Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Agricultura, afacerea crizei

Autor: Mihaela Radu
Publicat: 12 Martie 2010
Vizionari: 99;

Afacerile în agricultură sunt profitabile chiar şi în perioadă de criză, iar cei care deţin deja firme în domeniu le recomandă tinerilor să înceapă o asemenea investiţie pentru că nu vor regreta. 100 de hectare, dar şi 10 hectare pot asigura succesul unei afaceri.

Agricultura va avea tot timpul succes, indiferent de contextul economic existent, pentru că oamenii au nevoie de hrană. „Este o îndeletnicire străveche şi nu numai necesară, dar şi profitabilă. Adevărul este că la noi în ţară, cu secole în urmă, boierii deţinători de terenuri trăiau şi studiau la Paris şi acum situaţia nu este mult schimbată. Sunt destui care trăiesc foarte bine desfăşurând activităţi în agricultură”, spune pentru capital.ro, Ştefan Poienaru, unul dintre marii latifundiari ai ţării.

„Este foarte bine să se investească în agricultură. Eu sunt foarte ataşat de acest sector, este domeniul meu de suflet şi dacă ar fi să o iau de zece ori de la capăt, tot de agricultură m-aş apuca. Acum investiţiile sunt necesare şi sunt posibile”, arată pentru capital.ro Culiţă Tărâţă, care administrează Insula Mare a Brăilei.

Domeniul agricol poate reprezenta o oportunitate în această perioadă de criză, dacă autorităţile vor reuşi să pună la punct o politică agrară coerentă, spun specialiştii. „Este nevoie de o concepţie clară privind rolul şi viitorul agriculturii. Din păcate, în acest moment nu există o acumulare de capital pentru a finanţa agricultura, dar cei care au dispun de fonduri şi vor să pornească o afacere se pot orienta către domeniul agricol”, recomandă capital.ro analistul economic Mircea Coşea.

Tinerii să se îndrepte către afacerile agricole

Succesul afacerilor în domeniul agricol depinde uneori de factorii meteorologici, dar acest lucru nu înseamnă că nu este posibil. „Tot ce nu este profitabil se închide. Agricultura desfăşurată de societăţi comerciale sau asociaţii este profitabilă şi acest lucru nu depinde neapărat de suprafaţa avută la dispoziţie”, spune Poienaru.

Drept dovadă, domeniul agricol a devenit în ultimii ani tot mai atractiv pentru investitori, iar cei care au reuşit în afacerile cu pământ sau animale îi sfătuiesc pe tinerii întreprinzători să se îndrepte către investiţiile în agricultură. „Tinerii pot privi cu încredere spre agricultură pentru că pot reuşi”, a spus Culiţă Tărâţă.

Cu o afacere în alt domeniu deja demarată sau pornind de la zero, tinerii au şanse de reuşită dacă se orientează către agricultură. „Eu aş sfătui tinerii care doresc să se implice în afaceri să pornească ceva în domeniul agricol. O investiţie bună ar fi, de exemplu, în producţia de legume. Şi nu trebuie pornit cu o suprafaţă mare, se poate câştiga bine şi dacă are 10 hectare, mai ales că o investiţie mică pentru început reprezintă şi un risc mai mic”, a spus Poienaru.

Pentru 1.000 de hectare e nevoie de un milion euro

Investiţiile necesare depind de afacerea demarată, dar se poate porni şi cu ceva mai mic pentru început. „Chiar şi o investiţie mică poate avea succes, important este ca cel care vrea să facă afaceri să aibă curaj şi să înceapă ceva. Tinerii pot eventual apela la fondurile europene destinate iniţierii unei afaceri agricole sau la credite”, declară Poienaru.

Cei care însă au ceva bani pentru o afacere mai serioasă pot cumpăra sau arenda câteva sute de hectare de teren agricol unde să cultive cereale. O altă variantă este asocierea mai multor proprietari de pământ care să cultive pe suprafeţe mai întinse.

„Dacă împreună cu părinţii şi cu rudele, tinerii pot aduna în jur de 200 de hectare, având şi ceva tehologie pot demara o activitate agricolă. Ar trebui să aibă în vedere că pe această suprafaţă investiţia în producţie este de 600 euro/hectar/an. Ar fi bine ca în cazul acesta să dispună cam de 200.000 euro pentru a cultiva cereale, dar şi plante tehnice, astfel încât să poată efectua o rotaţie a culturilor.

Pentru a avea însă o afacere cu adevărat profitabilă, sunt necesare 1.000 de hectare, dar pentru care agricultorul ar trebui să cheltuie un milion de euro pentru dotări tehnice şi înfiinţarea culturilor. Problema este să găseşti terenul acesta pentru că nu prea mai există suprafeţe întinse de pământ de vânzare. Sunt mulţi proprietari mici de terenuri, care au cam 2-2,5 hectare şi care nu prea vând. Soluţia este ca aceştia să se constituie asociaţii agricole în sistem intensiv”, afirmă Culiţă Tărâţă.

În România mai mult de jumătate dintre exploataţiile agricole sunt de fapt gospodării care produc pentru consumul propriu al familiei.

„În prezent, doar 30% din agricultura românească se face pe suprafeţe mari, adică de peste 5.000 hecatre. „Mai sunt şi cei care au între 1.000 şi 5.000 hectare şi care se încadrează la agricultori de mărime mijlocie, dar cea mai mare parte a agriculturii la noi este la nivel de semisubzistenţă”, arată Culiţă Tărâţă.
sursa http://www.capital.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one