Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Sute de mii de apartamente, risc seismic de gradul zero

Sute de mii de apartamente, risc seismic de gradul zero
Sidonia Bogdan
Joi, 21 Ianuarie 2010
» Pagubele pe care le-ar putea inregistra Romania in cazul unui cutremur mare vor fi amplificate nu doar de intensitatea propriu-zisa a seismului, ci si de deficientele initiale grave de proiectare si executie intre 1963 si 1977. Documentele vremii atesta ca rezistenta locuintelor ridicate in acea perioada nu a fost calculata raportat la actiunea reala a fortelor seismice.



In anii ’60-’70, Romania comunista se afla in plina revolutie industriala si urbanistica. Ritmul era alert. Taranimea era stramutata


masiv de la sate pentru a popula fabricile-mamut, iar in fiecare oras se ridicau in pripa blocurile in care s-a adapostit noua clasa muncitoare. S-a construit atunci foarte mult si foarte repede. Insa pretul, in bani si victime omenesti, al politicii comuniste in materie de urbanism a ramas sa fie achitat de actuala generatie de romani care locuiesc la bloc. Totul se leaga de concluziile unei expertize realizate la nivel national de Institutul "Proiect Bucuresti" imediat dupa dezastrul din 4 martie 1977. Analiza dezvaluie faptul ca nu doar cladirile foarte vechi, insemnate
astazi cu bulina rosie, prezinta pericol public, ci si blocurile ridicate intre 1963 si 1978. Pentru a face economie si pentru a demonstra ca poate construi mai mult si mai rapid decat in tarile capitaliste, Partidul a decis sa nu mai cheltuiasca un leu cu protejarea cladirilor in fata unui cutremur major (de peste 7 grade Richter). Ce a urmat? Printr-o decizie politica, luata fara sa tina cont de efectele ei criminale, liderii comunisti i-au obligat pe proiectanti sa-si fundamenteze calculele dupa o harta de zonare a riscului seismic modificata astfel incat sa indice valori mai mici ale fortelor care actioneaza asupra cladirii decat cele care s-ar produce de fapt in timpul unui cutremur. Atat inginerul Emil Georgescu, de la INCERC (Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor), cat si profesorul Radu Petrovici, de la Catedra de stiinte Tehnice a Universitatii de Arhitectura Bucuresti, confirma modul in care tovarasii au pus la acel moment problema.

Profesorul Petrovici arata ca, acum, cele mai afectate de hotararea politica luata la inceputul anilor ‘60 sunt cladirile ridicate in zonele indicate pe acea harta cu gradul macroseismic VI pe scara MSK. Aceasta, in conditiile in care se stia ca fortele efective la care ar fi supus imobilul astfel proiectat ar putea avea valori mai mari, de gradul VII si chiar VIII.
Profesorul Radu Petrovici sustine ca in aceasta situatie se afla 250.000 de apartamente in care locuiesc aproximativ 900.000 de persoane. Pentru ca, in general, bulina rosie este asociata in mentalul colectiv cu cladirile mai vechi de 50 de ani, oamenii care traiesc in apartamentele construite intre 1963 si 1977 sunt astfel putin sau deloc constienti de riscurile la care se expun. Toate aceste cladiri, lipsite de protectie reala in fata unui cutremur de magnitudinea celui din 1977, au fost ridicate in Bucuresti si in alte 13 municipii resedinta de judet: Arad, Baia-Mare, Botosani, Craiova, Drobeta-Turnu Severin, Miercurea-Ciuc, Oradea, Piatra-Neamt, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Targu-Jiu si Targu-Mures.
Cert este ca, la momentul cand celebrul simbol de avertizare, bulina rosie, a fost introdus la scara nationala, informatia descoperita de R.l. nu a fost luata in calcul. O recunoaste chiar fostul ministru al Lucrarilor Publice din perioada CDR Nicolae Noica, care sustine ca e vorba de simple "povesti".

"Se interzic orice masuri de sporire a proiectiei seismice"
Raportul intocmit de experti in urma cu trei decenii a mai studiat amanuntit si starea de avariere a 603 tronsoane (sectiuni) ale unor blocuri din Bucuresti, executate in perioada mentionata si afectate de cutremurul din 4 martie. Vizate in mod special au fost cladirile cu parter si zece etaje de tip OD, R, M1F8 si M1F4 din Capitala, care sunt si in prezent locuite. Tabloul rezultat spune totul: de pilda, 93 de tronsoane prezinta grade de avariere care corespund chiar prabusirii. Alte 22 de tronsoane reprezinta un pericol practic inacceptabil pentru siguranta locatarilor. Iar intre timp, pentru ca nu au fost consolidate, aceste cladiri au devenit si mai vulnerabile, cu atat mai mult cu cat au mai suportat efectele catorva seisme care s-au succedat dupa 1977. Profesorul Radu Petrovici este transant: "Numeroasele tronsoane din aceasta categorie trebuie considerate ca reprezentand o sursa de risc seismic deosebit de importanta pentru Bucuresti".
Dar practica arata ca, in "Epoca de Aur", blocurile ramase in picioare au fost private de o reabilitare adecvata. Politica de stat prevedea economii draconice la materiale si acoperirea rapida a urmelor lasate de cutremur asupra cuceririlor socialiste.
Un pasaj din faxul transmis in iulie 1977 tuturor organizatiilor de proiectare de catre conducerile IGSIC (Inspectoratul General de Stat pentru Investitii si Constructii) si ICCPDC (Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii) este elocvent in aceasta privinta: "(…) repararea cladirilor avariate se va face cu masuri strict locale. (…) Se interzic orice masuri de sporire a proiectiei seismice (...)". Profesorul Radu Petrovici sustine ca toata lumea s-a conformat directivei: "Chiar asa s-a facut!".
Dar, dupa Partidul Comunist, nici prezentul nu pare sa le dea vreo sansa locatarilor din aceste blocuri. Programul national de consolidare a cladirilor care prezinta risc seismic deosebit avanseaza in aceeasi nota cu cel dedicat autostrazilor. Pana la finele anului 2008, guvernele care s-au succedat au reusit sa finalizeze consolidarea a zece cladiri in zece ani.

Ipoteza "Falia Fundeni"
La cutremurul din 1977 s-au prabusit si trei cladiri construite in anii ’60, ceea ce a condus la demararea unei anchete, inclusiv a procuraturii, intrucat ele fusesera date in folosinta relativ recent. Sinteza expertizelor a fost publicata in 1982. Comitetul National pentru stiinta si Tehnologie a organizat si el o comisie, coordonata de academicianul stefan Balan, cu scopul de a studia fenomenul seismic in toata amploarea lui. Inginerul Emil Georgescu era pe atunci la inceputul carierei si a facut parte din echipa: "Se cautau tot felul de corelatii care sa explice comportarea cladirilor, dar si anumite lucruri care, la acea vreme, pareau neuzuale in raport cu cele deja cunoscute despre producerea si efectele unui seism". In centrul atentiei expertilor figurau trei cladiri care au cedat inexplicabil: un bloc cu parter flexibil de pe strada Lizeanu, cladirea Centrului de Calcul al Ministerului Transportului (CCMT) si blocul OD16 de pe Bulevardul Pacii.

Ulterior, s-a constatat ca prezentau slabiciuni de proiectare. Cea de pe Lizeanu avea parter flexibil, in care era amenajat un spatiu comercial. Proiectul folosit a si fost retras, insa blocurile deja construite dupa acelasi tipar, de pe bulevardele bucurestene, sunt si acum in picioare, neconsolidate si locuite. Sediul CCMT prezenta si el probleme legate de modul in care fusese turnat betonul. "Acele inele cu care se leaga armaturile erau foarte subtiri, pentru ca asa zicea normativul din vremea aceea in toata lumea. Tarziu s-a realizat ce importanta au aceste legaturi", explica inginerul Emil Georgescu. Specialistul sustine ca blocul OD16 din Bulevardul Pacii a cedat din cauza modului in care au fost gandite zidurile de rezistenta. "A cazut o scara, o sectiune din el. De fapt, OD inseamna orientare dubla. Arhitectul vroia apartamente care sa primeasca lumina naturala din ambele parti ale blocului. Astfel, ramanea un singur perete median structural, pe centru. Peste ani, s-a ajuns la concluzia ca este bine sa ai mai multi pereti structurali in lungul cladirii. Dar multe se leaga si de cincinalul in patru ani si jumatate. Pentru ca nu se facea fata numarului de cladiri care trebuiau facute, s-a adus mana de lucru din afara Bucurestiului – oameni necalificati, oameni care lucrau in trei schimburi si care nu aveau o cultura tehnica."

"Nu e o prostie, e o ipoteza"
Emil Georgescu sustine ca, din punct de vedere ingineresc, membrii comisiei speciale care studia efectele seismelor au inteles cum s-au prabusit cele trei constructii. Din punct de vedere geologic insa, s-a profilat o noua ipoteza: "Falia Fundeni", care ar traversa Capitala.
"S-a facut o harta cu faliile din Bucuresti, faliile fiind niste rupturi in scoarta terestra care, atunci cand lucreaza, devin cauza cutremurelor. Punand cele trei cladiri pe harta, am vazut ca sunt in linie. Ipoteza a fost urmatoarea: daca cumva este o falie la originea prabusirii cladirilor?", povesteste inginerul Georgescu. Ipoteza nu fost validata stiintific, dar a fost mentionata intr-o anexa a raportului comisiei speciale. Asta, dupa ce tanarul specialist de atunci i-a prezentat ideea respectatului geolog Dan Patrulius: "I-am aratat descoperirea mea, iar el mi-a raspuns ca in stiinta nimic nu este o prostie, ca este o ipoteza. Va trebui pe viitor analizata".

» Blocurile cu magazine la parter
"Greaua mostenire" lasata de politica socialista in materie de urbanism vizeaza si ansamblurile de blocuri cu spatii comerciale vaste, amenajate la parter. Specialistul consultat de Romania libera face referire la blocurile cu patru si opt etaje ridicate pe bulevardele mari ale Capitalei: Sos. stefan cel Mare, sos. Mihai Bravu, Bdul Ferdinand. Radu Petrovici explica in ce consta problema si avertizeaza: "Cladirile cu pereti structurali la etaje, rezemati pe stalpi la parter, au aparut pentru a raspunde unor exigente de urbanism si de arhitectura (cladiri de locuit cu magazine la parter). Incapacitatea stalpilor de la parter de a prelua si disipa energia seismica, asociata cu slabirea planseului in zona casei scarilor si a liftului, a condus la prabusirea partiala a unui tronson si la avarierea grava a multor altor tronsoane cu structuri practic identice. Vulnerabiliatea acestora este evidenta si ele constituie o sursa importanta de risc seismic pentru Capitala, necesitand interventii adecvate in cel mai scurt timp".

» De ce sunt vulnerabile aceste cladiri

» Nivelul scazut al fortelor seismice de poiectare;
» Prevederile insuficiente din unele reglementari tehnice;
» Calitatea necorespunzatoare a executiei, cauzata, in cea mai mare parte, de ritmul de executie deosebit de rapid impus, care nu putea fi asigurat decat prin abateri de la regulile de buna executie;
» Absenta lucrarilor de reabilitare/consolidare dupa cutremurul din 1977.

» Cum se feresc americanii de cutremur
In Romania, sute de mii de oameni traiesc in apartamente grav avariate de cutremurele din ultimele trei decenii. Consolidarea lor, desi este o parte a unui program national, avanseaza atat de lent, incat nu se intrevede un orizont rezonabil de timp in care procesul va fi finalizat. Spre deosebire de tara noastra insa, in SUA regulile sunt extrem de stricte. Cei care ocupa o cladire fara a respecta cerintele de reducere a riscului seismic sunt pasibili de sanctiuni severe.
Ordonanta "Los Angeles Building Code", de pilda, din anul 1981, s-a referit strict la masurile de reducere a riscului de afectare a populatiei pentru cladirile cu pereti structurali din zidarie nearmata, construite inainte de 1934. si asta, tocmai pentru ca, la cutremurele anterioare, asemenea constructii suferisera avarii majore, cu pierderi de vieti omenesti. Ordonanta le impunea proprietarilor sa execute lucrarile de consolidare in maximum trei ani. La fel s-a intamplat si in orasul Palo Alto. In 1986, consiliul local emitea o ordonanta prin care obliga expertizarea si consolidarea majoritatii cladirilor din oras. Proprietarii au fost obligati sa-si informeze chiriasii in timp de 30 de zile asupra situatiei imobilelor, iar administratia locala, in decurs de un an, asupra modului in care vor reduce riscul seismic al cladirii. Pentru cei care ignorau actul normativ, pedepsele mergeau si pana la sase luni de inchisoare.

» Ce se poate face
Ce pot face locatarii din blocurile aflate in aceasta situatie? Profesorul Radu Petrovici sustine ca responsabilitatea expertizarii acestor locuinte revine asociatiilor de locatari. "Oamenii, daca sunt interesati sa afle in ce fel de bloc locuiesc, trebuie sa depuna o cerere de expertizare la Ministerul Dezvoltarii prin intermediul asociatiei." In baza acestei solicitari, blocul cu pricina va fi ulterior expertizat. Consolidarea efectiva se va face insa in limita banilor dispusi de la buget.

Constructiile ridicate intre 1963 si 1977 nu au fost proiectate sa reziste unui cutremur puternic. Statul nu intentioneaza sa le consolideze

sursa
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one