Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Se caută un nou model economic pentru Europa de Est

Se caută un nou model economic pentru Europa de Est
21 Ianuarie 2010
Colapsul pare să fi fost evitat, însă îndoielile au rămas. Modelul de creştere economică pentru Europa de Est s-a dovedit prea vulnerabil, însă întrebarea este ce vine după el, scrie ziarul austriac Die Presse.
Cine nu ştie ce să facă pe mai departe ar face poate bine să-l răsfoiască pe Churchill, recomandă ziarul menţionat. ‘Acesta nu este sfârşituľ, avertiza Churchill populaţia contra unei euforii precipitate, după o luptă câştigată.
‘Nu este nici măcar începutul sfârşitului dar este poate sfârşitul începutului’, adăuga el. Cuvintele lui Churchill se potrivesc situaţiei din Europa de Est, la un an după ‘atacul de panică’ care a afectat spaţiul economic din regiune, în urma crizei globale.
‘Faliment statal, fuga în masă a investitorilor şi colapsul financiar erau viziunile apocaliptice care bântuiau regiunea. Nu s-a ajuns însă aici iar aşa-numita ‘Wiener Initiative’ (Iniţiativa de la Viena) a jucat în acest sens un rol esenţial, cred mulţi politicieni, bancheri şi economişti, reuniţi anul acesta la conferinţa est¬europeană ‘Euromoney’ de la Viena.
Să ne amintim aici că managerii de bănci şi politic ienii austrieci au convins partenerii UE şi donatorii internaţionali să vină rapid în ajutorul regiunii emergente a Europei de Est, în condiţiile în care fluxul de capital străin şi de lichidităţi externe încetase.
În acest fel s-a evitat ce-i drept temutul colaps însă luciul a dispărut pentru multă vreme. Europa Centrală şi de Est este acea regiune a lumii care în 2008 şi 2009 a fost atinsă cel mai puternic de recesiune, dependenţa de o Europă occidentală slăbită dovedindu-se un blestem, în condiţiile în care nu au mai existat comenzi.
Aici se adaugă faptul că, spre deosebire de China, Mexic sau Chile, din bugetele de stat ale ţărilor din regiune lipsesc rezervele acumulate pentru măsuri de contracarare. Ţările baltice îşi fixează monedele lor naţionale la moneda euro, atât de dorită pentru viitor iar în state cu cursuri de schimb libere, precum Ungaria sau Ucraina, moneda naţională a pierdut masiv din valoare, chiar dacă temporar.
Acest lucru nu s-a transpus însă în succese la export, competitivitatea ridicată neînsemnând nimic atunci când piaţa deodată lipseşte, arăta Vladimir Gligorov de la Institutul Vienez pentru Comparaţii Economice Internaţionale. Mai rău încă, gospodăriile casnice s-au îndatorat în stil mare în valute străine şi nu-şi mai pot acum rambursa creditele.
În Ungaria, 1,7 milioane de gospodării casnice se luptă cu urmările ‘practicii iresponsabile a creditelor în devize’, se plângea premierul Bajnai Gordon, care se teme de tulburări sociale în cazul în care falimentele la persoanele private se înmulţesc. ‘Revoluţiile nu pornesc de la săraci ci de la deziluzionaţi’, spunea el, iar printre aceştia se numără şi şomerii, al căror număr va creşte substanţial.
În faţa unui astfel de scenariu, inclusiv secretarul de stat austriac de la Ministerul de Finanţe, Reinhold Lopatka (OeVP – partidul popular), se arată de un pesimism reţinut, afirmând că ‘va dura multă vreme până când în Europa de Est va exista din nou un avânt clar’. ‘Modelul de creştere economică se bazează prea mult pe surse externe’, crede acesta iar experţii reuniţi la Viena îi dau dreptate.
‘Modelul nu a fost greşit, fiecare piaţă emergentă având nevoie de finanţare din afară… modelul a fost doar folosit prea execesiv’, preciza la rândul ei Piroska Mohacsi Nagy de la BERD. Prin aceasta este fixată o nouă direcţie de urmat şi anume ajustarea bilanţurilor bancare. Deficitele de comerţ exterior trebuie reduse şi trebuie construită o piaţă internă mai puternică.
Totodată, trebuie să existe mai multe surse de finanţare, inclusiv în moneda locală. Aici mai intră şi faptul că gospodăriile private economisesc mai mult ca în trecut. Renumitul economist Vladimir Kvint a făcut de asemenea referire la dependenţa prea mare de materii prime, mai ales în Rusia, solicitând mai multe investiţii în educaţie şi cercetare.
Pentru comparaţie, el arăta că ţări precum Coreea de Sud sau Israelul, care în raport cu randamentul economic investesc de trei până la cinci ori mai mult în cercetare decât Cehia sau Ungaria, au ieşit din criză neatinse. În cadrul regiunii, pot fi date exemplu Slovac ia şi Slovenia, care s-au aşezat la timp sub pavăza euro, aderarea la euro rămânând în majoritatea ţărilor din regiune marele obiectiv de la orizont.
Mai există încă şi optimişti neclintiţi în ce priveşte situaţia din Est. Preşedintele Erste, Andreas Treichl, se numără printre ei. Conform acestuia, ‘aceste ţări vor reprezenta viitorul Europei. În 20 de ani, românii şi cehii ne vor achita notele de plată’, spunea Treichl. Poate că, pentru a-l parafraza pe Churchill, marea criză este totuşi doar ’sfârşitul începutului’.
sursa http://www.financiarul.ro/
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one