mult mai mici faţă de anul trecut.

O.N.: Deci mizăm pe creşterea investiţiilor străine.

Nu mai mult decât anul trecut.Dar între scenariul creşterii taxelor şi al diminuării cheltuielilor publice, e clar că în prima variantă ar scădea şi mai mult atractivitatea pentru investiţii străine în România.Care ar fi alte surse de investiţii?Cheltuielile publice orientate spre investiţii. În acest an alocăm pentru investiţii 6,4% din PIB.

O.N.: Unde sunt banii?

Programul Rabla, programul Prima Casă, reabilitare infrastructură rutieră, modernizarea căilor ferate, comunicaţii, energie. Problema este incapacitatea de a concentra investiţii majore, în maximum trei direcţii după părerea mea: autostrăzi, infrastructură comunicaţională şi energie. Dar lipsa gândirii strategice împarte banii în foarte multe direcţii şi rezultatele se văd.

"E imposibil să convingi pe cineva că este spre binele lui ca acum să îi iei banul din buzunar."

Testul Adevărului:Suferinţele administraţei şi economiei

1 Dezavantaj. Nu ştiu la ce s-a gândit preşedintele când a spus că Emil Boc a fost sabotat. Dar pot să vă spun că unul dintre cele mai mari dezavantaje pe care îl are România este calitatea politicilor publice. Este vorba despre o slabă pregătire şi o demotivare totală
în administraţia publică de a face lucrurile să meargă bine.

2 Reformă. Drumul pe care pășim acum mi se pare cel corect. Avem estimarea privind supraîncărcarea aparatului bugetar. Acești 250.000 de noi angajaţi în aparatul public nu au însemnat o îmbunătăţire a calităţii serviciului public. Acum trebuie să creăm standarde de cost și normative de personal. În paralel este o strategie de informatizare a aparatului public care trebuie să preceadă o restructurare masivă a sectorului bugetar. Nu va mai fi nevoie de 10 funcţionari publici care să poarte o hârtie.

3 Toate aceste procese de restructurare sunt demarate. Am restructurat agenţiile guvernamentale, dar procesul nu s-a încheiat. Trebuia să se ajungă la aproximativ 9.000 de disponibilizări, performanţa a fost pe undeva pe la jumătate. Acum, fiecare instituţie își face propriile evaluări de personal. Au existat diferenţe între ministere în ceea ce privește viteza de restructurare. Pe zona administraţiei publice locale este enorm de lucru.

4 Riscul cel mare. Eu nu vreau să alimentez gratuit idealismul. În realitate, PIB-ul din acest an va fi între minus 0,5%
și plus 0,3%. Marele risc este rămânerea în stagnare economică. Bătălia este pentru reluarea creșterii economice.

5 Schimbare. Nu cred că mai este cineva care să spună că mai are nevoie de același număr de consilieri sau de secretari de stat. Anul trecut temerea era mare înceea ce privește disponibilizările. Acum, foarte mulţi invocă necesitatea restructurărilor pentru a se putea reveni la nivelul actual al salariilor.

sursa :http://www.adevarul.ro/i
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one