Put some informations about your eshop here (address, contacts etc.)
În Evanghelia după Ioan, citim cum Iisus spune: "Lucraţi, nu pentru mîncarea cea pieritoare, ci pentru mîncarea ce rămîne spre viaţa veşnică şi pe care o va da vouă Fiul Omului".

Iisus foloseşte comparaţia cu hrana pentru a face să se înţeleagă ce aduce el omenirii. Sînt două feluri de viaţă şi două feluri de hrană: hrana pentru trup, care dă o "viaţă muritoare"... şi hrana pentru suflet, venită din cer, care dă "viaţa veşnică".

Creat de Dumnezeu şi făcut pentru Dumnezeu, omului îi este foame şi sete de Dumnezeu. Nimic în afară de Dumnezeu nu‑l poate satisface pe deplin. Toate felurile de hrană pămîntească lasă fiinţa umană nesăturată. Iisus nu ne invită să dispreţuim "pîinea de toate zilele", ci să dorim şi "pîinea vieţii veşnice".

Iisus nu ne cere să devenim leneşi în "munca" necesară pentru viaţa cetăţii umane însă ar vrea să "lucrăm" cu aceeaşi ardoare pentru a căuta o viaţă care nu va fi muritoare! Spre deosebire de Buddha, Iisus nu invită să suprimăm dorinţele noastre, ci, dimpotrivă, să le amplificăm; nu vă mulţumiţi să doriţi fărîma de viaţă trecătoare, care este a voastră în mod natural, ci mergeţi pînă acolo încît să doriţi o viaţă veşnică şi faceţi ce trebuie pentru aceasta, ca să o trăiţi încă de pe acum!

Preot Cornel Cadar
sursa http://www.evenimentul.ro/
 

De prin presa adunate ( da clik meniu) - 16 - AUGUST - 2010 ARHIVA-CONTINUARE PE - www.selectiipresa1marian.webgarden.ro

 
 

Cazinourile au pierdut 400 mil. euro la ruleta crizei

Cazinourile au pierdut 400 mil. euro la ruleta crizei
14-feb-2010
Autor: Anca Chilom, Amalia Bălăbăneanu

Piaţa locală a cazinourilor resimte din plin criza economică. Suma totală rulată a scăzut de la 1,2 miliarde de euro, în 2008, la circa 700-800 de milioane de euro, la finele anului trecut.

Din cauza cri zei economice, dar şi a fap tului că statul a mărit cu peste 400% taxele şi impozitele percepute acestui tip de activitate, în 2009, în Bucureşti au fost închise trei unităţi, iar în pro vin cie, nouă. Chiar şi aşa, în România func ţionează în con tinuare mai multe cazinouri decât în Ungaria (3) sau Grecia (9), însă numărul acestora rămâne mult sub cel din Franţa (189). „Anul tre cut, aface rile au scăzut cu peste 40%, de două ori mai mult decât cele mai pesimiste previziuni“, spu ne Sorin Constanti nes cu, pre şe dintele Aso ciaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR), adăugând că taxele noi anulează şansele cazinourilor de a face profit.

Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor, la sfârşitul lui 2008 la bugetul general consolidat s-a încasat din taxele de licenţe/autorizaţii percepute pentru activităţile din domeniul jocurilor de noroc suma de 32,3 milioane de euro, iar la finele anului 2009 se estimează încasări de 88 milioane de euro.

Phoenicia Casino, Viva Casino (din incinta Rin Grand Hotel), precum şi Riviera, din cartierul bucureştean Tei, sunt ultimele cazinouri apărute în Capitală, dar şi primele care şi-au închis porţile. „Când a fost planificată deschiderea acestor unităţi nu erau nici criză, nici taxe mari. Managerii şi-au făcut alte bugete şi au mers pe alte premise, dar situaţia s-a schimbat brusc şi drastic, şi au fost nevoiţi să închidă. Practic, acum nu mai poţi trăi din afacerea asta. Dacă nu ai un alt business care să-ţi susţină cazinoul până trece criza, trebuie să închizi“, a explicat preşedintele AOCR. În vara anului trecut, turcii de la Queen Casino au vândut unitatea de la Mamaia acţionarilor de la Platinium Casino din Bucureşti, originari din Israel, şi au renunţat la cazinoul din Piaţa Romană. Heran Avissar, acţionar majoritar la E&Punto International Co SRL, societatea care operează cazinoul Queen, spune că a achiziţionat unitatea deoarece a privit criza ca pe o oportunitate. „Într-un astfel de context economic, valoarea transferului a fost foarte mică, mai ales că au rămas o serie de datorii neplătite de către foştii acţionari. Deşi mulţi se retrag de pe piaţă, noi am ales să investim într-un cazinou, deoarece în următorii ani va deveni o afacere prosperă“, a adăugat el.

În 2009, unii proprietari de cazinouri şi-au continuat planurile investiţionale, deşi cei mai mulţi le-au amânat sau chiar au renunţat la ele. Astfel, în luna aprilie, Regency International a deschis Regent Casino, în incinta hotelului Novotel din Bucureşti, investiţia fiind estimată la 7,6 mil. euro. Şi subsidiara locală a grupului estonian Olympic Entertainment Group a investit circa 6,4 milioane de euro pentru amenajarea celui mai mare cazinou al grupului de pe piaţa locală, situat în incinta hotelului Pullman (fost Sofitel). Pe de altă parte, planurile pentru amenajarea Cazinoului din Constanţa, o investiţie de circa 15 milioane de euro, anunţate în 2007 de firma Queenco Leisure International, care operează şi Casino Palace, sunt incerte. „Prima parte a proiectului s-a executat în graficul iniţial şi a presupus obţinerea tuturor avizelor şi autorizaţiilor necesare. În acest moment se analizează efectele cri zei şi se fac previziuni pe baza cărora se vor opera modificările necesare în calendarul proiectului“, a precizat Andrei Frimescu, mar keting & PR manager la Casino Palace.

Potrivit preşedintelui AOCR, numărul clienţilor care intră zilnic într-un cazinou este de circa 200, mai mic cu 30% faţă de 2008. „Jucătorilor le place să se mute dintr-un loc într-altul, de aceea, cazinourile trebuie să fie în aceeaşi zonă. De exemplu, Calea Victoriei ar trebui să fie ca şi bu levardul Strip din Las Vegas. Omul nu merge la trei dimineaţa să vadă ce este în celălalt colţ al oraşului“, explică Sorin Constan tinescu. Oricum, nimeni nu vede posibilă o re venire a pieţei în 2010.

Din ce în ce mai puţine

Numărul cazinourilor din România a scăzut constant, astfel că, la finele lui 2009, în provincie mai funcţionau doar trei unităţi.

Cazinourile închise aduc lunar pierderi de 1 milion de euro la buget

Principalul vinovat este, în opinia reprezentaţiilor industriei, statul român. “Taxele noi sunt mult mai mari decât aveau cazinourile profit. În unele cazuri acestea erau mai mari şi decât încasările. Astfel a pierdut şi statul foarte mulţi bani. Dacă facem un calcul, la cele nouă cazinouri închise din provincie, având taxe de 80.000 – 100.000 de euro pe lună, rezultă că aproximativ un milion de euro pe lună s-au pierdut de la buget, bani esenţiali într-o perioadă de criză, în care avem nevoie de lichidităţi”, a declarat pentru capital.ro Sorin Constantinescu, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR).

În cele mai multe cazuri, cu cât urcă mai mult mercurul în termometre, cu atât scade numărul clienţilor în cazinouri. Astfel, în unele state, taxele au fost adaptate după activitatea cazinourilor, acestea beneficiind de impozit pe sezon. Afacerile cazinourilor scad cu mai mult de 50% în timpul verii. “La noi nu există nici o lege care să prevadă activitate sezonieră pentru unităţile de pe litoral sau de la munte. Avem o mentalitate total depăşită şi este foarte greu să îi convingi pe guvernanţi de anumite oportunităţi de afaceri”, completează Constantinescu.


Standarde europene în industria românească a jocurilor de noroc

Obligativitatea constituirii unui fond de garanţie pentru riscul de neplată a obligaţiilor faţă de buget, existenţa a minimum 20 de aparate într-o sală de jocuri şi interzicerea reclamelor agresive. Acestea sunt doar câteva dintre reglementările noii legislaţii.

În vara lui 2009, peste 1.100 de firme operau slot-machine-uri la nivel naţional. Dintre acestea, doar 18% respectau reglementările impuse de noua legislaţie, potrivit preşedintelui AOCR. Acesta adaugă că pentru operatorii de aparate de jocuri electronice taxele nu sunt atât de mari şi, chiar şi în acest context, mai pot avea profit. „Cei care au doar slot-machine-uri încă mai supravieţuiesc din afacerea pe care o au, spre deosebire de cazinouri. Şi unităţile axate pe live games s-au aliniat la acest trend: au redus numărul meselor de joc, rulete, poker, blackjack, şi l-au extins pe cel al slot-machine-urilor”, adaugă Constantinescu.

Reprezentanţii industriei de profil sunt de părere că aceste norme sunt măsuri de aliniere la standardele europene şi reprezintă un avantaj pentru jucători. Înainte de impunerea acestor măsuri existau săli de jocuri la parterul blocurilor cu două–trei aparate vechi, nesupravegheate, la care aveau acces şi copiii. „Se încuraja evaziunea fiscală din cauza faptului că aparatele de joc puteau fi modificate din punctul de vedere al procentului de câştig. Acum, slot-machine-urile noi, făcute pe standardele europene, sunt foarte securizate şi nu se mai poate jongla cu ele”, a declarat Constantinescu.

În viziunea lui Frimescu, efectele noii legislaţii vor determina o serie de schimbări, dintre care cele relevante vizează zona consolidării pieţei şi întărirea controlului statului asupra activităţii operatorilor, precum şi eliminarea situaţiilor de concurenţă neloială.
sursa :http://www.capital.ro
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one